Page 73 - Drumul_socialismului_1980_05

u

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ 1 r n
PLANUL LA EXPORT binai realizarea acestui pului de întreţinere jn s
PE CINCI LUNI indicator de pian, cit şi cazul unor evcntuaic de­
ÎNDEPLINIT a preocupării de a ri­ fecţiuni, înscrierea con­ s
dica necontenit compe­ stantă a cuptorului de s
Din combinatul hune- titivitatea produselor ciment în parametrii ,
tlorean pleacă nenumă­ româneşti pe piaţa mon­ proiectaţi. Hotărîţi să 1
rate produse siderurgice dială. realizeze lucrări de cea l
spre 15 ţări ale lumii. —■—— -----------------— 4 mai bună calitate, să }
In aceste zile sîntem în înlăture multiplele de- 1
măsură să consemnăm DIN CRONICA ranjamente şi opriri ne- ţ
un succes de prestigiu ÎNTRECERII planificate ale agregate- ţ
din activitatea oameni­ lor, formaţiile conduse
lor muncii de pe plat­ SOCIALISTE dc Szarvardi Alcxa, Şte­
forma hunedoreană — fan Ghirca şi Nicol.ie
îndeplinirea în devans CU DOUA ZILE Dobre, muncitorii v a-
cu 11 zile a planului la silc Ivan, Dumitru lii-
export pe primele cinei MAI DEVREME pan, Nieolae Petric,
luni ale anului, fapt ce Linia dc ciment nr. 1 Constantin Hăpăian, .-tu­
permite harnicilor side- de la I.L. Deva a intrat rei Bisurea şi alţii lu­
rurgişti să livreze în în reparaţie. Cu acest crează cu spor, cu toată \
mod suplimentar parte­ prilej s-a hotărit efec­ răspunderea. El s-au an­
m u m i i i
nerilor externi cantităţi tuarea, pe lingă repara­ gajat. să termine rapt-
importante de profile ţia propriu-zisă, şi a u- raţia cu două zile mai
fasonate şi oţel-beton, nor perfecţionări şi au­ devreme dccît termenul
tomatizări ale fluxului
ia valoare de peste şap­
AL COMITETULUI «JUDEŢEAN HUNEOOARA AL P. G R. Mersul lucră­
planificat.
te milioane Ici. de fabricaţie caic să asi­ rilor dă certitudinea că 1
Este încă o dovadă a gure îmbunătăţirea func­ angajamentul va fi res­
seriozităţii cu care pri­ ţionării instalaţiilor, re­ pectat. (VIRGIL IOR­
vesc colectivele din com- ducerea ia minim a tim- GA, corespondent).
ţ
Anu! XXXil, nr. 7011 V1NGR!, 23 MAI 1980 4 pagini — 30 bcml
mgm

m SUTA' La C.A.P,
mm senm&TSA agrscoia' a .subitului -
Mârtlneşti

Echilibrarea balanţeifurajere-suportul trainic

ai irii indicatorilor de plan

în unitatea noastră — trecute din acest an, să luăm sursă de furaje pe care o
C.A.P. Martine?ti —, secto­ un însemnat avans la pro­ valorificăm eficient o re­
rul zootehnic deţine o pon­ ducţia de lapte marfă, deşi prezintă producţia secunda­
dere însemnată, de aproape comparativ cu livrările din ră, rezultată de la cereale,
00 de procente, în structu­ anul trecut va trebui să respectiv paiele, miriştea şi
ra producţiei şi veniturilor predăm ia fondul de stat cocenii, care se folosesc nu­
băneşti pe care le realizăm o cantitate-de lapte mai mai sub formă tocată în
anual. Dispunem realmente mare cu peste 50 la sută. hrana animalelor. De ase­ I.M. Or&ştie. Grup de strunguri diti secţia S.N.-320.
de condiţii să amplificăm Organîzind cu răspunde­ menea, un aport de seamă Foto : VIRGIL ONOIU
acest rezultat, -punînd ac­ re producerea furajelor şi în echilibrarea balanţei fu­
rajere îl are cultura de
centul pe ameliorarea ra­ folosirea judicioasă a nutre­ Lolium multiflorum; care
selor, modernizarea activi­ ţurilor, în ultimii cinci ani ocupă o suprafaţă de 20 de
tăţii în fermă, îmbunătăţi­ nu am mai fost nevoiţi să hectare, precum şl culturile I ÎST V'B S T I T I I L E
cumpărăm furaje. Cum am
rea continuă a organizării reuşit acest lucru ? în pri­ duble furajere.
muncii şi asigurarea unei Cunoscînd că pajiştile . in termen, economice, de calitate
puternice baze furajere din mul rînd am urmărit ca de
pe terenurile cultivate cu naturale constituie cea mai
.producţie proprie. Roaliză- plante de nutreţ să obţi­ ieftină, resursă de furaje,
ţifle .tot mai bune înregis­ nem cantităţi cit mai 'mari an de an efectuăm un vo­
trate de la un an la altul lum sporit de lucrări de 0 zi printre constructorii de locuinţe din D*va
în privinţa îndeplinirii şi de proteină şi unităţi nu­ ameliorare a păşunilor şi
depăşirii indicatorilor de tritive. Acest obiectiv l-am fînaţelor naturale. în acest
plan se datoresc în mare realizat primcultivarea tri­ an, spre exemplu, pe 90 de Oamenii care construiesc iar la blocul 30 s-a înche­ — Trebuia să începem as­
foiului şi sfeclei furajere,
măsură preocupării susţi­ cultură care ne-a dat o hectare păşuni vom realiza locuinţe in Deva sînt an­ iat turnarea fundaţiei. tăzi izolaţia, dar nu avem
nute a conducerii coopera­ producţie de 80 000 kg nu­ lucrări de ameliorare în grenaţi în înfăptuirea e- La primele două blocuri B.C.A. I-am anunţat pe to­
tivei agricole pentru echi­ treţuri suculente la hectar. xemplară a sarcinilor ce le lucrul începuse, la al trei­ varăşul Max, pe inginerul
Kafka. Ne-au spus să mai
librarea balanţei furajere, O parte din cultura de tri­ DUMITRU PETRE revin pe acest an. Efortu­ lea încă nu, se aştepta so­ aşteptăm...
rile stăruitoare sînt pre­
sirea betonului.
inginer şef
la unele sortimente asigu­ foi o însilozăm în fiecare la C.A.P. Mărtineşti zente pe toate şantierele, la — Staţia de. betoane — Ora 12. Echipa lui Petru
rând chiar un excedent de an, diferenţa fiind destina­ toate obiectivele. Dar cum releva interlocutorul — în­ Onciulescu — una dintre
nutreţuri. Ca urmare a fost tă; producerii de fin şi de se desfăşoară activitatea cepe lucrul tot la ora şapte, cele mai bune formaţii de
posibil ca în cele patru luni seminţe. O importantă re­ (Continuare în pag, a 3-a) cotidiană a acestor con­ aşa că primim materialul dulgheri din Şantierul nr.
structori ? Să vedem cum abia după ora opt. 1 al T.C. Deva — lucrează
decurge o zi de muncă pe Ora 9. In incinta lotului la structura blocului nr. 29.
şantiere. nr. 12, se remarcă ordinea Lorincz Bela, Dorel Dobri-
Ora C,45. La blocul nr. 16, în care sînt depuse şi păs­ că, Roman Lodoabă şi cei­
îl întâlnim pe ing. Mircea trate materialele : în na­ lalţi, toţi lucrători conştiin­
Chirilă, şeful şantierului 1. vete metalice, în stive. Stăm cioşi, muncesc cu spor.
— Şantierul nostru, in de vorbă cu şeful de lot, Ora 13,30. De la etajul
anul 1980 are de construit Avram Tomuş. şase al blocului „D“, de pe
1 284 de apartamente. Pînă — Aici' construim patru strada Zamfirescu, se aude
în prezent am terminat 190, blocuri, toate cu termene zgomot de ciocan pneuma­
sînt în stadii înaintate de de predare în 1980 — ne tic.
execuţie 174, am deschis spune. — Ne chinuim să facem
front de lucru la celelalte. —• Vor fi respectate ter­ găuri pentru introducerea
— Există condiţii pentru menele ? conductelor sanitare şi de
a realiza toate apartamen­ — Bineînţeles. Blocul „F“ încălzire — ne relatează
tele planificate ? va fi gata chiar cu 15 zile Vasile Topliceanu, din echi­
— Da. Afirm aceasta cu mai devreme. pa de instalatori a lui Ioan
Ora 10. La blocul nr. 30,
toată convingerea. patru oameni stau cu mîi- Făţan. Panourile *ar trebui
să fie prevăzute incă din
. Ora 7,30. Subinginerul La- ni-Le în buzunare. faza de turnare cu aşa ce­
dislau Max, şeful lotului — Trebuie să turnăm va, dar, deşi se discută de
nr. 11. ne prezintă mersul pardoseala fundaţiei, dar ani şi ani, treaba asta nu
lucrărilor in zona Ion nu ne-a sosit betonul — ne se rezolvă. Din această cau-
Creangă : spune lori Lazăr.
— Blocul nr. 33 şe află în Ora 11. Va,sile Butnaru şi TRAIAN BONDOR
întreţinerea culturiior nu îngăduie Vedere din oraşul Brad. stadiu de finisaj, la blocul bă în faţa blocului nr. 33. (Continuare în pag. a 3-a)
încă trei colegi stau de vor­
29 se lucrează la structuri.
nici o clipă de răgaz!
colectivul Întreprinderii me­ judeţeană s-a bucurat de o Mărgineau şi Aurel Botezau,
Obţinerea unor recolte vatoarele să se treacă la a- canice Orăştie a preluat o caldă primire. im proces cinematografic pe
marginea filmului do protec­
suprafaţa «le teren disponibil
sporite în ultimul an al ac­ plicarea praşilelor manuale. nccultivat pini acum. de SPOREŞTE NUMĂRUL ţia muncii „Băiatul din Li­
tualului cincinal la toate Deoarece se constată că, circa .1 ha, din zona Pricaz, CULEGĂTOARELOR la“. Procesul a fost urmărit
culturile şi . de pe toate su­ chiar şi pe unele suprafeţe pe care l-a cultivat cu di­ DE HAMEI atlt de cUtvll Liceului indus­
de
legume
sortimente
ferite
trial Călan cit şl «le lucră­
prafeţele reprezintă obiec­ cu culturi erbicidate au în­ CURSURI şi zarzavaturi, rreocuparea La fermele de hamei ale torii din întreprindere.
tivul căruia organizaţiile de ceput să apară masiv buru­ DE PREGĂTIRE se înscrie in recentele mă­ I.A.S. Simcria se lucreazâ in­ LEGUME
cul­
privind
extinderea
suri
partid de la sate trebuie ienile, efectul erbicidelor PROFESIONALA turilor «ie legume pe toaie tens la montarea a două noi VALORIFICATE
culegătoare mecanice, care se
să-i subordoneze întreaga fiind diminuat de precipi­ suprafeţele disponibile din adaugă la cele şase dc piuă DIN SOLARII
La Iiit3*eprirwîcr<ia minieră
activitate politico-organiza- taţiile abundente, este ne­ Hunedoara a luat sfîrşit iui localităţi. acum. Astfel se va asigura
Ferma-solarii
La
din
Sm-
torică. în acest sens, o pre­ cesar ca terenurile respec­ ciclu de pregătire profesio­ REPREZENTAŢIE scurtarea perioadei dc re­ tandrei, a I.J.V.L.F., se află
coltare şi Îmbunătăţirea ca­
ocupare de căpetenie este tive să fie repartizate neîn­ nală de cîte o săptănimă, DE GALA lităţii conurilor de hamei hi pliuă desfăşurare recol­
mobilizarea, în perioada ac­ târziat pe formaţii de mun­ organizat diferenţiat pentru destinate producătorilor de tarea şl valorificarea produc­
brigadieri şi maiştri. Cursu­
bere.
ţiei de varză. Pînă acum, lu­
Proiectarea
„Cli­
tuală, a întregului potenţial că pentru ca acestea să in­ rile au fost ţinute de spe­ şi pa“, realizat filmului Gheorghe cratorii de ia ferma aminti­
de
din
cialişti
întreprindere
de forţe şi mijloace meca­ tervină cu lucrări manuale de ia centrul de perfecţio­ VitauUlis după romanul lui PROCES tă au livrat la fondul dc
nizate la efectuarea în cele de întreţinere. Fireşte. în nare a cadrelor din cadrul Dinu Săraru, a prilejuit, CINEMATOGRAFIC stat mai muii de 20 tone din
acest produs.
mlercurj seara ia Ghelari, o
mai buhe condiţii a lucră­ nici o unitate agricolă nu M.M.P.G. reprezentaţie «le gală. Cu a- Cabinetul dc protecţia
rilor de întreţinere a legu­ se poate aştepta numai un eest prilej, publicul specta­ muncii dc la Inireprinderca
Călan a
organi­
melor, cartofilor, sfeclei şi timp însorit pentru întreţi­ TREI IIA DE LEGUME tor s-a ¡miluit cu actorii Ion „Victoria“ concursul reprezen­ mnmfi
Dichisea««
şi
zai,
Emest
Mafiei.
cu
porumbului. Important este nerea culturilor. In acţiunea dc constituire Tiitiliiirea, organizată de În­ tanţilor Procuraturi! munici­
ca pe terenurile unde nu a gospodăriei anexe proprii treprinderea cinematografică pale Hunedoara, Clemente
se poate intra eu culti­ (Continuare în pag. a 3-a)