Page 78 - Drumul_socialismului_1980_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

Sala de apel - locul principalelor acţiuni De la data punerii în Căutătorii comori I Tele viz

politico-educative pentru mineri funcţie a centralelor ter­
mice pentru furnizarea
căldurii şi pînă în pre­
zent, echipa de întreţi­ (Urmare din pag. 1) C.O.M. din cadrul I.P.E.G. 9,30 Curs de lin
ceză
Deva, ce a avut loc recent
(Urmare din pag. 1) Pareurgind cu privirea politico-educative, chiar de nere a centralelor ter­ — conform unui bun obi­ 9,50 Curs do lim
panourile şi afişele expuse scurtă durată. Acestea ar mice din cartierul Dada rioada trecută din anul cei — la faţa locului. niolă
ră Cornel Bololoi — ne fa­ aici, îţi poţi face o imagi­ putea să fie foarte bine or­ al municipiului Deva, 1980, cînd sarcinile de Evident, activitatea de 10,10 Film artistic
vorizează şi aşezarea aces­ ne despre activitatea între­ ganizate în sala de apel, condusă de comunistul plan au crescut cu circa prosoectare geologică, nu Iul“ (reluare)
tei săli, care se află. chiar prinderii. Aceasta este chiar dacă, aşa cum am a- Gheorghe Rogojan, a re­ 35 la sută. în ciuda con­ este deloc uşoară şi toc­ 11,40Limba noast
12,00 Concert educ
la intrarea în grupul ad­ completată şi de staţia de flat, „aici e prea multă zolvat peste 650 de de­ diţiilor dificile ale iernii mai de aceea oamenii ca­
ministrativ şi de aceea o radioamplificare, prin in­ vânzoleală şi se stă în pi­ ranjamente reclamate de trecute, cînd forajele ca şi re muncesc pe şantierele 13.00Mozaic cultu
tistic — spoi
folosim la maxim. termediul căreia se difu­ cioare, întrucît nu sînt locatari. săparea de galerii au fost de cercetări din Ţara Za- 18,35 Săptămîna p
Intr-adevăr, în acest spa­ zează interviuri cu mineri bănci“ (? !). stânjenite de frig şi ză­ 18,50 1001 de seri
randului merită cuvinte
ţiu am găsit aproape fie­ fruntaşi, cu cadre de con­ încercăm să sugerăm ci- padă, cercetarea geologică de preţuire. între echipe, 19.00 Telejurnal
care metru pătrat folosit ducere, se adresează dife­ tevă dintre acţiunile ce pot Oamani n-a contenit, ci s-a des­ brigăzi şi şantiere se des­ 19,25 Călătorie
cu multă pricepere. La un rite chemări, îndemnuri fi organizate aici : prezen­ făşurat firesc. Ca urmare, făşoară o pasionantă în­ mea (XXXI)
moment dat însă aveam etc. Difuzoarele sînt ampla­ tarea filmelor de protecţie obişnuiţi în primele patru luni s-au trecere socialistă. în peri­ 19.45Teleenciclope
impresia că, în întregul lor, sate în toate locurile posi­ a muncii ; scurte întâlniri săpat 58 m de galerii pe­ oada trecută din acest an, 20.30Romanţe si
piesele expuse aici sînt prea bile — pe coridoare, în sala cu juristul întreprinderii ste plan-, pozitive fiind şi pe primele locuri ale în­ voie bună
aglomerate, se suprapun de mese, la baie, în incin­ (există program de consul­ rezultatele înregistrate la trecerii se situează for­ 20,55 Film serial:
. Instalatorii Petru Run-
Compania pe
sau, mai mult, nu atrag ă- tă. Sporadic, după cum ne taţie juridică, dar un ar­ can, Petru Flonta, Ma- capitolele valori normate maţiile conduse de Gheor­ wing. Episoc
tenţia. Totuşi; la o privire informa secretarul de ticol de lege poate fi ex­ (180 000 lei în plus), pre­ 21.45Meridianele
ghe Achim, Dumitru A-
mai atentă îţi dai seama partid, mai sînt prezentate plicat în cîteva minute, îna­ ria Rogojan, Gheorghe cum şi la preţul de cost vram, Petru Tanchiş, Va- şi dansului
Pante şi sudorul Marin
că fiecare panou, fiecare aici şi unele spectacole ale inte sau după schimb), sau, Iancu sînt nişte oameiK (economiile înregistrate ri- sile Zăvoianu, Nicolae 22.30 Telejurnal. !
afiş SDune ceva, are locul formaţiilor casei de cultu­ cu cadre tehnice şi econo­ dieîndu-se la peste 730 000 Bule, Gheorghe Pataki şi
obişnuiţi. Dar ei nu pre­
său precis, care se păstrea­ ră şi ale brigăzii artistice. mişti (încă mai sînt pro^ cupeţesc eforturi şi timp lei). Singurul capitol unde altele care şi-au îndepli­
ză de foarte mult timp. E- Tot sporadic au loc a- bleme tehnice şi, mai ales, rezultatele nu sînt la ni­
videnţiem cîteva dintre a- semenea manifestări şi la economice nelămurite) ; cit cînd e vorba de înlătu­ velul planului este cel ce nit şi depăşit în fiecare
ceste panouri şi conţinutul I.M. Paroşeni. Aici însă, mai multe spectacole cit rarea cît mai grabnică a se referă la activitatea de lună sarcinile ce le-au re­
defecţiunilor semnalate.
lor : iniţiativele muncito­ propaganda vizuală nu se brigada artistică ; prezen­ foraj. Tocmai de aceea, în venit. Desigur, colectivul BUCUREŞTI I :
reşti ; angajamentul de ridică la nivelul celei de tarea în faţa minerilor a . Asemenea lor, fochiş- aprilie şi mai s-a acţionat secţiei se mai confruntă dioprogramul din
muncă al întreprinderii ; la Uricani, centrul de greu­ sărbătoritului săptămînii tii care deservesc cen­ cu multă consecvenţă pen­ cu unele necazuri, cum ar Radiojurnal; 8,
calcule privind reducerea tate fiind deplasat îndeo­ (diferite momente aniver­ tralele termice ale car­ tru recuperarea restanţei. fi instabilitatea oamenilor presei ; 8,10 Curi
diilor; 9,00 Buleti
consumurilor de materiale, sebi spre sala de şedinţe şi sare din viaţa oamenilor), tierului Dacia urmăresc Astfel, planul pe luna a- pe şantiere, absenţele ne­ 9,05 Audienţa ra
energie şi combustibil; mo­ staţia de radioamplificare. sau a „eroului“ zilei (există permanent respectarea Buletin de ştiri :
dul cum au fost rezolvate Credem că 0 singură sală multiple fapte de muncă parametrilor de funcţio­ pri'lie a fost depăşit cu motivate, întîrzlerile etc., vis ta literară T£
Viers de doină !
hotărîrile consiliului oame­ de şedinţe, în care au loc ce merită a fi populariza­ nare şi realizarea de e- 143 ml, iar în luna mai dar ceea ce caracterizează 11.00 Buletin de
nilor muncii ; faptul zilei toate adunările generale de te) ; punerea în discuţie a conomii la combustibil, munca a fost astfel orga­ activitatea căutătorilor de Atlar ; 1
„U- ; 11,35
(cu aspecte pozitive din ac­ unor abateri disciplinare din dînd dovadă de conştiin­ nizată îneît se va recu­ comori din zona Bradului mferă radio-tv. ;
tivitatea colectivului! ; ga­ partid'; U.T.C., sindicat şi ziua respectivă ; momentul ciozitate şi dragoste fa­ pera minusul înregistrat este pasiunea şi hărnicia tin de ştiri ; 12,
zeta satirică ' „Piconul“ (cu alte manifestări, e insufi­ economic (care cîştigă tot ţă de muncă. Anglita în primele trei luni ale a- cu care muncesc pentru a moara fol clor ulu
aspecte negative) ; stop ac­ cientă pentru a mai per­ mai mult teren la unele în­ Cuida, Florica Uifalusi, nului. Aceasta a fost şi asigura economiei româ­ 12,45 Muzica rei
cidentelor etc. mite şi alt gen de acţiuni treprinderi), sau momentul Margareta Pali, Doiniţa concluzia la care a con­ neşti noi şi importante a Armatei ; 13,0
Doagă sînt cîţiva dintre
1a 3 ; 15,00 Mer
de protecţie a muncii ş.a. dus analiza efectuată de surse de materii prime. 16.00 Radiojurnal
Am evidenţiat doar cîte­ ei. Asemenea oameni o- rele serii ; 20,00
va, fără pretenţia de a le bişnuiţi se găsesc în 20,30 Azi, în
fi epuizat. Organele şi or­ toate zonele oraşului, 20,40 Cadenţe sc
ganizaţiile de partid, fără lucrînd sub impulsul Conştiinţă cetăţenească Radiojurnal ; 22,
îndoială, au şi altele la în- datoriei şi onoarei mun­ dans ; 24,00 Bule
0,05—6,00 Non st
demînă, pe care le pot u- cii. ...Liniştea nopţii a fost proprietate a noastră, a tu­ nocturn.
tiliza cu eficienţă şi succes, LU1ZA LANDT spartă de un zăngănit de turor. Ipostază pe care o
urmărind atât diversifica­ muncitoare geamuri. Trezit din somn, întîlneşti din ce în ce mai
rea cît şi permanentizarea la G.I.G.C.L. Deva Ioan Ruja sare la fereastră mult şi care, pe lingă cin­ CJiNEtyi
acestora. şi priveşte afară. Mai apu­ ste, spirit de echitate, grijă
că să vadă o umbră care faţă de avutul obştesc, re­
se furişează în complexul levă un înalt nivel de con­ DEVA : I se s
PROGRAMUL alimentar de vizavi. Dîn- ştiinţă cetăţenească. dozerul (Patria)
zile de casă U
Este firesc ca acest înalt
Universităţii politice şi de conducere Deva du-şi seama că de fapt nivel de conştiinţă să fie NEDOARA : Mi
(Flac
deschidere
„umbra“ este un răufăcă­
tor, nu mai stă pe gînduri. regăsit în primul rînd la mă strigă ? (Ai
Anul I — luni, 2G mai, lor si posibilităţile de uti­ zero (Construct
ora 17, sala Punctului de lizare a acestora în unită­ Anunţă telefonic miliţia comunişti — oameni care
documentare al Comitetului ţile din judeţ". prin legămîntul lor solemn, TROŞANI : ML
municipal Deva al P.C.R., — „Strategia şi profilul municipiului Deva şi îm­ prin tot ceea ce fac zilnic, tren (Unirea) ;
dezbatere la tema : „Con­ conducătorilor de întreprin­ preună cu vecinul său, Vir- Sanchez (7 Noie
ducerea şi munca colectivă, deri. Instrumentele de ana­ trebuie să dovedească forţă hali, cîine de cii
principiu de bază al între­ liză, decizie şi control asu­ gil Tătăhuia (pe care îl tre­ morală şi ataşament profund ca) ; LUPENI :
gii activităţi a organelor de pra activităţii întreprinde­ zise între timp), au coborît faţă de normele şi exigen­ cără (Cultural);
stat, economice şi obşteşti". rilor". în faţa magazinului, blo- lăului (Muncitor
Anul II — marţi, 27 mai, Anul IU — luni, ora 17, ţele codului etic. Iar faptul CAN : Sosea oc
ora 17, sala Cabinetului Ju­ sala Cabinetului judeţean cîndu-i infractorului ieşi­ că cei doi cetăţeni, despre
deţean pentru activitatea pentru activitatea ideologi­ rea. Apoi, alături de lucră­ a căror intervenţie am re­ lăreţ (Luceafăru
ideologică şi politico-educa­ că şi politico-educativă, torii in uniformă albastră, latat la începutul acestor Nici o dovadă
tivă, dezbatere la tema : dezbatere la tema: „Proble­ rs).ă '* '\nerul) ; i
„Colaborarea României pe ma dezarmării şi securităţii au intrat înăuntru, prinzî-n- rînduri, sînt comunişti şi se Curierii diplom
multiple planuri, cu toate europene în lumea contem­ du-1 pe răufăcător în timp numără printre muncitorii (Muncitoresc) ;
statele lumii, în interesul porană. Conceptul româ­ ce „opera“ la casa de bani cu care colectivul de ener- Knock-out (<
cauzei progresului, destin­ nesc de dezarmare şl secu­ brie) ; BRAD :
derii şi păcii în lume". ritate europeană". din biroul gestionarului. geticieni de la Termocen­ (Steaua roşie);
Anul II (Cadre de condu­ NOTA : Cursanţii anului III lata deci, un fapt care ne trala Mintia se mîndreşte Domnul Miliari
cere) — luni, 26 mai, ora sînt rugaţi să se prezin­ Decolarea (Flacfl
15, sala Cabinetului jude­ te la Cabinetul jude­ dezvăluie una dintre mul­ (şi cărora li s-a părut firesc
ţean pentru activitatea ideo­ ţean pentru activitatea tele ipostaze etice în care Să acţioneze în acest mod), GIU-BAI : Pope
I.M. Orăştie, atelierul montaj prese. Strungarul Emil Mi- logică şi politico-educativă, ideologică şi polltico-e- rul (Casa de cu
hileseu, se numără printre, fruntaşii atelierului. Ei işi depă­ dezbatere la tema : ducativă in vederea de­ oamenii se transpun uneori constituie un argument la ŢEG : Cineva
şeşte lună de lună planul, in medie cu 15—20 la sută, exe- — „Metode modeme de finitivării problemelor în viaţă — în cea a vigi­ cele afirmate. (Popular) ; BR,
cutind lucrări de foarte bună calitate. legate de lucrarea de lenţei civice, a grijii faţă tea unui ghid ;
Foto : VIRGIL ONOIU conducere a întreprinderi­ absolvire.
de proprietatea socialistă, MIRCEA CRIVĂŢ Întoarcerea lui
puşneanu — ser'
sa de cultur
RIA : Cumpăna
Prin gări, mărfare vin, motiva dincolo de... Sibiu. ximativ 33 mp (!) costă zil­ greutăţi în gara Orăştie Un lucru ieşit din comun martie, aprilie a.c. Numai ILIA : Braţele
mărfare se duc. în gări, "ele Un tren lung de... 310 km. nic 3 000 lei. mai creează Depozitul de (pentru noi, deoarece cei în luna aprilie la I.V. Că­ (Lumina).
poposesc cîte un crîmpei de Un tren, cu mii de vagoa­ Aşadar, locaţiile consti­ ape minerale Băcîia, coope­ de la I.V. Călan, din cîte lan a fost depăşit termenul
timp, cît să lase sau să ia ne, oprit la semaforul ne­ tuie o adevărată plagă pe rativa de consum, între­ am văzut, îl consideră foâr- legal de staţionare cu
ceea ce noi numim foarte glijenţei şi al tergiversări­ costurile de producţie ale prinderea mecanică. La în­ te... firesc), l-am întâlnit la 121 000 vagoane/ore. La I ii OTO
lapidar — mărfuri. Numai lor. 516 garnituri ce puteau întreprinderilor. Interesaţi cărcatul, şi descărcatul va­ Călan-Băi. Vagoanele imo­ toate acestea se mai adau­
Că în staţiile C.F.R. se, mai transporta 620 000 tone măr­ de modul cum încearcă uni­ goanelor este evidentă lipsa bilizate (sau chiar uitate) gă un neajuns. în incinta
Reziliatele ti
întîmplă să apară şi unele furi. tăţile să se descotoroseas­ forţei de muncă şi a meca­ pe liniile de garare creează întreprinderii, vagoanele se 23 mai 1980:
situaţii nedorite. Cele câ­ —: Altfel spus, preciza că de acest dijmuitor al be­ nizării. o adevărată... hemoragie fi­ încarcă necorespunzator —
Extr. I : 39, 6
teva ore afectate încărcării inginerul Vasile Drăgan — neficiilor, am rămas sur­ Nici la Deva situaţia nu nanciară în bugetul unită­ fapt ce determină alte ore 6, 51, 75, 19.
ori descărcării unui vagon, şeful Regulatorului de cir­ prinşi cînd am aflat că u- este mai bună. Ceea ce-1 ţii. în fiecare lună se scurg sau zile bune de staţionare. Extr. a Il-a: 1
deci crîmpeiu! de timp, se culaţie şi mişcare Deva —, nele îşi tratează plăgile... intriga pe şeful staţiei — mai bine de două milioane Sînt numai cîteva cazuri 25, 70, 31, 17, 15
transformă în zile sau săp­ în primul trimestru media cu indiferenţă. Numai că... inginerul Gheorghe Niţă — de lei pentru că vagoanele care arată cît de uşor se Forul total <
tămâni. Popasul devine imo­ zilnică a imobilizărilor a stau. Să se fi reprofilat pe­ risipesc milioanele de lei 1 062 212 lei.
bilizare. Garnituri întregi fost de 336 vagoane. ste noapte triajul întreprin­ prin gări, bani ce ar putea
de trenuri îşi „uită“ rostul — Cine vă pun „beţe în derii în „staţiune balneo­ fi utilizaţi de către unită­
iniţial, metemorfozîndu-se roate“ ? climaterică pentru vagoa­ ţile economice în vederea
subit în... depozite pe roţi. — O serie de unităţi e- ne“ ? punerii la punct a activi­
Pornind de la aceste trans­ conomice, între care I.V. Nu, cauzele sînt cu totul tăţilor de încărca-re-descăr-
formări succesive, urmînd Călan, C.T.E. Mintia, I.L. altele, iar şeful staţiei Că­ care, a mecanizării acestor Timpul pro:
filiera, nu se poate ajunge Deva, I.M.C. Deva, C.S. Hu­ lan-Băi — Andrei Fazecaş operaţii, Ia ridicarea efi­ ziua dc 24 mai:
şi în general
decît la un singur rezul­ nedoara, I. M. Orăştie, — foarte contrariat că ni­ cienţei lor. cerul mai muU
tat, la o unică concluzie : B.J.A.T.M. Deva, întreprin­ meni nu vede, nu aude şi Factorii de decizie din cal vor cădea ]
derea de bere Haţeg. nu ia măsuri pentru eradi­ întreprinderile amintite au avea şi caracte
CINE „SEAMĂNĂ“ — în prima lună a celui carea acestor stări de fap­ datoria să ia măsuri pen­ Vîntul va su
RISIPA... de-al doilea trimestru cum te, a început să ne enume­ tru curmarea imobilizărilor predomlnînd d
CULEGE PAGUBE INDIFERENŢA COSTA... era faptul că unităţile mai re o serie de neajunsuri, ce Temperatura rr
au decurs lucrurile ? MII DE LEI mici îi creează cele mai de vagoane. Şi ar mai tre­ cuprinsă între
Risipa şi paguba,«,— cei — în loc să se diminue- mari probleme. De exem­ sînt evidente în transpor­ bui să reţină un adevăr : de, iar maxim
tul uzinal.
21 grade.
munca ce se desfăşoară în
doi inamici ai eficienţei — 2«, să fie eliminată aceas­ La Orăştie, şeful staţiei, plu, Întreprinderea de mo- — Tot timpul ne lovim transporturile feroviare nu
★
se reunesc în cazul nostru tă stare de fapte necores- Emanoil Sora ne-a prezen­ rărit şi panificaţie Deva de aceleaşi probleme, ne este nici ea o activitate la Timpul pro
sub un singur generic — punzăto.are, ea continuă să tat cîteva aspecte ce con­ ţine la descărcat un vagon spunea interlocutorul. La voia întîmplării şi nimeni 25 şi 26 mai : 1
locaţiile. Se menţină la aceleaşi cote travin celor mai elemen­ I.V. Călan lipsesc frontu­ nu are dreptul să stânje­ neral instabi
Poate ar fi interesant de ridicate. De exemplu, în tare norme de eficienţă. aproape 70 de ore. Şi nu rile de descărcare. Instala­ nească bunul mers al lu­ temporar noroi
arătat că în- primul trimes­ luna aprilie, I.V. Călan a Pentru „Vidra“ sosise, în este un caz singular. Cei ţiile de mecanizarea des­ crurilor. Aşa cum fiecare ploi sub lorra
tru aceste locaţii pentru fost penalizată cu alte 2,4 data de 6 mai, un vagon de la I.M.P. Deva motivea­ cărcărilor, în mod frecvent întreprindere are un plan care izolat vo:
şi de descărcăi
imobilizări de vagoane, în milioane lei pentru imobili­ cu sare. După zece zile, ză că nu au asigurate echi­ sînt defecte. Locomotivele de producţie bine stabilit,
judeţul nostru, depăşeau zări ; I.M. Orăştie — cu acest vagon era descărcat pe de descărcători în schim­ de manevră de asemenea. tot aşa şi la C.F.R. există -&•
:
La munte, vi
suma de 10 milioane de 18 000 lei ; I.M.C. Deva — pe tre sferturi. în acest burile H şi III. în timp ce indicatori de plan care tre­ instabilă cu
lei I Dacă nu este destul de cu 29 000 lei, C.S. Hune­ inter > timp, penaliză­ B.J.A.T.M. Deva nu are Peste tot se întâlneşte o buie îndepliniţi. Vor cădea avei
edificatoare această cifră, doara — cu 38 500 lei. rile iicat la 8 000 lei. personal de specialitate slabă organizare a acestei locale. (Meteor
atunci imaginaţi-vă un tren — Cît de scump este un Chiar _â sarea ar fi fost activităţi. Prin uzină sînt D. ALMĂŞAN viciu: Oana V:
care are vagonul cu felina­ „depozit pe roţi“ ? descărcată cu făraşul, tot pentr u pai ti zi le de mane­ vagoane uitate din lunile ION JURA
rul roşu la Arad, iar loco­ — Un „depozit" de apro­ nu dura atâtea zile. Alte vră. decembrie 1979, ianuarie, corespondent