Page 81 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 81
Mîinc, încep Ia Hune
Să, trăim şî săi muncim doara lucrările celui
de-al Vl-Ica simpozion
în chip comunist de informatică şt condu
cere. După cc timp de
şase zile — la Ci muia
0 brigadă de mineri neferoasă, Turzii şi la Cluj-Nspoca
au fost susţinute comu
nicări ştiinţifice de con
cu rezultate pe măsură ducere .şi organizare, dc
filosofia, psihopedagogia
şi sociologia informaticii,
— Nicolae Golea, la mina ferite păreri despre muncă
Lonea, şi nu numai aici, şi despre mină. Cel mai
sa spună că sînteţi unul greu este însă cînd trebuie Ai VMea
dintre oamenii de frunte ai să lupţi cu unele mentalităţi
întreprinderii, că aveţi nu cum că tinerilor nu le place
mai rezultate foarte bune. munca la mină. Ei bine, cu simpozion de
— Nu e chiar corect. Ar zic că le place. Rezultatele
fi mai bine să se vorbească brigăzii mele confirmă fără informatică
despre brigada condusă de putinţă de tăgadă acest
Nicolae Golea. lucru. şi conducere
— Refin rectificarea. Ce — Cum aţi ajuns miner
înseamnă de fapt brigada din operator chimist, Nico
condusă de Nicolae Golea ? lae Golea ? de electrotehnică, auto
— O brigadă da tineret, — Fugind de bîrtii. Tata matică, echipamente de
formală din 50 de membri, îmi tot dădea ghes cu o calcul, informatica în
toţi unul fi unul, care lu muncă do birou. Am lucrai metalurgie — lucrările
crează într-un abataj fron la un tablou de comandă, şi ce Încep mîine la Hune
tal cu susţinere individuală. la un birou. Dar cum m-a doara vor dezbate Infor
Din acest abataj, brigada scăpat tata din ochi, dus am matica medicală.
extrage în fiecare luna, în fost. Din 1972 sînt Ia mina Reputate personalităţi
media, cîte 500 tone da Lonea. Sînt căsătorit, sofia ale ştiinţei din ţara
cărbune peste prevederi. lucrează la fabrica de mo noastră vor onora lucră
— E greu să fii şeful unei bilă, am doi copii, deci nu rile simpozionului pc
brigăzi de tineret la mină ? mă mai întorc la vechile parcursul celor două zile
— Nici greu, . dar nici
in lumina orientărilor date la şedinţa comună de la CC, al P.C.R. uşor. Avem un plan de ocupaţii unde, în nici un de desfăşurare în jude
caz n-aş fi putut cîştiga
ţul nostru. Reuniunea de
producţia şi trebuie să-l S 009—9 000 de lei pe lună, la Hunedoara se vrea
la un program de 6 ore pe
Sînt necesare măsuri concrete, acţiuni terme realizăm; nu întotdeauna zi. — Dar aceasta în condi un util şi rodnic schimb
avem ce ne trebuie, iar oa
de idei şi informaţii ca
menii îl cred vinovat pe
re să conducă la înde
pentru îndeplinirea planului pe acest an, pentru şeful de brigadă. Greu este ţiile depăşirii planului... plinirea exemplară a
şi pentru că ai dc muncit
sarcinilor trasate infor
CONSTANTIN 10VĂNESCU
cu omul. Ori, în cazul nos
maticii de cel de-aî
lersuf ascendent a economiei noastre naţionale tru, la mină vin tineri din (Continuare in pag, a 2-a) Xll-Ica Congres al parti
toate colturile tării, cu di
dului.
După cum se cunoaşte, în surile privind reducerea o- ritm mai dinamic unele
ziua de -22 mai a.c., a avut bieetivelor neproductive şi piese de schimb, subansam- * W Í \ ' $ L M&ŞX * - •' ^ W 4 igPff
v
ioc şedinţa comună a Co a investiţiilor mici, să nu ble, instalaţii pe care in
mitetului Politic Executiv se mai înceapă nici o lu dustria noastră le poate
al C.C. al P.C.R., Consiliu crare pentru care nu simt realiza în ţară. Problema
lui de Stat şi Guvernului create toate condiţiile de creşterii exportului şi redu
Republicii Socialiste Româ realizare într-un termen cerii importului să consti
nia, prezidată de tovarăşul cît mai scurt. S-a indicat tuie o sarcină zilnică de
Nicolae Ceauşescu, secretar să se intensifice ritmurile mare răspundere pentru
general al partidului, pre de execuţie la obiectivele toate colectivele muncito
şedintele Republicii. care au termen de punere reşti.
în cadrul şedinţei comu in funcţiune în acest an sau Apreciindu-se că funcţio
ne au fost dezbătute pro in anul viitor, să se acorde narea un timp mai înde ___ ____________________ _ ..........................................
w
bleme de importanţă car maximă atenţie organizării lungat şi în condiţii de si
dinală pentru asigurarea muncii, ordinii şi discipli guranţă a maşinilor, utila mMwËÊm
păcii şi înţelegerii intre po nei pe şantiere, să se lu jelor şi instalaţiilor consti \ •; * Hi î 'm
poare, destinderii şi secu creze în schimburi prelun tuie o importantă rezervă
rităţii în lume, cărora gite sau în mai multe de creştere a producţiei wi&i . îSssSsaSSi
.partidul şi statul nostru, schimburi, să se insiste pe materiale, s-a indicat să se
dea mai mare atenţie acti
personal tovarăşul Nicolae calitatea lucrărilor, pe folo
Ceauşescu le acordă o a- sirea chibzuită a materia vităţii de revizii şi repara- Vedere din UricanL Foto : VIItGIIa ONOIIJ
tenţie permanentă, cu totul lelor. Totodată, s-a stabilit
deosebită. S-a apreciat mo ca unităţile producătoare (Continuare în pag. a 2-a)
dul strălucit în care tova de maşini să asigure pînă
răşul Nicolae Ceauşescu a la sfîrşitul semestrului I A
expus poziţia României la a'.c., toate utilajele, instala
lucrările Comitetului Poli ţiile, echipamentele destina întreaga cantitate de furaje, pine ia ultimul kilogram -
tic Consultativ al statelor te obiectivelor cu termen de €erct@r&orul
participante ia Tratatul de intrare în producţie în a-
la Varşovia, desfăşurate în cest an. O atenţie cu totul TUDOR strinsâ şi depoiitatâ fără pierderi !
zilele de 14—15 mai a.c., aparte se cere acordată
s-a aprobat în un-anîmit-aile construcţiei de locuinţe, ÂtGHEZl
semnarea de către tovară realizării la termen a tutu La recenta şedinţă co lanţei furajere se pune cu Alb, Toteşti, Tîmpa, Bă.eia,
şul Nicolae Ceauşescu a ce ror apartamentelor prevă mună a Comitetului Po deosebită acuitate îndeosebi Sînpetru — să ne referim
lor două declaraţii adop zute a fi date in folosinţă litic Executiv al C.C. pentru cooperativele agrico doar la cîte va exemple —,
tate, manifestîndu-se acor în anul curent. al P.C.R., Consiliului de le care an de an înscriu la au fost nevoite fiecare să
dul deplin faţă de conţinu Privind reducerea consu Stat şi Guvernului R.S.R., capitolul deficit însemnate cumpere furaje în va
tul acestora. Totodată, la murilor materiale, energeti a fost subliniată nece cantităţi de fibroase sau su loare de sute de mii dc lei.
şedinţa comună s-a subli ce şi de combustibil s-a re sitatea intensificării lucră culente. Nu poate fi trecut O asemenea situaţie apare
niat necesitatea bunei pre comandat să se acţioneze rilor de întreţinere a cultu cu vederea faptul că în pe cu totul de neînţeles în
gătiri a reuniunii de la Ma cu fermitate şi răspundere rilor şi cultivării tuturor rioada de stabulaţie trecu condiţiile cînd la aceste u-
drid, s-a reafirmat hotărî- pentru încadrarea în nor suprafeţelor, în scopul obţi tă o serie de C.A.P., între nităţi au existat posibilităţi
rea României socialiste de mele de consum, să se re nerii unor recolte sporite. care le amintim pe cele să fie acoperit aproape în-
a face totul pentru a-şi a- ducă continuu consumurile înfăptuirea exemplară a din Strei, Zdrapţi, Dobra,
duce întreaga contribuţie la de materii prime, materia obiectivelor aferente ulti Aurel Vlaicu, Geoagiu, Rîu (Continuare in pag. a 2-a)
înfăptuirea unei securităţi le, combustibil şi energie, mului an al actualului cin
reale şi durabile în Euro să se găsească noi soluţii cinal cuprinse în progra 0 delegaţie de partid şi de stat
pa, la realizarea unei poli şi modalităţi de recuperare mul judeţean de dezvolta
tici juste de pace şi cola şi refolosire a resurselor re a zootehniei este decisiv
borare, de deplină egalita secundare, de recondiţiona- condiţionată de modul cum a R.P. Bulgaria va efectua o vizită
te, încredere şi respect re re a unor piese şi suban- se asigură baza furajeră ne
ciproc între toate naţiunile samble în vederea creşterii cesară fiecărei ferme. Prin oficială de prietenie în ţara noastră
lumii. neîntrerupte a eficienţei e~ gospodărirea judicioasă şi
In continuare au fost e- conomice. folosirea cu maximă efi La invitaţia Comitetului în frunte cu tovarăşul To-
xaminate unele probleme în cadrul şedinţei comu cienţă a tuturor suprafeţe Central al Partidului Co dor Jivkov, prim secretar
ale activităţii economice. ne s-a accentuat în mod !n pagina a Iii-a: lor destinate producerii nu munist Român şi Consiliu al Comitetului Central al
în domeniul investiţiilor deosebit pe necesitatea rea treţurilor în judeţul nostru, lui de Stat al Republicii Partidului Comunist Bul
există realmente condiţii
Socialiste România, a tova
s-a relevat din nou nece lizării la timp şi de cea pentru a pregăti o puter răşului Nicolae Ceauşescu, gar, preşedintele Consiliu
sitatea unei mai' bune pla mai bună calitate a produ „ Ritmuri nică .şi echilibrată bază fu secretar general al Partidu lui de Stat al Republicii
nificări şi organizări în rea selor destinate exportului, rajeră. Important este însă lui Comunist Român, pre Populare Bulgaria, va efec
lizarea noilor obiective eco dar in acelaşi timp să se ca toate resursele de fura şedintele Republicii Socia tua o vizită oficială de
nomice şi sociale, s-a cerut reducă tot mai mult impor hunedorene“ je să fie strinse, conservate liste România, o delegaţie prietenie în ţara noastră,
să se respecte neabătut mă turile, să se asimileze în şi depozitate fără pierderi. de partid şi de stat a Re în prima parte a lunii iu
V___________________- Problema echilibrării ba publicii Populare Bulgaria, nie a.c.
Şedinţa Biroului Comitetului v 3
b
I cum şl prelungirea perioadei de Mircea Anghclcscu, Mac Casei orăşeneşti de cultură ^
Brad.
de păstrare in garanţie la col
Ciobanu,
Antonescu,
Radu
judeţean Hunedoara al P.C.R. * puţin 60 de zile. Ilic Guţan ş.a. SCHIMB :
A apArut NUMĂRUL PENTRU OAMENII DE EXPERIENŢA
Ieri a avut loc, la Deva, U.J.C.A.P. îin sprijinirea 4/80 AL REVISTEI AFLAŢI
Pregătirea
viitorilor
specia-
şedinţa Biroului Comitetu consiliilor de conducere ale INSTALAŢIE „TRANSILVANIA“ LA TRATAMENT lişti in minerit a fost tema *
lui judeţean de partid. In C.A.P. pentru antrenarea DE PASTEURIZARE Recentul număr al revistei unui schimb de experienţă« 3
Respcctînd
bun
obicei
trn
cadrul şedinţei au fost ana membrilor cooperatori în | PUSA IN FUNCŢIUNE sibione, purtătoare de cuvtnt — ca, o dată sau de două organizat, vineri, la Inslitu- -
de
culturii
transilvănene
a
lizate : măsurile întreprin » Ieri, la întreprinderea do azi, cuprinde citeva substan ori pe lună, formaţii artisti tul de mine Petroşani. Au * j
participat
şi
didactice
cadre
se de către consiliile oame vederea realizării sarcinilor, | bere din Haţeg — ne-a in- ţiale studii şi eseuri consa ce din oraşul Brad să pre studenţi dc la institutele de **
unităţii,
|
format
directorul
nilor muncii din unităţile de plan şi a angajamente » irig. Teodor Pătescu — a fost crate Iui Tudor Arghezi, Ma zinte spectacole in faţa oa o- invăţămlnt tehnic superior a
lor pe anul 1980.
rin
Mihail
aflaţi
Sado-
muncii
menilor
ia
Preda
şi
G.M, Deva şi I.P.E.G. Deva s pasă In funcţiune o instala- voanu semnate de Mircea dilrnâ şi tratament in staţiu din Baia Mare şi Petroşani, i)
pentru îndeplinirea progra In cadrul problemelor a- | ţie de pasteurizare. Pe fieca- Zaciu, Ion Viaţi, Mircea Ivă- nea Vaţa — artiştii amatori
mului de sporire a volu nalizate au fost adoptate » re şarjă so asigură îmbute- nescu, Mircea Braga. de Ia I.C.S.M. Brad au sus
Revista mai cuprinde rubri
iierea a cîte 7 000 sticle bero
aplaudat
spectacol.
un
ţinut
mului de rezerve de mine măsuri corespunzătoare. Au S pasteurizată pe oră, asigu- cile „Mişcarea literară“, Acest spectacol a fost pre
reuri şi creşterea gradului fost rezolvate, de asemenea, , rinriu-se astfel îmbunătăţirea „Cartea străină“, „Artă“, cedat de un altul, susţinut
de cunoaştere ; stilul şi me probleme ale activităţii cu n calităţii acestui produs, pre- „Cronica ideilor" susţinute de formaţiile artistice ale
yr 0»w M SWSJVT t ***•*> 9 *****
I
4
todele de muncă ale rente. i 7 *mnn» s m m M mu* * auvn * nee*a * mrrrt
