Page 77 - Drumul_socialismului_1980_05

?NSr<

^1^1 i ||IU
PROLETARI DIN TOATE'íÁrÍlI UNlŢt-V í BE LA 28 ZILE S
EXPLORAREA GEQLQ6!CÂ*EXTRAClM‘PRELUCSAREftf LA U ORE |
Iu poligonul de preia- }
E wm ¡T m al I pulul de şantiere Rîu 1
• I>11 i ' i bricate din cadrul Gru- t
Mare-Retezat se munceş- -
te cu spor în vederea
Căutătorii de comori asigurării {prefabricatelor
pentru betonarea radie­
îşi înnobilează profesia rului în urma maşinii de j
perforat la secţiune ^
plină. După amănunţite
prin pasiune şi exigente analize de la­
borator privind tratarea
termică a prefabricate­
Pentru mulţi dintre noi, — pătruns de importanţa lor, s-a reuşit reducerea
prospectarea geologică este ce o acordă conducerea timpului de priză a be­
o activitate prea puţin cu­ partidului şi statului nos­ tonului de la 28 de zile
noscută şi în imaginaţia tru dezvoltării bazei de Ia 24 de ore.
unora căutătorul de bogă­ materii prime şi materia­
ţii ale subsolului s-ar asi­ le — munceşte cu însu­ DIN CRONICA
mila cu un om ce, cu fleţire, pentru a-şi înde­ ÎNTRECERII
rucsacul în spinare, se plini cu cinste sarcinile
plimbă prin munţi, ciocă­ ce-i revin. SOCIALISTE
neşte ici
ORGA» Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C şi colo, se în­ Unitatea din Brad este
toarce acasă cu raniţa pli­ cea . mai importantă secţie Lucrîndu-se în două
SI A1 CONSILIU IU I POPULAR-J UDETE’AN nă de bolovani şi zice : din cadrul I.P.E.G. Deva, schimburi prelungite, se
„In locul... cutare se află atît ca sferă şi volum de realizează o producţie
un important zăcământ activitate, c£t şi ea nu­ zilnică de 20 bucăţi pe
de...“. Imaginea aceasta măr de lucrători — aici zi, ceea ce va asigura
Anul XXXII, nr. 7012 SIMBĂTA, 24 MAI 1980 4 pagini — 39 bard este adevărată şi nu prea. muncesc circa 700 de oa­ cantitatea necesară de
Intr-adevăr, cercetătorii meni. Dar ’secţia cumu­ prefabricate pentru be- l
geologi, că şi sondorii şi lează şi o altă caracteris­ tonarea galeriilor de ia t
tică : este de mulţi ani
In interesul întregii eeonomit, ql fiecărei minerii, cutreieră munţii, una dintre cele mai bune ^ viitoarea hidrocentrală; /
dar nu fac treaba asta la
DEPĂŞIRI de plan î
întâmplare, ci conform u~ subunităţi din cadrul în­ LA C.F.U. 1
nui proiect bine gândit, treprinderii. In 1979, cînd
unităţi agricol« şi al tuturor c®tâţ«niior sînt dotaţi cu maşini şi I.P.E.G. a cucerit locul III Hărnicia colectivului !
utilaje moderne, muncesc pe ţară în ramura pros­ de feroviari din C.S. Hu- \
după o concepţie ce are la pecţiuni şi explorări geo­ nedoara, ced care aduc l
Nici un metru pătrat de teren rîlor Congresului al XII- logice, subunitatea din fără întrerupere hrană }
bază — în lumina hotărî-
cuptoarelor şi duc din )
Brad s-a situat pe locul I
marele combinat produ- i
lea al partidului — un în întrecerea socialistă sele realizate aici, este i
să nu rămînâ necultivat! criteriu bine precizat : să dintre secţiile întreprin­ binecunoscută. Prin or- 1
derii. Şi pe bună drep­
ofere economiei naţionale
româneşti noi surse de tate, deoarece rezultatele dine şi disciplină în |
muncă, prin buna ex- f
In cuvântarea secretaru­ amprente vizibile în cadrul în mobilizarea forţelor lo­ materii prime. raportate la finele anului ploatare a locomotivelor
au fost mult superioare
lui general al partidului, to­ C.A.P. Lăpuşnic şi Brad, cale la realizarea unor lu­ — Activitatea noastră — sarcinilor stabilite. In 1979 şi repararea lor în timp
varăşul Nicolae Ceauş eseu, Asociaţiei economice inter- crări simple de îmbunătă­ ne spunea inginerul Plo- şi de calitate, ei reuşesc
la Consfătuirea de lucru de cooperatiste de sere Sîn- ţiri funciare. rea Iordache, şeful secţiei s-au forat în plus 1 230 să-şi depăşească lună de
ml, s-au săpat 700 ml ga­
la C.C. al P.C.R. din 25—26 tandrei, întreprinderii de O sumară inventariere a din Brad a Întreprinde­ lerii peste plan, la capi­ lună prevederile de plan.
februarie a.c., a fost sub­ stat pentru creşterea şi în- terenurilor din incintele rii de prospecţiuni şi ex­ tolul valori normate s-a De ia începutul acestei i
liniată cu putere necesita­ grăşarea porcilor Orăştie, gospodăreşti ale unităţilor plorări geologice Deva — obţinut o depăşire de 1,8 luni, colectivul de la ,
tea luării de măsuri ferme întreprinderii de stat „Avi­ agricole şi ale fermelor zoo­ cuprinde toată zona Ţării milioane lei, iar la preţul C.F.U.-C.S.H. şl-a depă- \
pentru ca In fierare unita­ cola“ Mintia — să amin­ tehnice arată că suprafaţa Zarandului şi este orga­ de cost s-au înregistrat e- şit planul de transport, I
te agricolă şi localitate să tim doar cîteva exemple de acestora se ridică la ordi­ nizată în trei raioane — conomii în valoare de cu 4,54 la sută, cel al /
se cultive cu legume şi alte unităţi unde terenurile dis­ nul zecilor de hectare. Prin Vaţa de Jos, Hălmagiu şi 991 000 Iei. , expedierii producţiei *
culturi întreaga suprafaţă ponibile din jurul şi din luarea acestora în cultură Băiţa — şi în 12 şantie­ 1 marfă cu peste 3 Ia su- \
de teren, pînă la ultimul incintele gospodăreşti sînt — fie pentru producerea re. Specific prospecţiuni­ Aceeaşi activitate pro­ ! tă, iar al reparării va- i
metru pătrat. Această pro­ cultivate cu legume şi legumelor sau a furajelor, lor geologice este disper­ digioasă, plină de respon­ l goanelor uzinale — cu 1 '
blemă a fost readusă din pomi. Merită relevată şi se poate asigura obţinerea, sarea foarte mare a acti­ sabilitate a desfăşurat co­ ^ la sută. De asemenea, a \
nou în atenţia tuturor lu­ preocuparea existentă la o unor însemnate producţii şi vităţii, munca în condiţii lectivul secţiei şi în pe- t fost sensibil depăşit pla- I
crătorilor ogoarelor, a fie­ serie de unităţi economice venituri suplimentare, care de izolare. Ne-am obişnuit ’ nul de revizii şi repara- ?
cărui cetăţean, fiind o pro­ şi instituţii din Deva, O- să contribuie la redresarea însă cu aşa ceva, iar co­ TR. BONDOR \ (ii la locomotivele Diesel. 1
blemă de interes naţional, răştie, Geoagiu şi din alte economico-financîară a u- lectivul unităţii noastre i (Vasile Grigoraş, cores- ^
de recenta şedinţă comună localităţi pentru a lua în nităţilor respective. în frunte cu comuniştii (Continuare în pag. a 2-a) £ pondent).
a Comitetului Politic Exe­ cultură şi produce legume
cutiv al C.C. al P.C.R'., pe terenurile disponibile.
Consiliului de Stat şi gu­ Nu se poate trece însă cu
vernului, de grija ce se a- vederea peste faptul că . şi Sala de apel - led principalelor
cordă folosirii cu maximă la această dată mai există Importante economii de metal
chibzuinţă şi eficienţă a o serie de aspecte care. de­
fondului funciar depin- notă o slabă preocupare, acţiuni politico-educative pentru mineri La U.U.M.R. Crişcior, colectivul de muncă al uni­
zînd obţinerea unei produc- lipsă de ordine şi disciplină tăţii, pe lingă îndeplinirea ritmică a tuturor sarcinilor
. ţii agricole superioare în în privinţa folosirii fondu­ de producţie, este preocupat într-o mare măsură de e-
ultimul an al actualului lui funciar. Fie că este vor­ Sala de apel ar trebui să folosit pentru propagandă eonomisirea materiilor prime şi materialelor. Aşa stînd
cincinal, sporirea venituri­ fie sau să devină locul de vizuală şi auditivă, prin lucrurile merită arătat că au o activitate bună şi în
ba despre existenţa unor
lor unităţilor agricole şi ale gropi şi ochiuri de apă, a desfăşurare a principalelor staţia de radioamplificare“. această direcţie. De la începutul anului, prin gospodă­
cooperatorilor, asigurarea unor porţiuni de teren ne- acţiuni politico-educative O situaţie aproape ase­ rirea mai judicioasă a metalului, debitarea lui la di­
unei tot mai bune aprovi­ lucrate pînă la marginea pentru mineri. Această re­ mănătoare am întâlnit şi la mensiunile cerute de procesul tehnologic, ei au reuşit
zionări a populaţiei cu pro­ tarlalelor sau de creare de zolvare, cum e şi firesc, re­ mina Paroşeni, unde, deşi să obţină o economie de 83 tone de laminate finite. Cu
duse agroalimentare. Răs- drumuri inutile pe supra­ vine organelor şi organiza­ pontajul la intrarea în cantitatea respectivă de materiale, se pot executa 111
punzînd unor asemenea im­ ţiilor de partid din între­ schimb se face în sala de tone utilaje miniere sau 275 de vagoneţi de mină, adică
perative, sub conducerea feţele arabile, în toate a- prinderile miniere. Cum îşi apel, oamenii în timpul pe echivalentul unei producţii suplimentare de peste un
organelor şi organizaţiilor ceste situaţii are de sufe­ găseşte ea reflectarea în care-1 petrec acolo nu au milion de lei. O contribuţie importantă Ia obţinerea a-
de partid, în numeroase u- rit producţia agricolă, care practică, am aflat cu oca­ posibilitatea să asiste sau cestor economii au adus-o schimbul fruntaş în între­
nităţi agricole cooperatiste este dijmuită din cauza zia raidului întreprins la să participe la prea multe cerea socialistă, condus de maistrul Pavcl Ancanteu
şi de stat din judeţul nos­ lipsei de fermitate şi răs­ două dintre întreprinderile acţiuni. Cel puţin aşa a lă­ şi echipele lăcătuşilor loan Tomuş şi Dumitru Paul.
tru, precum şi pe terenu­ pundere dovedite la nivelul miniere cu o' bună expe­ sat să se înţeleagă interlo­
rile disponibile din locali­ conducerilor unităţilor agri­ rienţă şi preocupări în or­ cutorul nostru, Nicolae
tăţi, s-a‘u întreprins acţiuni cole, consiliilor populare şi ganizarea unor asemenea ' Stancu, secretarul adjunct perfecţionarea activităţii in |
în scopul cultivării cu le­ consiliilor unice agroindus­ acţiuni — I.M. Uricani şi cu probleme de propagan­ domeniul abordat.
gume şi, alte culturi a tu­ triale în aplicarea. prevede­ I.M. Paroşeni. dă al comitetului de partid „FRUMUSEŢEA |
turor suprafeţelor. rilor Legii fondului funciar. „Sala de apel nu mai al minei. „într-o asemenea MUNCH DE MINER“ -
Un bun exemplu de ur­ Cum altfel se pot explica este de fapt destinată ape­ împrejurare — a spus el —
\
Sub acest generic elevii cla-
mat oferă, între altele, coo­ stările de lucruri întâlnite lului ca altădată — ne spu­ am căutat alte valenţe ale MULŢUMIRI UNITĂŢII sei a VUI-a de la Şcoala ge- »
perativa agricolă din Boşo- la C.A.P. Bretea Streiului, nea Cornel Bololoi, secre­ ' sălii de apel, pentru că ori­ PATRONATOARE nerală Vărmaga au organizat g
rod, unitate unde numai în Gurasada, Bâcia, Vata de tarul comitetului de partid cum, aceasta nu poate ră­ Cooperatorii din Vetel o foarte instructivă acţiune §
au in cadrul căreia au vizitat s
această primăvară cultura Jos, Teliuc, Aurel Vlaicu, de la I.M. Uricani. Noi am mâne un loc uitat în incin­ adresat cuvinte de mulţumi­ Exploatarea minieră Certcj. ţ
legumelor a fost extinsă pe Rîu de Mori, Nucşoara — trecut de foarte mult timp ta minei, aici existînd po­ re unităţii patronatoare — Cele văzute, explicaţiile pri- |
o suprafaţă de peste două să ne referim doar la cî­ 1a efectuarea pontajului di­ sibilitatea desfăşurării unei. Energo construcţia Mintia —, mite i-au impresionat pe e- ,
de la care au primit un a- levi, mulţi dintre ei hotărin- »
hectare, terenul respectiv teva exemple —, unde su­ rect în subteran, cît mai puternice şi eficiente pro­ jutor deosebit la construcţia du-se să înveţe şi mai bine §
fiind găsit disponibil în ju­ prafeţe apreciabile aflate în aproape de locurile de pagande vizuale şi auditive. a două tabere pentru între­ pentru a deveni muncitori „
rul adăposturilor de anima­ jurul centrelor gospodăreşti muncă. In acest fel, prac­ La Uricani — ne asigu- ţinerea animalelor în pe­ specialişti în minerit ;1 a i
contribui astfel la ridicarea I
le. Prezenţa spiritului gos­ rămîn necultivate, sau unde tic, prin aşa-zisa sală de rioada de păşunat. prestigiului comunei lor. (Va- ,,
podăresc în folosirea judi­ soarta recoltei este afecta­ apei, minerul este doar în C. IOVĂNESCU „MÎNDItU CÎNT Ierla Blaj — Vărmaga). „
cioasă a pămîntului se re­ tă negativ ca urmare a de­ trecere. De aceea, am cău­ HUNEDOREAN“
găseşte, de asemenea, cu ficienţelor ce se manifestă tat ca acest spaţiu să fie (Continuare in pag. a 2-a) „A FOST ODATA“... "
Ansamblul folcloric „Silva­
na“ al Casei municipale de ...este tema vitrinei specia- J
cultură din Deva, prezintă le inaugurată astăzi (simbă- *
duminică, pentru oamenii tă), ia librăria „Milvai Emi- '
muncii aflaţi la odihnă si neseu“ din Deva. O vitrină 8
tratament în staţiunea Geoa- dedicată Zilei copilului, pen- '
giu-Băi spectacolul „Mîndru tru care librăria pune la '
cint hunedorean“. dispoziţia micilor cititori o 5
gamă bogată şi variată de S
PRIMA CONSFĂTUIRE cărţi. *
JUDEŢEANĂ „SANITARII
A TEHNICIENILOR PRICEPUŢI“
DENTARI
La Deva s-a desfăşurat, I
Azi, la Casa de cultură din timp de trei zile, faza mu- *
Deva are loc — în organiza­ nicipală a concursului „Sâni- 6
rea Direcţiei sanitare judeţe­ tarii pricepuţi“. întrecerea a I
ne, a Policlinicii stomatolo­ fost ciştigată de echipajul ■>
gice Deva şi Filialei judeţe­ şcolii generale nr. â, pentru S
ne a U.S.S.M. —, prima con­ clasele II—IV. La clasele j
sfătuire judeţeană a tehni­ V—VIII s-a calificat, pentru
cienilor dentari cu tema ,,E- faza judeţeană a concursului, g
dentaţia totală“. Acţiunea, echipajul şoolii generale nr. 1
care se înscrie in programul 3, iar pentru clasele IX—X, '
manifestărilor cuprinse în ac­ cel al liceului nr. 5. §
tuala ediţie a Festivalului na­
ţional „Cîntarea României“,
prilejuieşte — prin referate­
le ce se prezintă şi prin
dezbateri — un fructuos
Intre cela mal bune formaţii de lucru de 1« I.M. Lupenj se află şi brigada condusă de Laurcnţiu Kelemen. Iată schimb de experienţă pentru
parte din brigadă după ieşirea dintr-ua nou scîiimb rodnic. Foto: M. OLTEANU