Page 74 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 701
• ţt;
COMFRUNTÂBÎ ETICE m CONFRUNTĂRI ETICE iTelevizî
18,00 Telex
16,05Telcşcoaiă
16.30 Emisiune in I.
Pe şantierul • Viaţă parazitară. La manii
m u momm faphlf... \ un control efectuat de 18.25 Tragerea loto
18,35 La volan
canal Dunăre - Marea Neagră miliţia municipiului Hu 18,50 1001 <lc seri
nedoara au fost desco
perite 12 persoane apte 19,00Telejurnal
— Vă propunoni, tovară de necunoscut. Nu-i de loc întrucîlva. Organizaţia noas de muncă, dor care... tă 19.25Prim plan.
şe Florea Barbulcscu, să uşor să-ţi asumi asemenea tră de partid are sarcini Brigadierii himedareni iau frunze la cîini. Adi Ion Dragu
discutăm despre muncă, răspunderi. foarte importante pentru că, duceau o viaţă para 19,45 Cîntec mîndr,
despre activitatea* dumnea — Luaţi uşor hotărîrile ? viitor. Trebuie să răspun zitară. în conformitate nesc
voastră pe şantierele de con — Nil. îmi place să mă dem la îndemnul secreta se afirmă cu legile noastre, care 20,10 Reflector
strucţii. Aveţi cuvîntul. consult întotdeauna cu co rului general al partidului condamnă traiul fără 20.30 Film artistic :
— Am devenii construc muniştii, cu toii membrii de a nu aştepta tot timpul muncă, cei 12 au fost tliile Broadi
tor \icnlru că mi-a plăcut colectivului, nostru. Să nu indicaţii pentru rezolvarea Pe meleagurile dobrogene, brigăzi formate din tineri, trimişi in judecată şi Premieră TV.
mult această meserie. Do credeţi că o fac de teama problemelor, să punem noi din alţi oameni ai muncii din toată ţara, desfăşoară o condamnaţi la cîte 6 luni ţie a studiouri'
ricane
vadă că imediat după ab înşine ordine în funcţiona impresionantă activitate la construirea canalului Dună închisoare, cu obligarea 22,05 Telejurnal.
solvirea şcolii profesionale rea întreprinderii. Ştiu cu re — Marea Neagră. Printre miile de brigadieri se află
m-am încadrat ca muncitor mi-ar fi uşor să arunc 0 şi un detaşament format din 120 de hunedoreni (şoferi, executării pedepsei prin EBP-'BSBSEBBSBE-
pe un şantier craiovean mare parte din vină pe sea mecanici, şefi de coloană etc.), lucrători ai întreprinderii muncă. Aşa e drept. Fie IE ADIO;
După numai un an, împreu ma altora, dar nu în aceas judeţene de transporturi auto. Sectorul lor de activitate care- să-şi cîştige exis
nă cu alfi cîţiva tineri am ta constă rezolvarea. Am se află în zona Agigea, de la ecluză spre Cernavodă. Ce tenţa muncind !
venit în judeţul Hunedoa obţinut unele realizări în fac şoferii hunedoreni aici ? Spunem şoferii, pentru că cei • Furturi din autotu BUCUREŞTI 1 :
ra, unde era multă nevoie ceea ce priveşte disciplina, aproape 90 de conducători auto de la autobazele din risme. în municipiul Pe dioprogramul <1 imiţi
Radiojurnal; 8,00
de forţă de muncă. Şi. iată. reducerea absentelor nemo- Brad, Hunedoara şi Deva, formează, de fapt, grosul bri troşani, organele de mi presei ; 8,10 Curier,
de atunci s-au scurs peste tivale, dar mai avem des găzii. Transportă cu autobasculantele, din zori şi pînă-n liţie, cu sprijinul popu diilor; 9,00 Buletin
13 ani. in lot acest timp tule de făcut 1 noapte, mii de tone de pămînt, beton, balast, tuburi, în- laţiei, au prins pe au 9.05 Răspundem ast
lor ; 10,00 Bulertin i
am continuat să pătrund — Lotul 23 al şantieru tr-un cuvint muncesc. Şi muncesc bine, situîndu-se mereu torii celor trei spargeri 10.05 Orchestre de
tainele meseriei şi să învăţ lui II construcţii, îl consti printre fruntaşi în întrecerea ce se desfăşoară între re de autoturisme comise populară; 10,30 8
viaţa ; 10,45 Ciută
Am terminat liceul la seral, tuie în majoritate tinerii. prezentanţii celor 32 de întreprinderi de transport din ţară. în seara zilei de IC mai nachc ; 11,00 Bu
iar acum sint student. în a- — Este o realitate. Vîrsta O dovadă a hărniciei lor este şi faptul că de la 1 ia a.c. Aceştia sint loan ştiri ; 11,05 Compoj
nul III la Institutul de sub- medie a colectivului unită nuarie, cînd au sosit aici, hunedorenii şi-au depăşit in Ciot, din Petroşani şi terpreli: Dumitru 1
ingineri din Hunedoara, ţii : 28 de ani. Mulţi au fiecare lună planul cu peste 15 la sută, realizînd, în ace loan Romică Lungu, din 11.20 ~ •injiremii ""
dio-tv,
'¡'r
secţia construcţii. Ceea ce învăţat aici meseria, aici se laşi timp, economii care au dus la diminuarea costurilor ştiri • -
am acumulat în aceşti ani. pregătesc pentru viaţă. Iar de producţie. fole,arul
n-am păstrat pentru mine. faptul că lucrurile merg Şi acum să vedem cine sint cei care ţin sus steagul lodiUe fa,.
Ia 1 la 3,
Am împărţit cu tovarăşii de a nu greşi. Nu de gre bine pe şantierul nostru, că întrecerii în muncă. Toţi cei 120 de componenţi ai brigăzii club ; 16,t. _
mei de echipă. şeală mi-c frică. Dar rm an de an ne realizăm ono hunedorene merită cuvinte de laudă, dar conducătorii auto 16.20 Coordonate ec,
— Prin muncă, pricepere vreau să fac vreo nedrep rabil sarcinile, este meritul loon Donea, Gheorghe Groza, Grigore Pavel, loan Paşca 16,40 Şlagărul româi
decenii ;
17,00 Bl
şi dăruire aţi reuşit să .vă tate sau. din pripeală, să comuniştilor cu experienţă, — de la Autobaza Hunedoara, Dumitru Damian, Nicolae Petrila. Ambii sînt cer ş-tirl ; 17,05 Cîntec '
bucuraţi de stima şi pre iau o hotărîre neconformă care s-au angajat profesori Corchiş, Victor Costea, Marin Cămăraş — de la Auto cetaţi în stare de reţi ţară auzi ; 17,20 P;„
ţuirea întregului colectiv, ai interesului colectiv. „la şcoala vieţii", luîndu-şi baza 1 Deva, loan Gh. Toma, Troian Groza, Petru Tornea, nere. Un alt hoţ de au trie ; 17,50 cintece
dor Jarda ; 18,00 O
comuniştilor care v-au ales — Să vorbim şi despre fiecare pe lingă sine cîte Cornel Toma — de la Autobaza Brad, şefii de coloană toturisme a fost prins şi rii ; 20,00 Diverlisr,
secretar adjunct al organi „nelinişte“, despre ceea ce doi-trei tineri pe care-i a- Emil Bîrzan şi loan Drăgan, mecanicii Vasile Braşoveanu în municipiul Kfunedoa- cloric ; 20,15 Anclv
zaţiei de bază, membru în' vă lrămintă în mom entul de jută şi îi sfătuiesc. şi Siminie Prejban sint cei care se detaşează prin dăruire, ra, în persoana lui Ka- noinică : 20,45 Cad
norc ; 22,00 O zi in-
biroul comitetului de partid faţă. ...Treisprezece ani de prin destoinicie. lanyos Peter. Acesta din 23,00 Bijuterii n,
a! şantierului 11 şi în comi — Sini destule probleme. muncă, treisprezece insigne urmă a comis nu mai 23,30—3,00 Non stop
tetul de partid al T.'C.îî. In şantierul nostru, chiar de fruntaş în întrecerea so In luna iunie se-face schimbul acestei ştafete a hăr nocturn.
Aţi fost, de asemenea, pro ciad ni se pare că treburile cialistă. Este biografia lînă- niciei; De bună seamă, cei care o vor prelua vor conti puţin de 11 astfel de
pus şi ales în Consiliul Na merg bine, constatăm că rului Florea Bărbulescu, o- nua să consolideze drumul deschis de prima brigadă hu- furturi, antrenînd în a-
tional al oamenilor muncii. mai sint multe de făcut. mul cu care constructorii nedoreană, aici pe şantierul canalului Dunăre — Ma ceastă activitate in -CINEMA
Ce aţi simţit în aceste mo Cred că, din păcate. Ia nu se mândresc. rea Neagră. IOAN HARAGA, fracţională şi pe Ea-
mente 3 mărul orc-om pierdute în preşedintele Comitetului sindicatului rius Tica, muncitor în DEVA : I se spu.
— Mi-a fost puţin teamă 1971! am contribuit şi noi V. PÂŢAN l.T.A. Deva C.S. Hunedoara. Urmea zile de casă (Artt
dozerul (Patria) ;
ză întocmirea dosarelor
şi trimiterea în judeca NEDOARA : Mijlo.,
tă. Cu siguranţă, pofta deschidere (Flacăra
mă strigă ? (Arta,'
Adresă t,u... but, luc de-a mai fura din auto TROŞANI : »'■
zero
(Constructorii
turisme le va fi... tăiată.
tren (Unirea) ,
« Atenţie Ia foc. în Sanchez (7 Non..
hali, cîine de circ i
Foileton noaptea de 20 spre 21 ca) ; LUPENI : Ru
eără (Cultural); Fr
mai a.c., la bucătăria de lăului (Muncitoresc
Am primit locuinţă. Ni — Cu... cu... .mine ? s-a vară a. lui Nicolae Ursa CAN : Sosea odati
mic extraordinar în aceas bîlbîit nevastă-mea. din salul Boz, comuna lăreţ (Luceafărul);
ta, nu-i aşa ? Am primit — Da. V^am adus nişte Brănişca, a -izbucnit un Nici o dovadă pe
mă (Minerul) ; P:
ordinul de repartiţie pen fasole, cartofi, gulii, o pu- Mat * -eRoiote
incendiu. Pagubele —
tru patru camere, depen tinică cu brînză, 200 de circa -5 000 lei. Cauza — tores,., , . ,.,TNOA!
dinţe, garaj, încălzire... Ce ouă, ţuică, doi curcani şi losul din Rodos
riile I-II (Muncitei
mai — u.n apartament patru gîşte. supraîncălzirea burlanu RICANI : Cnook-ot
a-ntîia ! In sfîrşit, cu or lui de la soba de gătit. iembrie) ; BRAD :
(Steaua roşie); O
dinul de repartiţie In bu — Cum... pentru noi ? Incendiul a fost locali Domnul Miliard
zunar şi cu cheia aparta — Ştiţi, dumneavoastră... zat de pompierii civili Decolarea (Flacăra
mentului în mînă, m-am dus — Eu nu ştiu nimic. din localitate, în ajuto GIU-BAI : Popeye
rul (Casa de culţi
să-mi aduc nevasta. După — Nici nu-i cazul. Soţul rul cărora ău sosii ŢEG : Cineva
ce am analizat într-un con d uhmeavoastr ă... prompt şi pompierii mi (Popular) ; BRAZ
siliu de familie, prezidat litari din Deva. Nicolae tea unui ghid ;
— Şi cît mă costă toate
de soaeră-mea, avantajele astea ? Ursa a tras nu numai întoarcerea lui Vi
puşneanu — seriile
şi dezavantajele... norocului sa de cultură) ; IV
care căzuse pe capul nos — Nici un leu. S-a rezol -consecinţele, dar şi în RIA : Cumpăna (1
preunâ (11 Iunie)
tru, ne-am luat calabalîcu-1, vat cu soţul. văţămintele necesare. ILIA : Braţele
şi, fiecare pe cîte o ban — Ce l-o fi apucat ? !' Am consemnat faptul ca (Lumina) ; GHEL,
chetă, ne-am transportat Şi, uite aşa, de cinci luni — Ani venit să-mi motivez nemotivatul şi alţii să ia aminte. rababura (Muncite
cu autobuzul spre aparta o ţine încontinuu. Habar şi cred că aveţi motive să -mă motivaţi, — Mamă dragă, te anunţ că de mîine Rubrică realizată
mentul repartizat. Sava, n-aveam de unde picau că altă dată n-am să mai lipsesc fără încep slujba... cu sprijinul inspectoratului
— La care bar ?
nevastă-mea, cînd a văzut toate „bunătăţile“ astea ! motiv !... Desene de : I. LîCIU judeţean de interne
parchetul, zugrăveala, in Curcani, pui, gîşte, brinză ! Timpul probai
stalaţiile electrice şi sani Ţuică !... ■ Vin !... în.tr-o zi, ziua de 23 mai:
tare, m-a luat din scurt : însă : va fi in generai r
— Cine a stat aici, Ago- — Dar în lada asta ce Nu rareori ni se întâm nic la locul lui. Alteori ccilalţi. Omul nu era însă de tactica micilor „aranja stabilă, cu cer
Vor cădea averse
piene ? e ? — a vrut să ştie ne plă să auzim expresia „e însă.„ cîtuşi de puţin dificil, ci menteNeacceptînd să re ploaie însoţite ş
— Nu ştiu dragă ! Porta vastă-mea, de la unul din un om dificil“. Rostită cu . Iteori, în împrejurările pur şi simplu corect. In nunţe la principiul că tre eărcări electrice,
matinalii noştri vizitatori.
sufla moderat cu
rul mi-a spus că unul... ca — Un porc tăiat, ştiţi năduf, poate chiar cu exas cele mai diverse ale vieţii mentalitatea intîrziată a u- buie declarat reuşit numai tensificări de seu
re a fost mutat, nu ştiu de ■soţul... perare, ea exprimă de cele cotidiene, observăm nu fă nor asemenea oameni, opu şi numai cel care a dove tă din sud-vest.
ce... Dar să lăsăm asta ! mai multe ori o realitate. ră îngrijorare cum sensid sul acestui gen de „dificil“ dit că merită, s-a spus des tura minimă va f
între 5 şi 10 grad(
Apoi ne-am cumpărat — Să-i spun ceva ? Căci dificilul este îndeobşte acestui cuvint tinde să fie e „băiatul bun", „băiatul pre el că „n-a fost om de maximă între 16 ş
ceea ce în limbaj curent se
înţeles", că c un dificil.
La munte, vrer
mobilă, aragaz, frigider. — Nu, nu trebuie... Ba numeşte un cusurgiu, un deturnat înspre accepţiuni de comitet“ sau, în altă Din fericire, pe ansam în general instabi
După cîteva zile, ne-am nu, să-i spuneţi domnului căutător de nod în papu care nu concordă cu reali- variantă, „băiatul de via- blul societăţii, acest lip de rul temporar n
Chercheluş că am luat chei
cumpărat şi un covor. A- le pentru Iordache. Şi vă ră, un veşnic nemulţumit şi „dificili" se află în majo cădea averse de
de lapoviţă. (Meti
veam nevoie de el. în fie cîrlilor. Ârborînd pretutin ritate. l'n anumite momen serviciu : L. Prou
rog, să-i mai spuneţi, că
care dimineaţă, pe la 8,30 am mai trimis nişte cunos deni drapelul exigenţei fa D I F I C I L I I te însă sau pe porţiuni, el
mă suna telefonul. (Minu cuţi la dumnealui, că au ţă de alţii, el îl înfăşoară poate să apară minoritar.
ne, nu ? — să-ţi lase şi te nevoie de apartamente... vor grijuliu şi discret cînd e Adevărul şi echitatea însă, Spoi
lefonul ! ?). să facă schimburi... Şi dom vorba de propria lui per ¡mai ales azi, nu pol fi ţi
nute mult timp sub obroc
soană. Senmalînd foarte
— Alo, sînieţi acasă ? nul Chercheluş... prompt paiul din ochiul lat ea. Am cunoscut un in fă", care e fidel penibilu şi, mai curînd sau mai lîr- MÎINE, întîi
— După cum auzi, .sînt ! — Care Chercheluş, o- altuia, el îşi poartă cu un giner foarte capabil, aflat lui principiu „o mînă spa ziu, sfîrşesc prin a ieşi la DE GIMNA!
■— Ştiţi, am o problemă mule ? fel de trufie bîrna din pro într-un post de conducere lă pe alta", gata oricind să lumină. Triumful lor este ROMÂNIA — :
— Cum „care Cherche
cu dumneavoastră. luş !“. Cel de la spaţiul lo priul ochi, devenind agre al urnii mare şantier, care, perfecteze în culise orice de cele mai multe ,ori me Ieri seara t
avînd nişte dificultăţi o-
siv cînd i se atrage aten
— S-a întîmplat ceva la... cativ. ţia că-i loveşte cu ca pe bicclivc, a rămas în urmă tranzacţiune dubioasă, baza ritul acestor „dificili“, adi Deva echipa
tă pe o suspectă reciproci
că al oamenilor oneşti, ca
— O să aflaţi la vreme, — Bărbatul meu nu-i cei din jur. Există chiar cu realizarea unor indica tate, aflată în afara prin re nu acceptă să-şi scoată feminină de ţ
tovarăşi... „Chercheluş“, ci Vasile, şi astfel de dificili care con tori de plan. în ciuda „sfa cipiilor care guvernează so principiile pe taraba aran a Elveţiei pen
Şi omul de la celălalt nu-i la spaţiul locativ... sideră că bîrna aceasta e o turilor" unor tovarăşi de cietatea socialistă. jamentelor oneroase. Ei nu nirea amicală
capăt al firului îmi închi — Dar unde ?... remarcabilă expresie a pro muncă, el a refuzat să Altcineva, un membru numai că păstrează un ne României. Intr
dea telefonul. — La mină... priei personalităţi. Şi cum treacă sub tăcere faptul şi într-o comisie al cărei post cesar echilibru social, dar ce se va desfăşi
Plec la mină. Nevastă- — Nu stă... Adică tova- societatea noastră ocroteş să raporteze nişte cifre era să aprecieze rezultatele contribuie la menţinerea u- Ia Sala sportu
mea mai rămînea în aşter răşu’... te dezvoltarea şi manifes umflate. Din loialitate şi unui concurs pentru ocupa nui climat moral luminos şi începere de
nut. O deşteaptă însă so — O îi stat, dar acum... tarea personalităţii, c uşor respect pentru adevăr a ac rea unor posturi, a intrai salubru. Parafrazând o 17,30 — consi
neria. de înţeles la ce situaţii... ceptat în schimb riscul cu în divergenţă cu alţi colegi veche butadă, am putea spu prilej de verifi
lor două loturi
Şi „omul matinal“, wnuî
— Săru’mîna 1 Chiar vo din cei care ne „ploconea“ dificile. se poate ajunge. în venitelor penalizări care-i de comisie, care, abdicînd ne că, dacă n-ar exista, rea participării
iam să stau de vorbă cu zi de zi, a leşinat. Da, -da... asemenea cazuri, eu aseme afectau pe toţi deopotrivă. de Ia principiile echităţii ce „dificilii" ar trebui inven rilc Olimpice d
trebuiau să le guverneze
taţi.
dumneavoastră, j-a zis un a leşinat ! nea „personalităţi", epitetul „E un om extrem de difi munca, se lăsaseră seduşi RADU CIOBANU cova din vai
de dificil se află neîndoiel
cil" exclamară exasperaţi
cetăţean, făcîndu-i, compli an.
ce, cu ochiul. DUMITRU’DEM lON'AŞCU