Page 79 - Drumul_socialismului_1980_05

42 ® SÏMBÀTÀ, 24 MAI 1980 Hag. o

„Burebista“

UNË
este în sufletul nostru
în contul „Debitori“ al {
3a fran- / C.A.P. Leşnic figurează ţ
După cum se cunoaşte, in refer la „Muntele ' ascuns“, ) cam de multă vreme cu l
a spa- i datorii C.A.P. Ciula Mare /
preajma marilor sanctuare • „Proprietarii“, „Ultimul car­ © Joi după-amiază, la Casa de cultură din Petroşani
,, Anima- ale Sarmizegetusei dacice Interviu cu actorul tuş“, „Oraşul văzut de sus“ a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice consacrată i şi Boz (actualmente unifi- ţ
din Munţii Orăştiei, la U- GEORGE CONSTANTIN, — mai puţin în filme istorice. I cată cu Brănişca). Este (
ü roi şi la Bulzeştii de Sus, o interpretul rolului titular — Acesta este primul aniversării a 2050 de ani de la crearea primului stat dac ţ vorba de peste 17 000 lei î
tiv prestigioasă echipă de ci­ din filmul „Burebista" meu rol istoric. Poate vă centralizat şi independent, la care au susţinut cc rnicărl 1 în total. Conducerile uni- 1
il — ar- neaşti, în frunte cu regizo­ dezamăgesc, cînd vă spun cadre didactice şi cercetători din Deva, Sibiu şi Petroşani. tăţilor în cauză nu consi- \
iv rul Gheorghe Vitanidis, rea­ că am făcut puţine filme. Sesiunea a fost urmată de spectacolul „Din totdeauna pă- ţ deră oare că a sosit tim- i
litică lizează noul film românesc Am jucat mai mult teatru. mînt al neamului meu", realizat de pionierii din Petroşani pul scadenţei ?
şi Petri la.
„Burebista“, după un sce­ „Pi.gmalion“ a fost piesa ® La magazinul de prezentare a produselor de pani­
nariu de Mihnea Gheorghiu. mea de debut. Au urmat a-
rin ţara ficaţie şi unitatea nr. 133 din Petroşani, Fabrica de mo-
în rolul titular, un actor poi raluri dragi inimii mele rărit şi panificaţie a o-rganizat expoziţii cu vînzare in ca­ ME»
ia de frunte al scenei româ­ în „An toni u şi Cleopatra“, drul testării noilor produse.
înteoe de neşti — George Constantin. în „Regele Lear“... în tea­ ® Turneu. Teatrul de stat Valea Jiului se află într-un
Prezenţa sa în judeţul nos­ tru am învăţat mult, aş turneu cu piesa „Pluta Meduzei" în oraşele Tg. Jiu, Cra­ AFACERE
Dallas — putea spune că marea artă iova, Slatina, Cîmpulung Muscel, Tîrgovişte, şi Bucureşti.
•oiieră E- tru ne-a prilejuit o con­ scenică se învaţă special la NERENTABILA
il 37 vorbire. ® In cadrul lunii manifestărilor politico-ideologice şi
îîntecului teatru. Publicul e la un me­ cultural-educative, ieri, la Vulcan a fost organizată o gală . Intre alte năzbîtii con- J
-— Am revenit cu plăcere tru în faţa ta, altul este a filmului românesc, iar azi, la Palatul cultural din Lu- i
pe aceste locuri. Spun am / statate de revizia de fond ţ
jort. sentimentul, altele sînt e- peni, are loc o paradă a modei industriei uşoare şi coo­
revenit, deoarece în oraşul moţiile, satisfacţiile. Am în­ peraţiei meşteşugăreşti din Valea Jiului. ţ la C.A.P. Sălciva, în timp i
Deva am avut bucuria să cercat să ţin pasul cu eve­ ® Competiţii. Astăzi, la Petroşani, se va desfăşura faza i cit a fost preşedinte /
, Gheorghe Crişan, se nu- ţ
joc două piese : „Acest ani­ nimentele culturale şi tea­ municipală a concursului de pregătire pentru apărarea pa­ 1 mără şi cea referitoare la l
mal ciudat“ de Cehov, 'şl trale ale ţării. Acum pregă- triei, . cu participarea celor mai bune echipe din şcolile cumpărarea unei căruţe 1
„Act veneţian“ de Camil ‘tesc dramatizarea „Fraţii Văii i platformă pentru care )
6,00 ila- Petrescu. Deva este unul ® Fotbal. Toate cele trei divizionare C din Valea Jiu­ I s-au plătit : 1 250 lei, 300 1
ieţii; 7,00 dintre oraşele frumoase pe Karamazov“ după Dosto- lui vor beneficia miine de avantajul terenului propriu (Mi­ i kg S ' , 200 kg orz, 100 /
T tu
i Revista Levski. nerul Lupeni — Unirea Drăgăşani, Minerul Vulcan —
■ui melo- care le-am vizitat, iar a- > kg porumb şi 3 purcei. )
de ştiri; — Aţi mai jucat în „Fraţii C.F.R. Simeria, Ştiinţa Petroşani — C.F.R. Timişoara), pe ) Rău este însă că acest
o; 10,00 cum am posibilitatea să-4 Karamazov“ ! care-l sperăm materializat in puncte. l mijloc de transport n-a
10,05 Re- cunosc şi oamenii. îmi pla­
io ; 10,40 ce să mă plimb pe străzile — Da. Sînt mulţi ani • Miine la Petroşani, în sala Casei de cultură are loc putut fi utilizat nici un an
de joc ; de-atunci. Eram Dimitrie, deschiderea festivalului mineresc de muzică şi poezie „Cîn- ţ de zile (!). Asemenea a-
dri; 11,05 acestui oraş, să întâlnesc unul dintre fii. Acum îl tecul adîncului“. Această manifestare de amploare va dura l ranjamente sînt cu totul
25 DiST'» ^meni frumoşi nu numai — Prea multe n-aş putea
Avanprv să vă spun. Chiar aici în joc pe Fiodor — tatăl, în- pînă Id 1 iunie a.c. i inadmisibile, mai ales cînd
>,00 Bule thip, ci şi la suflet. Am tr-o nouă dramatizare a lui CONSTANTIN IOVĂNESCU ) este vorba de grija faţă l
Din co- fost şi în piaţa oraşului şi Deva, văzînd cele două sta­ ţ de avuţia obştească. ^
nostru ; tui ale lui Decebal, îmi Horia Lovlnescu şi Dan
tentativă am rămas impresionat de spuneam că.imaginea lui e Micu. Cu o piesă excelentă \ CHIAR AŞA ? ^
De Ia 1 frumuseţea simplă şi cura­ a lui Lovinescu, pusă în dialog cu eititorii ■
ian-club ; tă a acestor oameni, ade­ de-acum întipărită în con­ scenă de Dan Micu, am \ Printre numeroasele ar- ^
16,15 O- văraţi moştenitori ai daci­ ştiinţa oamenilor. Burebis­ ^ ticole de galanterie, puse i
tomanţe ; lor. ta însă... Burebista este în participat, Ca invitaţi, la VĂ RĂSPUNDEM zarea sarcinilor. Promova­ i la dispoziţia cumpărători- I
lomânia ; Festivalul „Primăvara ară- rea se face pe bază de 1 lor prin magazinul de pro- ţ
ore; 22,00 — Am ajuns, aşadar, la... sufletul nostru, el reprezin­ dană“ de la Arad. Ne-am LA ÎNTREBARE probă practică, examen sau ^ fii nr. 75, din Hunedoa- l
Ring de daci, la filmul care se reali­ tă ce are mai drept po­
t de ştiri; zează in mare parte în ţinu­ porul român. E adevărat, dat încă o dată sâama că concurs, conform prevede­ 1 ra, se află şi lenjerie de ?
i muzical nu avem nici o reprezen­ Transilvania are un public I.G. — Dobra. în conformi­ rilor legale. Pentru a pu­ .* corp. Foarte bine şi ne- ţ
tul nostru hunedorean. deosebit de receptiv. Aveţi tate cu dispoziţiile art. 5, tea promova în categoria a ) cesar! Foarte rău este l
— Sînt . impresionat de tare a sa, dar el există în litera a, din Decretul 246/ IV-a trebuie să aveţi o ve­ 1 însă altceva: chiar şi a- /
ceea ce am văzut la Cos- inima, în mintea noastră, la Deva o casă de cultură 1958, privind acordarea-a- chime în meserie de 8 ani. / ceste articole (pe care le ţ
teşti, de valoarea vestigii­ este imaginea libertăţii, ă modernă. Nu ştiu de ce nu sistenţei medicale şi a me­ Acestea sînt prevederile .* mai numim şi intime) ţi i
lor dacice din Munţii Orăş­ dreptăţii. Numai avînd a- se realizează aici spectacole dicamentelor pentru trata­ Legii 12/1971. în legătură ) se înmînează neambalate, i
cu piesele cele mai repre­
tiei. Eu, care am văzut şi ceste imagini, şi cu cre­ ment ambulatoriu, se acor­ cu celelalte probleme adre- l Motivul ? „Economia de )
mea bul- Acropole, de cînd filmez dinţa în adevărul lor, am zentative din Capitală. Pu­ dă gratuit asistenţa medi­ saţi-vă Inspectoratului ju­ ? hirtie“ — este replica per- i
La cinci început să lucrez la filmul blicul din Deva ar merita cală, medicamente şi ma­ deţean de interne. ) sonalului muncitor de aici. ?
a) ; HU- aici, încerc nişte sentimen­ „Burebista“ şi, desigur, a- să se bucure de asemenea teriale sanitare, pensionari­ I Înţelegem, dar nici chiar i
>caş la te, fac comparaţii — dacă spectacole. lor cu o pensie lunară de SESIZĂRI — i aşa, să mergi de-a lungul \
a); Cine se poate face o comparaţie jutat de echipa de cineaşti 1 străzilor cu pijamaua în i
) ; Ora între civilizaţia Greciei an­ condusă de Gheorghe Vita­ — Cred că observaţia dum­ pînă la 350 lei, exclusiv RĂSPUNSURI ţ mină! „Păi, noi dăm şi )
ti) ; vPE- nidis, voi încerca să dau neavoastră nu va rămîne fără pensia suplimentară.
isa din tice şi a Daciei. ecou. în încheiere, ce ne pro- Ioan Ciocan — Blăjcni. î bărbaţilor lenjerie de corp ţ
:opiii lui — Stimate George Con­ viaţă acestui personaj. Aş • Ca urmare a unei V pentru femei, fără să o l
>rie); Mi- stantin, deţineţi rolul titular vrea să cred că Burebista miteţi ? Aprapo de Burebista. Promovarea în funcţii sau scrisori aponime, primită ţ ambalăm. Dacă n-avem .'
(Republi- — Sperăm să facem un categorii superioare se face din Hunedoara, Direcţia ju­ I hirtie!...“. Cu asemenea \
tg şi fla- în filmul „Burebista". Ştim seamănă cu oamenii fru­ film care să onoreze marea — aşa cum se arată în art. deţeană de poştă şi teleco­ J replici şi slabă gospodări- l
•atele că- cu toţii că despre acest mare moşi la chip şi la suflet, noastră aniversare : 2050 de 75 din Codul Muncii — in \ re a hîrliei reffartizale /
:) ; VUL- comandant şi om politic nu pe care i-am întâlnit pe municaţii precizează : „Pro­
ă un că- avem nici o reprezentare ico­ ani. Un film care să ne raport cu nevoile unităţii, gramul de funcţionare a ) pentru ambalaj, putem ţ
LONEA: străzile oraşului Deva, în bucure pe toţi, care să a- ţinîndu-se seamă de condi­ unităţii de desfacere a pre­ I oare vorbi despre un co- i
ntru cri- nografică. Cunoaştem doar acest judeţ încărcat de is­ jungă la inima, la mintea, ţiile prevăzute pentru ocu­ sei din spitalul Hunedoa­ î merţ civilizat ? '
J
INOASi t flîe istorice şi morale. Cum torie. la sufletul spectatorului. parea postului, de calităţile ra a fost stabilit zilnic în­
ci roşii APA... PE APA
JRICANI: aţi conceput realizarea aces­ — V-am văzut mai ales în personale, precum şi. de re­ tre orele 10—14, iar dumi­ SÏMBETEI
Noiem- tui rol ? filme de actualitate — mă LUCIA LICIU zultatele obţinute în reali- nica închis. Aceasta, şi
Speranţa în funcţie de posibilităţile
RAŞTIE : bolnavilor de a se deplasa In Deva, pe strada Au- (
(Patria) ; rel Ulaicu, la nr. 25 îşi )
l; GEOA- Pro vita - bine făcut din punct de ve­ după ziare şi reviste şi ale au sediul cîteva instituţii ţ
marina- dere profesional şi intere­ vînzătoarei de a se deplasa şi servicii. Nu le mai a- (
ră); HA- sant din prima secvenţă, pî­ în saloane“. minţim aici că sînt prea ?
ca tine împotriva nă la ultima. La baza sce­ multe. însă, sub ochii ati- 1
I: Moar- mmm nariului elaborat de Stewart ★ ^ tor oameni continuă să \
CALAN : Raffill (figurînd pe gene­ • Pe marginea sesizării l curgă nestingherită apa i
>dă Lă- poluării dumneavoastră, tovarăşe > dintr-o conductă spartă. 1
I-II (Ca- deauna să găsească soluţii blematică ce se referă la ric în dublă calitate, de au­ Costel Amancei, I.C.S.A.P. ) l.G.C.L. Deva ăr fi luat ^
SIME- pentru a feri patrimoniul factorii fundamentali ai me­ tor literar şi regizor), stă şi
flureşul) ; Ne mindrim, noi hune- natural şi valorile culturii diului înconjurător, pădu­ de această dată o meditaţie Hunedoara răspunde : „Se t unele măsuri, dar acolo, I
----------- —„„ -------------- --
Afroditei dorenii — şi nu scăpăm materiale de influenţele ne­ rea, ca ecosistem generator pe marginea condiţiei omu­ confirmă unele aspecte pe- în curtea aceea mare, nu ’
prilejul să ne facem public faste ale noxelor industria-, de influenţe asupra mediu­ lui în confruntarea cu for­ trecute la patiseria „Aman- ţ avea cine să întocmească \
----- ™
acest sentiment — că sîn- le, în general a unor fac­ lui înconjurător, gospodări­ ţele naturii. Ceea ce confe­ dina“ şi semnalate în se­ / 0 adfesă cătTe un it tea (
a
tem primul judeţ al ţării tori poluanţi. rea apelor şi hidrologia fo­ ră peliculei o anumită so­ sizare. Pentru neregulile ? menţionată. Păcat. între ,
din punct de vedere al restieră, amenajarea com­ brietate, ce trezeşte respect, c o n s t a t a t e , vînzătoarea 1 birocraţie şi nepăsare de \
Acestor oameni, şi nouă
populaţiei urbane la 1000 tuturor, le recomand lucra­ plexă a apelor şi a păduri­ este faptul că dincolo de Gherghel Aurica a fost \ vreo două-lrei luni apa ^
de locuitori, că ne menţi­ rea editată de Editura „Ce- lor etc. Găsim în această Spectaculozitate şi senzaţio­ sancţionată cu mustrare, l curge... pe apa sîmbetei. 1
nem între primele judeţe în cealaltă vînzătoare. Solon-
arii din res“, sub titlul „Mediul în­ adevărată enciclopedie in­ nal primează glorificarea o- J Şi cit de necesară este, de
ce priveşte producţia indus­ conjurător în viaţa omenirii formaţii şi despre Parcul mului cutezător. ca Ana şi şefa de unitate ţ multe ori în Deva, apa a- ţ
43, 36, 30, trială. Constatăm însă — contemporane“. Indiscutabil, naţional Retezat, Pădurea Filmul lui Stewart Raffill Cosţea Ana au fost aten­ ( ceasta, care se risipeşte în 1
şi nu tocmai rar, şi nici Bejan (Deva) şi alte valori este unul de aventuri. Acor­ ţionate pentru a nu mai • van ! J
77, 74, 60, chiar în puţine locuri — avem de-a face cu o carte naturale din judeţul Hune­ dăm insă, încadrării în gen, lăsa condica de reclamaţii i ---------- J
că pantofii noştri proaspăt de înaltă ţinută ştiinţifică,
cîştiguri ; poate una dintre cele mai doara, meritoriu aşezate în- de această dată, un sens închisă în birou“.
lăcuiţi, se acopăr repede de complete şi bogate lucrări
un praf alb la Deva sau ne­ de gen în literatura româ­ Ir-o întinsă listă a parcuri­ major deoarece pelicula
gru în Călan şi Valea Jiu­ lor şi rezervaţiilor din în­ realmente vehiculează sem­
lui, atunci cînd călcăm iar­ nă. Abordate sistematic, treaga lume. nificaţii bogate în învăţă­ şani, a organizat o petre­
problemele impactului omu­
cere la locuinţa să, unde
ba dimprejur! Sau că pe lui asupra biosferei, cu toa­ Fundamentată pe o boga­ minte morale şi înainte de au participat peste. 20 per­
gulerul alb-imaculal al că­ tă bibliografie şi pe o cu­ toate, ideea că numai omul soane, printre care Ioan
măşilor noastre se aşează te consecinţele, soluţiile da­ prinzătoare cunoaştere pe însuşi este în măsură să bi­
U pentru te de autor, cu atît mai ac­ plan naţional şi internaţio­ Prodan, de 48 ani, fiul a-
eme rece din cînd în cînd —şi de a- ruie ceea ce ar putea fi mai cestuia, Dumitru Prodan,
abilă, cu semenea, nu tocmai rar — ceptabile cu cit acestea sînt nal, cartea oferă, atît spe­ primejdios dincolo de peri­
>ros. Lo- izvorîte din însăşi experien­ cialiştilor, cit şi oamenilor colele naturii: teama de ne­ 0 ® Fără ocupaţie. Urmă- precum şi Mater Rusu, de
care vor cîte un „fulg“ ce cade... de ţa îndelungată a celui ce le de cultură şi de decizie din cunoscut. * rinei depistarea elementelor 17 an'r, muncitor la. I.M. Li'
e averse, la fabrica de ciment, de la judeţul nostru, preţioase e- 1 care duc un mod de viaţă vezeni. După miezul nopţri,
moderat, cocserie sau din coşul cen­ recomandă în volum, nu nu­ lemente de înţelegere justă Urmărind din această per­ l| parazitar, lucrătorii miliţiei l 000 Prodan şi fiul său au
sud-vest. tralei de ţermoficare ! mai că au darul de a in­ spectivă drumul celor îm­ J dfn. Hunedoara au depistat plecat spre casa lor _dar,
nă va fi Este aceasta o consecinţă strui pe cel ce parcurge a ceea ce numim astăzi im­ barcaţi pe un fragil velier, I pe Marin Burlan, de 46 ani J° f crjunşi . din urmă de
au
s
l 10 gra- a dezvoltării urbanizării ? paginile acestei cărţi, ci — pactul om—biosferă. ni se sugerează concluzia că Mot ! Rusu ,ntre
Ttre 6 şi ’ şi Ioan Stînc, de 37 ani, ® - acesta şi
Răspunsul este dai de mult credem noi — au darul de Dr. ing. N. ANDRONACHE noima întreprinderii lui | fără ocupaţie, căsătoriţi, cu Dumitru Prodan au avut ioc
b de
şi cauza unanim acceptată. a determina acţiune, Travis MacLaine fi a co­ domiciliul 'în Hunedoara. t un schi ţ" . .®uvinte jigni-
au- i * toare. In incarerarea care
1 pentru Trebuie să se înlîmple aşa ? In cele 7 părţi şi 22 de echipierilor săi constă în b | Am bir au fost trimrş, ,n >n- Q urmati M(Jte| Rusu -
ie în ge- NU! — spun legile ţării capitole, cuprinse în peste satisfacerea dorinţei dc cu­
cu cerul 500 de pagini, profesorul noaştere a limitelor umane. t, stanţa şi condamnaţi Ia 6 poarca sâ-l lovească cu un
or cădea noastre, NU! — spune universitar Valeriu Dinu ne Naufragiul | luni închisoare corecţională, cuţit pe Dumitru Prodan,
e averse ştiinţa şi tehnica universală Stewart 'Raffill articulează }, in baza Decretului 153/1970. dar din cauza întunericu-
însoţite şi românească. Şi, totuşi, de conduce cu măiestrie de la frumos, cu căldură şi certe Î Vor avea timp să mediteze hr'r, îl loveşte pe tatăl a-
ectrice. ce se mai întîmplă aşa ? „impactul omului asupra Stewart Raffill, cineast disponibilităţi analitice a- asupra rostului lor în viaţă, cestuia, Ioan Prodan. In
Pentru că unii dintre seme­ biosferei“ şi pînă la „pro- care s-a recomandat foarte ceastă idee tutelară a unei I * drum spre spital, victima a 5
î rece şi nii noştri, oameni cărora li 4 gramele privind restabilirea favorabil prin „Şcoala cu­ pelicule care se urmăreşte e Act necugetat. Con- decedat. Agresorul este cer- -
îl noros. 11
ie ploaie s-au încredinţat mari răs­ armoniei dintre om şi na­ rajului“ este din nou pre­ cu sufletul la gură. stantin Prodan din Petro- cetat în stare de reţinere. |
de ser­ punderi în viaţa economică tură“. în acest cuprinzător zent pe ecrane cu un film | Rubrică realizată cu sprijinul *-
ii)» şi socială, nu reuşesc tot- evantai, remarcăm o pro­ de aceeaşi factură, la fel de AL COVACI ij j> inspectoratului judeţean de interne {
L