Page 75 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 75
• VINERI, 23 MAI 1980
Activitatea productivă este hotărîtoare I"
t IMOBILIZARE
3 ^ DE I ONDURI BĂNEŞTI \
în pregătirea viitorilor specialişti i Deşi situaţiei financiară \
I a C.A.P. Băcia nu poate i
>a gor- Un vechi proverb spune posteşte atelierele, dintre zilnică, „îndoind nişte sîr- \ fi nici pe departe aprecia- ?
că „meseria e brăţară de care trei de lăcătuşerie şi me“, cum sublinia şi ing. i i.ă ca satisfăcătoare, uni- )
1 taica are procurată de t
aur“. Pe vremea bunicilor cîte .unul de electrotehnică, Josim Blaj, directorul şco © Azi şi mîine se desfăşoară, în aula Institutului de ) doi ani o instalaţie de !
şi chiar a părinţilor se mai mecanic, prelucrare la cald lii. Ei fac lucruri .utile, so subingineri, cea de-a VIII -a sesiune de comunicări tehnlco- I muls, in valoare de peste i
spunea şi că meseria tre (forjă) şi sudură. în cadrul licitate de întreprinderea ştiinţrfice, ce se va desfăşura pe trei secţii. Sesiunea este ) :>0 000 lei, care stă neuti- l
buie furată. Tinerii de azi I.M.M.R. există un atelier- patronatoare pentru repa consacrată aniversării a 2050 de ani de la constituirea
iaistrul abia dacă mai înţeleg sen . şcoală de lăcătuşerie şi u- rarea vagoanelor ; carcase primului stat dac centralizat şl independent de sub con X Uzată. Când are oare tic [
sul acestei afirmaţii, care tilaje. Aproape la toate ate de ungere, capace la cutii ducerea lui Burebista. ( ghid conducerea acestei u- *
româ- odinioară exprima o rea lierele se lucrează în două de grăsime, dispozitive de ® Mîine, la Clubul „Constructorul", dialogul cultural- , ni tal i să ia măsuri pentru ţ
vunerea ei in Juncţtune Y ţ
) punerea ei în funcţiune ?
litate. Astăzi ei dispun de schimburi, -sub atenta su etanşare, cutii de etichetă, artistic „Buchete hunedorene" continuă c-u întrecerea for
cabinete, laboratoare şi ate praveghere a şase maiştri. siguranţe de osii ele. De maţiilor artistice ale întreprinderii de tricotaje şi fabricii \
„Melo- de încălţăminte.
yului“. liere în care îşi pot însuşi Practicii productive, care altfel, din cei .406 000 lei, ® in seria manifestărilor organizate cu prilejul aniver \
roduc- cunoştinţe teoretice, pot do- este hotărîtoare în pregăti cît este planul anual de \
■ amc- bîndi deprinderi practice, rea profesională a viitori- producţie al liceului, 376 000 sării .a 15 ani de la înfiinţarea Uzinei de preparare Te-lluc,
mm\
devenind muncitori califi ' lor specialişti, i se acordă lei sînt din planul între mîine, începînd cu ora 9,30, se va desfăşura un simpozion s
caţi cu o bună pregătire o atenţie deosebită la Gru prinderii, restul fiind va în cadrul căruia vor fi prezentate patru expuneri privind \ DIJMUITORII »
DIJMUITORII
realizările actuale şi perspectivele de viitor ale valorifică
profesională. pul şcolar M.M.R. Simeria. loarea obiectelor destinate rii superioare a minereurilor de fier, îmbunătăţirea para f PRODUCŢIEI... ,
PRODUCŢIEI... Í
autodotării. metrilor funcţionali a utilajelor, modernizarea tehnologiei
■HHM de ia această unitate şcola de preparare şi asigurarea rezervelor de materii prime. La I In culturile destinate j
Dacă practica productivă
ţ producerii furajelor pen- \
1)0 Ră ră poate fi calificată -drept ora 14,00, conducerea -I.-M. Hunedoara va organiza o în- l Iru fermele C.A.P. şi l
ii; 7,00 miWT/ZMiHT /MODERN tîlnire în cadru festiv cu veteranii uzinei. „Cinstim eroii I.A.S., respectiv în cele /
icvista bună, -o contribuţie însem muncii" -— sub acest generic se va desfăşura la casa de
mclo- nată şi-o aduce şi colabo cultură, începînd cu ora 17, un spectacol literar-muzical- 1 de trifoliene, lolium şi al- \
) ştiri; Grupul şcolar mecanic întcucît atelierele din ca rarea dintre şcoală şi în l lele, au început să apară l
tători- de material rulant din Si drul şcolii oferă posibilita cote.g rafie. / subit, mai ales peste noap- <
şiiri ; treprinderea patronatoare. © sîn parcuri şi zonele verzi, în vasele ornamentale se
muzică, meria este compus rirnir-un tea unei mai bune aplicări Aceasta din urmă se preo vor .planta zilele ce urmează peste 1 milion de flori 1 ie, goluri mai mari sau J
nţa şi liceu industrial, curs de zi în practică a tehnologiilor cupă de -dotarea şcolii, îi ^ ¡mai mici. Diverşi cetăţeni (
cla E- şi seral, şi o şcoală profe învăţate la “disciplinele teo de «ară. i •crescători de animale au )
tin de asigură cadre de speciali ® Prin săpăturile efectuate în jurul Castelului Corvi-
ori in sională. Liceul are un pro retice, cea mai mare parte tate .pentr.u predarea obiec-. neşti.lor au fost descoperite urme materiale neolitice apar- i început să recolteze fura- ţ
ii oi ez; fil mecanic, care pregăteş- a elevilor îşi desfăşoară telor de profil, îi pune la \ jele, ca şi chul acestea ar i
ra- *' viitori muncitori în spe- practica productivă in a- dispoziţie materia primă ţinînd culturii Crîş. Ji o avere proprie. Orga- /
■bitatea mecanic maşini şi ceste ateliere sau in atelie- necesară desfăşurării prac £. ŞINA nele locale au datoria să-i j
utilaje vagoane, precum şi rul-şcoală. Doar elevii cla ticii productive. La rîndul depisteze prompt şi să ia I
un profil electric, care for selor a XII- a îşi fac prac său, şcoala are in vedere, măsurile cuvenite împătri- }
mează electromecanici ma tica în întreprinderea pa- onorarea contractului cu Echilibrarea balanţei furajere va acestor dijmuitori clan- *
onuce; terial rulant. în cadrul şco tronatoare. Ei lucrează prin întreprinderea, buna pregă destini ai producţiei de ţ
îc prin lii profesionale se pregătesc rotaţie în toate secţiile în (Urmare din pag. 1) că în anul trecut la bovine nutreţuri,
tin de tire .a -viitorilor- meseriaşi
tidru-n mecanici maşini şi utilaje treprinderii, pentru a cu destinaţi acesteia. am realizat un procent de
ru pa (lăcătuşi) şi sudori. întrucît noaşte întregul proces de Indiferent -că mînuiesc complex, concomitent asi natalitate de 83 la' sută. Ca „ÎN ACEASTA
le Tu înainte de actuala formă de producţie, pentru a .se aco urmare, s-au creat condiţii UNITATE s
ile se strungul, maşina de găurit, gurând -şi construcţia a trei NU SE FU ME AXĂ“
rt fol- şcolarizare aici era o şcoa moda astfel cu viitoarele pila sau aparatul de .sudu ca şi nivelul retribuţiei coo s
t eco lă profesională, grupul ,a lor locuri de muncă, în ve ră, indiferent că sînt băieţi adăpători, pe 20 de ha am peratorilor care lucrează în
te so- moştenit o bună dotare teh derea unei bune şi rapide înfiinţat pajişti semănate, Este textul înscris pe o ţ
o orû; sau fete, elevii de aici au sectorul zootehnic să fie tăbliţă ■frumos înrămată ¡i i
sicale ; nică, maiştri bine pregătiţi integrări în producţie după sentimentul utilităţii lor, iar pe 170 ha fineţe ara corespunzător. Datorită de
riuzical profesional şi cu multă ex absolvirea liceului. .sînt -conştienţi -de puterea realizat fertilizarea c.u în păşirii «reducţiei de lapte agăţală de perete intr-un }
perienţă didactică. Careul Trecînd pragul acestei in lor de a stăpîni n.u doar grăşăminte chimice. în anul trecut, am bene loc vizibil la unitatea nr. 1
format de şcoală, sala de stituţii de inv.ă.ţămîmt, am cunoştinţe teoretice, ci şi Evident, modul de hră- ficiat de premii în va 30 Hunedoara — cofetă- I
sport, cantină şi internat avut .satisfacţia să consta •solide cunoştinţe practice. nire a animalelor condiţio loare de 40 000 lei. Bazîn- ria „Ileana“ din strada 1
este închis pe una din la tăm că elevii nu-şi petrec nează şi situaţia reproduc du-ne pe măsurile între V. I. Lenin. Simplă for- 1
turi de clădirea care adă- cele şase ore de practică VIORICA ROMAN ţiei. Edificator este faptul prinse pînă acum, pe cele ce malitate pentru că, mulfi |
a bul- le luăm în continuare în consumatori fumează aici t
temeinic, împrăştiind in J
i cinci scopul asigurării bazei fu
; HU- interiorul unităfii un fum \
5 la O zi printre constructorii rajere, precum şi pe price
Clne perea şi hărnicia operato **:h 'uesew&şteŢ'co- ţ
Ora rului însămi«* fctăria să nu treacă ne- l
; PE- de locuinţe din Deva ror ileana Rac, Ioana Cion- păsător pe lingă cei ce J
• din taş, Maria Dudaş, Ana Io-
. lui încalcă regula stabilită. )
Mi- (Urmare din pag. 1) Ora 16. Cei patru izola vescu — să amintim doar i Să nu-i obligăm pe neju- 4
ipubli- tori de -la blocul mr.. 33„au cîteva n.ume —, avem cer J mătorii care păşesc J>ra- i
çl fla- pornit spre uSnClca titudinea că şi în acest an
île eà- ză, instalatorii muncesc \ gul acestei unităţi să in- 1
VUL- B.C.A.-ul de care aveau ne vom înregistra însemnate l Jialeze vrînd nevrind fu- ]
m cfl- două săptămini la găuri, f>\ voie, n-a sosit. Unul .din depăşiri de plan la indi ^ mul de ţigară. ^
DNEA: alte două la instalaţiile pro- catorii fermei zootehnice.
-u cri- priu-zise. ei făcea haz -de necaz ;
RîT.A': — Azi nu ne-am cîşfi-gat Ï
Vlunr-’ sr Ora 14. Echipa de zu-
: Cu- „..tivi. condusă de Nicolae nici banii de ţigări.
se- Kovacs munceşte la finisa Aşa decurge o zi de mun întreţinerea culturilor nu îngăduie
c) ; U-
(7 No- rea blocului „F“. că pe şantierele ide locuin
>eranta Ora 15. Subinginerul Ma ţe din Deva. Cum se poate nici o clipă de răgaz!
.STIE : deduce cu uşurinţă, con
atrial ; rin Avram conduce con
GEOA- strucţia a trei blocuri pe structorii se străduiesc să (Urmare din pag. 1) întreţinere mecanică la cul
larina- strada 23 August. termine la data stabilită o- tura ’cartofilor, precum şi
i ; HA-
ttne — Avem multe pierderi biectivele aflate în con praşila manuală la sfeclă.
Moar- de materiale din cauza co strucţie, însă activitatea lor Un asemenea dezidex-at La cultura porumbului^ pe
fLAN : îşi găseşte corespondent în terenurile -unde a-u apărut
L,ü- piilor din blocurile din a- este stânjenită de o seamă' fapte la întreprinderea a-
II (Ca- propiere — ne spune in de aspecte nedorite. Iată buruieni şi stadiul de dez
su îm- terlocutorul. Ne strică co- gricolă de stat Simeria. în voltare al plantelor permi
SIME- de ce sugerăm conducerii fermele acestei unităţi — te intrarea în câmp a mij
reçul) ; frajele, ne sparg plăcile din şantierului, ¡organizaţiei de aşa cum ne-a relatat ingi
’roditei B.C.A. Sîmbătă am primit loacelor mecanizate, s-a
: : Ha 37 de bucăţi de contratrep- partid, de sindicat şi U.T.C. nerul şef Gheorghe Băbuţă, făcut prima praşilă cu cul
ie). să întreprindă măsuri pen s-a realizat rebilonatul şi
te, iar luni le-am ¡găsit bu Electromecanicul Vilhelm VSIceann, din cadrul secţiei de tivatorul. O bună partici
căţele. Apelăm ' la părinţi tru ca o zi de muncă pe mecanică fină Vulcan, execută reparaţii de cea mai bună erbicidarea cartofilor de pe pare la întreţinerea ma
să nu-şi mai lase copiii pe şantierele devene să fie mai calitate, fiind apreciat pentru conştiinciozitatea sa. întreaga suprafaţă. Folosind nuală a culturilor pr'ăşîtoa-
Foto : ŞT. NEMECSEK
şantier pentru că se pot ac plină, mai bogată în rezul ferestrele dintre ploi şi re au avut, de asemenea,
cidenta. tate. chiar pe timp ploios, s-a cooperatorii din Jeledinţi,
icntru acţionat la prăşitul meca Orăştioara de Sus, Turdaş,
■eraea nic şi manual — fără a Deva, Rapoltu Mare şi din
şi in- tăţi sportive -se amenajea dăuna însă calităţii —, al alte unităţi. Datorită mobi
riabil. Din itinerariile turiştilor anumite cabane din împre să aceste mici excepţii vor
le de aflaţi în judeţul nostru, jurimi trebuie să apelăm la intra în normal abia spre ză în prezent o bază com culturilor furajere rădăci- lizării .susţinute şi răspun
des sfieşitul lunii mai. Ne refe plexă. Deocamdată, se lu noase, lucrare care va fi derii dovedite în muncă de
ul va nu poate fi exclusă Valea I.A.C.C.V.J., iar pentru al crează la terenul suprapus
le in-. Jiului. Aşezarea sa geo tele, ca şi pentru hoteluri rim la cabanele Pasul Vîl- finalizată în primele zile către mecanizatori, în uni
dura- grafică, obiectivele de inte şi moteluri, ajutorul ne can, Buta şi baza de agre — tenis, baschet şi hand ale săptămînii viitoare. tăţile consiliilor unice agro
ipera- vine de la I.C.S.A.-A.P. Ori ment „La Brazi“ din Vul bal. Preşedintele C.A.P. Veţel, industriale Brad, Toteşti,
minsă res turistic existente aici Geoagiu, Uda, Orăştie şi
r cea sînt tentante pentru mulţi cum, ca turişti mai puţin can. La aceasta din urmă Dacă în privinţa bazei Gaşpar Lazăr, ne-a relatat
;rade. turişti din ţară şi din ne interesează ¡de cine a- a fost investită o suma sub- materiale, după cum am că la această unitate s-a altele, s-a încheiat rebilo
va fi văzut, s-a făcut mult şi încheiat prima lucrare de natul cartofilor.
u ce- străinătate. Acesta a fost şi
, Vor motivul pentru .care am în încă se mai face, nu ace
de şi treprins, acum, la .început în pregătirea sezonului estivai laşi lucru s-a făcut, pe li
og de
de sezon -estival, un raid pe nia orientării turiştilor spre PROGRAMUL
traseele Văii Jiului în sco punctele turistice din Va
pul ¡de .a vedea ce li se o- Valea Jiului lea Jiului. Nu toate hărţile Universităţii politice şi de conducere Deva
feră turiştilor. sînt împrospătate ; indica lor si posibilităţile de -uti
Primul popas — la filia a îutîrziat la start toarele, panourile, în gene ora Anul I — luni, 26 mai, lizare a acestora ta (unită
17,
de
Punctului
sala
la O.J.T. Petroşani. „Noi* ral informarea turiştilor documentare a Comitetului ţile din judeţ".
„Strategia
—
IlEA în privinţa traseelor turis privind căile de acces şi municipal Deva al P.C.R., conducătorilor de şi întreprin
profilul
CA tice — ne spune oficianta posibilităţile de cazare, sta dezbatere la tema ; „Con deri. instrumentele de ana
ducerea .şi munca colectivă,
EŢ1A Ecaterina Kovacs — avem parţin acestea. Important stanţială -pentru -noi dotări ţii PECO etc., nu oferă prea principiu de bază al între liză, decizie şi -control asu
prea puţine atribuţii, nu a- este să fim 'bine primiţi şi şi extinderea spaţiului. multe explicaţii. Cîndva gii activităţi a organelor de pra activităţii întreprinde
rilor".
sit la vem cabane, 'hoteluri, mo să beneficiem de tot ce-i Un punct de atracţie pe puteau fi văzute prin loca stat, economice şi obşteşti“. Anul iu — luni., ora lî,
Anul II — marţi. 27 mai,
ională teluri. Acestea aparţin al trebuie unui turist intr-un lităţile Văii Jiului .tăbliţe ora 17, sala Cabinetului ju sala Cabinetului judeţean
astică tor unităţi. Organizăm doar sejur. acest traseu îl constituie indicatoare pentru traseele deţean pentru activitatea pentru şi actiyitatea ideologi
complexul Biroului de tu
politico-educativă,
că
întîl- excursii. Cînd primim soli spre cabane cu distanţa, ideologică şi politico-educa- dezbatere la tema: „Proble
ierna
la
chipa citări din afară, apelăm şi Din acest punct de vede rism pentru tineret „Valea timpul de deplasare şi mar tivă, dezbatere României pe : ma dezarmării şi securităţii
de peşti“. Spre deosebire de
„Colaborarea
ea — noi la I.C.S.A.-A.P. sau la re, programul de măsuri cajul. Unde-or fi dispărut multiple planuri, cu toate europene în lumea contem
româ
-Conceptul
porană.
mine, întreprinderea de adminis stabilii de Direcţia comer alţi ani, aici condiţiile sânt aceste indicatoare ? statele lumii, in interesul nesc de dezarmare -şi secu
cu trare a cantinelor şi cămi cială a municipiului Pe mult mai bune. Complexul Considerăm necesar ca cauzei progresului, -destin ritate europeană".
derii şi păcii în lume".
orele nelor“. troşani, a fes.t in mane a fost -renovat, dotat (sau factorii de răspundere să Anul II (cadre de condu NOTA ; Cursanţii anului UI
; un Deci, şansa noastră de a parte transpus în practică •va fi în continuare) cu mo ia măsuri cît mai ur cere) — luni, 26 mai, ora •stat rugaţi să se prezin
,1a
Cabinetul
jude
te
a ce- beneficia de servicii ¡din asigurîndu-se condiţii ca în bilier ¡nou -şi, începînd din gent pentru realizarea ace 15, sala Cabinetului jude ţean -pentru activitatea
vede- partea unei organizaţii spe anul 1980 activitatea turis acest an, există şi posibi lui program stabilit în ve ţean pentru activitatea ideo ideologică şi politico-e
Jocu- tică .să se ridice la nivelul litatea de a recepţiona pro derea dezvoltării turismu logică şi politico-educativă, ducativă ta vederea de
problemelor
dezbatere la tema ;
finitivării
Mos- cializate, s-a redus simţi cerinţelor. grame tv. Turiştii pot să lui in Valea Jiului. — „Metode modeme de legate de lucrarea de
icstui tor. Pe cont propriu ajun -Pe alocuri încă se mai lu viziteze şi împrejurimile ou Conducere a întreprinderi absolvire.
gem totuşi la locurile do crează pentru asigurarea C. IOVĂNESCU
rite. Aflăm astfel că pentru unor condiţii mai bune, în- autocarul, iar pentru activi