Page 82 - Drumul_socialismului_1980_05

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Sînt necesare măsuri concrete, ar™*®*»!®

acţiuni ierme pentru îndeplinirea O brigadă de mineri valoroasă, = Telev
DUMINIC:
pianului pe acest an ca rezultate pe măsură 8,30 Tot înain
(Urmare din pag. 1) — A(i introdus la un mo­ concluziile şi aplicăm cea •• 0,05 Şoimii p;
st
9,15 Film
(Urmate din pag. 1) semenea, este necesar să Abordîndu-se unele pro­ ment dat un caiet de raport mai bună soluţie. Altfel nu I copii : I
se acţioneze mai ferm pen­ bleme de pregătire a pla­ — La noi nu este o pro­ în. abataj. ai rezultate. Ţara Cur
(ii, de exploatare şi întreţi­ tru extinderea culturilor de nului cincinal 1981—1985, blemă. 'foii sînt oameni — Da, dar asia nu se — Aţi avut şi un anga- > 9,40 Ansamblu
„Măgura“
nere a dotării tehnice din legume pe toate suprafeţele în şedinţa comună, s-a. in­ buni, tineri, nici nu ne pu­ cheamă birocratic. Era la jament. — Braşoi
întreprinderi, să se întoc­ disponibile din localităţi, din dicat ea la fundamentarea tem. gîndi că nu am reuşi început şi oamenii mai uitau — Da, şi l-am depăşit. J 10,00 Viaţa sat
mească programe concrete perimetrele întreprinderilor planurilor şi programelor să ne facem planul. De anumite lucruri. Sau, uitau II luasem în cinstea font- j 11.45 Bucuriile
12,30 Dc
straji
în acest sens, a căror res­ şi instituţiilor, incit nici un de acţiune, a obiectivelor cînd conduc brigada, doar să spună că le-au făcut, inului tinerelului.. Am extras \ 13.00 Telex
pectare să fie urmărită cu metru pătrat de pămînt să ce urmează a. fi înfăptuite, în două luni nu l-am de­ l-am dazvăţat. Acum am în plus 2 000 tone şi dăm | 13,05 ALBUM )
stricteţe. nu rămină necultivat. să se pornească de la ne­ păşit. nişte ortaci pe cinste. înainte. Baremul nostru J 14.00Woody,
buclucaşă
Aplicarea noului meca­ Toate aceste probleme cesitatea folosirii la. un ni­ — Cred că n-a fost toc­ — Să evidenţiem aîţiiva. este 500 tone peste prove- t 14,20 Caleidosc*
nism econorpico-financiar, privesc şi industria şi a- vel superior a materiilor mai plăcui cînd aii rămas — Aş putea numi mai deri, pe fiecare lună. Noi I distractiv
s-a subliniat în şedinţa co­ gricultura judeţului nostru, prime şi materialelor, a prima dată sub plan ... mult de jumătate. Notaţi aşa ne respectăm. Doar sîn- J 14.45 Buenos A
taj
mună, să constituie o pro­ în toate acesţe domenii de combustibililor şi energiei, — Deloc. Abia venisem doar pe cei mai buni: şefii tem brigadă de tineret! 15.00 Cutezător:
blemă de prim ordin în activitate sint şi în judeţul a economisirii lor pe toate de la o şcoală de partid de de schimb Ion Voicu, Mi- — Şi totuşi, cine are me- * 16.00 Iordania
toate întreprinderile din nostru încă unele greutăţi căile, de la necesitatea pro­ un an de la Timişoara. hai Pusok II, losif Koicso rite mai mari, brigada J 16.15 Film seri
cut şi vii
ţară, să i se acorde aceeaşi şi neajunsuri asupra căro­ movării tot mai largi a Mi s-a dat brigadă şi în. şi Ion Gogean. Ei sînt din sau şeful ei ? , şi pace“
atenţie pretutindeni şi la ra trebuie acţionat de. ur­ ştiinţei şi tehnicii- contem ■ h prima lună — sub plan. prima zi cu mine. La fel — Indiscutabil, brigada, e 17.15 Fotbal :
toate nivelurile, cu accent genţă, cu toate forţele, la porane în toate sectoarele. Oamenii au înţeles că nu de buni sînt Nicolae I. Modest, Nicolae Golea, * Craiova •
Bucureşti
deosebit pe realizarea rit­ toate nivelurile de compe­ ne- putem împăca cu această şeful unei brigăzi în care 1 ne direct
mică şi integrală a produc­ tentă şi răspundere. Atît în Oamenii muncii din ju­ postură. Nu au înţeles toii, Ciubotarii, Gheorghe Oros, cei mai mulţi oameni sînt | iova- In
18,00 —
ţiei nete şi a producţiei fi­ industrie, cit şi în construc­ deţul nostru, organele şi însă majoritatea a învins. Constantin Barna, Ion în jurul vîrstei de 25 de * 19,00 Telejunia
organizaţiile de partid au
zice, a beneficiilor planifi­ ţii şi transporturi, în agri­ "îndatorirea de a analiza cu Ambiţia a fost mai presus Ghilimei. Să nu-i uităm nici ani, caută să ne convingă > 19,15 Antena
cate. cultură sint necesare mă­ de otice. pe decanul de vîrslă Troian că nu cl are meritele prin- I niei“
în legătură cu probleme­ suri concrete şi acţiuni fer­ înaltă exigenţă şi spirit de — Numai ambiţia nu pu­ Perdeica, nici pe cei mai cipale în formarea brigăzii, ' 20,25Film ai
le agriculturii din această me de planificare şi orga­ răspundere problemele cu tea duce la rezultate bune. tineri — Constantin Costea deşi Ion Zgripcea, preşedin- I de cărţi
T VV- — pn
primăvară, s-a indicat tu­ nizar- mai riguroasă a care se mai confruntă uni­ — Şi dorinţa oameni­ şi Vidrei llînca, atraşi de lele comitetului sindicatului, s d murilor
turor factorilor de răspun- muncii, de asigurare a for­ tăţile economice şi agricole, lor de a se autodepăşi, mine în brigadă după ce au şi alţi factori do răspitn- I 22,13T ele j urna
' dere să ia măsuri energice ţei de muncă şi utilizarea de a lua urgent cele mai tinerefea lor îi îndemna, să terminat- stagiul militar. Îmi dere garantau contrariul. J LUNI, 2
pentru accelerarea lucrări­ ei raţională, cu maximum corespunzătoare măsuri ca­ facă mai mult. Eu intram place să atrag tineri alături ti respectăm şi noi modes- « 16,00 Emisiune
lor de sezon, avînd în ve­ de randament, de intensifi­ re să asigure îndeplinirea, în mină la fiecare schimb, de mine şi săi-i calific. Poale tia şi spunem că brigada I ghiară
dere condiţiile climaterice care a ritmului de lucru în tuturor sarcinilor din pla­ puneam umărul cu toii şi din acest motiv> mă res­ condusă de Nicolae Golea * 18,50 1001 dc
19,00 Tel ej urna
din acest an, să se insiste toate sectoarele de activi­ nul anului' 1980, să funda­ laolaltă, unde era mai greu, pectă şi au. încredere în are numai rezultate de va- j 19,25 Dosarul •
pe întreţinerea culturilor tate, veghind în permanen­ menteze cît mai temeinic ca apoi să ştiu cît să le mine. Insă şl eu ani în ei. loare pentru că aşa sînt . 19,40 : Primăvar
pentru realizarea unor re­ tă la calitatea şi eficienta pianul anului 1981 şî al car. Le ascult părerile, tragem şi oamenii care o compun, j dinţi. Să
1 iacul ui
Aş
zultate cit mai bune. De a­ întregii activităţi. cincinalului viitor. < e mmm 0 mmm m mmm * mmm 0. mm* 0. mmmm. 20,00 Documen
Roboţii“
20,50 Cadran i
SIMPOZION 21,10 Roman f
întreaga cantitate de furaje, pînă ta uitimui kilogram— fardul“ -
Tel ej urni
strinsă şi depozitata fără pierderii Modalităţi de sporire
(Urmare din pag. 1) ven-ite pentru a evita orice este posibil! sa se asigure a eficienţei activităţii ' K A D 1'
repetare a unor astfel de di», resurse: proprii oan-tită- de educare BUCUREŞTI
tregul deficit prin gospodă­ situaţii. ţilie cte auteeţuri necesare diojumal; 7,3(
rirea judicioasă a resurse­ Experienţa unor coopera­ hrămiriţ raţionale a între­ materialist - ştiinţifică SCi ; 7,45 Dui
lor proprii. S-au semnalat tive. agricole cum sînt cele gului efectiv de animale. rutieră ; 8,00
mul satelor ;
însă serioase deficiente în din Lăpuşnic, Rapoltu Ma­ Acum* ciad pe- pajiştile na­ a elevilor şi duminical. En
organizarea activităţii de re, Sîlvaş, Mărtiueştî şi al­ turale şi pe suprafeţele tonalităţi şi mi
producere a furajelor, a tele, demonstrează convin­ eeiiEtăvate- cui furaje sânţii su­ studenţilor toate pentru 13
diojumal ;
strîngerîi şi depozitării lor gător faptul că prin utiliza­ ficiente cantifâţi de masă sclă. Mcridiai
fără pierderi. Fireşte, din rea. cu randament ridicat a verde est® necesar ca. in în organizarea Inspecto­ 14.00 Portret
asemenea neajunsuri tre­ tuturor suprafeţelor desti­ fiecare unitate, agricolă şi ratului judeţean şi a Casei Vasile V. Va
Top 6 — mm
buie trase învăţămintele cu- nate producţiei de furaje- consiliu unic agroindustrial corpului didactic s-a des­ 15.00 Clubul
să fie. sferinse şi depozitate făşurat ieri, la Liceul in­ 16.00 M uzi cote
operativ şi fără pierderi, dustrial nr: 4 Deva, un 17.00 Sport şi
Radio publici la
pînă la uitiimtl- kilogram,, simpozion al cadrelor di­ tăţi — fnclodi
nutreţurile masă-verde, rea- dactice din învăţămmtul li­ deni ; 20,00
lizîndu-se cantităţi cît mai. ceal şi superior al judeţu­ 20,15 Noi inre.f
mari de siloz la prima coa­ lui. Scopul acţiunii — gă­ zică populari
neul melodiile
să. Spiritul de buni gospo­ sirea acelor mijloace care semnări ; 21,0
dari al lucrătorilor ogoa­ să facă activităţile de edu­ nui personaj:
relor trebuie să fie pus în care nmteriahst-ştii-nţifică a Radiojurnal ;
mic
sportiv:
• Sala mică a Cosea, de cultura a găzduit vineri,, evidenţă mai ales m aceas­ cu Mia Bra
întâlnirea membrilor Aeroclubului şî ai cercului de aero- tă perioadă cînd; îrr condi­ elevilor şi studenţilor cît Bojenescu şi
nu : 23,00 Bu
modelism de la Casa pionierilor şi şoimilor patriei cu ţiile climatice mai puţin fa­ mai eficiente. •035 Ring d.
¡ng. Constantin Gheorghiu, autorul mai multor cărţi de vorabile, prin luarea unor In plenul simpozionului Buletin de st
specialitate, cea mai recentă fiind intitulată „Zborul spre măsuri- deosebite şi mobili­ intitulat „Modalităţi de spo­ Non stop mc
infinit". Participanţii au urmărit prelegerea „Titanii avia­ zarea tuturor forţelor ma­ rire a- eficienţei activităţii
ţiei româneşti".. nuale- şi a mijloacelor me­ de educare materialist-ştiin-
:
• Blocurile nr. 5, de pe str. Horia, nr. 21, de pe str. canizate, trebuie recoltate, tifică a elevilor şi studenţi­ 5 Ci IMES
Bevit, secţia, mobilă, Luad. Op era via de zeţuit turnir
Liliacului, şi 23, de pe B-dul Decebal, au fost predate la însilozabe şî depozitate o- cere mulfcă: pricepere şi străduinţă. Aceasta o face cu compe­ lor“ au fost expuse urmă­
cheie,, de la începutul acestui an. 270 de familii din mu­ perativ şi fără pierderi toa­ tenţă- comunistul şef de echipă Ioan Benea şi zeţuitoarea. Er toarele lucrări : „Conside­
DEVA : I s
nicipiu! nostru s-au mutat in case noi. te resursele de nutreţuri.. lena. Golda. Foto : VIRGIL, ONOIU raţii privind conceptul de dozerul (Patr
• Pentru sezonul cald. In magazine au apărut deja educaţie materialist-ştiinţi- zile de casă
rochii şi, încălţăminte de vară-, costume din. stofe uşoore,, fică“ — lector univ. Nico­ NEDCARA :
bluze din fire PNA, alte articole de sezon în culori şi lae- Vkitilă, Institutul, de deschidere (F
mă strigă ? .
modele care pot satisface toate- gusturile. In curînd la fumatul şi bolile aparatului cardiovascular subingineri Hunedoara ; zero (Constri
:
magazinul „Ulpia" vom găsi şi- alte ...noutăţi ca urmare „Contribuţia disciplinelor de TROŞANI :
a schimbului, de mărfuri, organizat cu magazine similare — Profesia dumneavoas­ tatea de- muncă,, la numai demonstrat fără putinţă de specialitate la. formarea tren (Unirea)
Sanchez (7 N(
din R.P. Ungară. tră ? două. luni- de lă încadrare. tăgadă efectul de creştere concepţiei ştiinţifice despre hail, eîine de
© „Familia soarelui" s-a intitulat activitatea metodică — Inginer. Medici de lia toate, eşa­ a morbidităţii şi mortalită­ lume şi viaţă a studentului ca) ; LUPF.NI
organizată ieri de Casa judeţeană a pionierilor şi şoi­ — V îr sta ? loanele reţelei sanitare-, a- ţii prin cardiopatie ische­ miner — lector univ. Au­ Cără (Cultural)
11,
nu zboară pe:
milor patriei Io Şcoala generală nr. 3. Astăzi, pe carto- — 25 de ani. cordă zilnic asistenţă medi­ mică. — obiceiul de a fuma rel. Suciu, asistent univ. citorcsc) ; VI
dromul pionieresc din municipiu, se va desfăşura con­ — Cînd a-ţi- intrat in. ser­ cală unui urare număr- de fiind, înscris printre factorii Ion Uifăleanu. şi asistent odată un căli
rul) ; Urgia <
cursul judeţean de carturi la care participă echipaje de viciu- ? bolnavi care suferă de in­ majori de risc coronarian univ. Tiberiu Gagyi,, Insti­ LONEA : N
!ă cosele pionierilor şi şoimilor patriei din- judeţ. — In august 1979. farct miocardic, angină pec­ tutul de mine Petroşani ; pentru crim;
@ Ieri, Consiliul popular municipal o întreprins o — Cînd v-aţi îmbolnăvit torală,, boli ale arterelor de către Organizaţia Mon­ „Cbn-tribuţii la studierea fe­ PETRILA UUl
acţiune de colectare a materialelor refolosibile pe stră­ de infarct ? periferice,, bronşită, as-tm. dială-, a. Sănătăţii. Riscul nomenului religios în rân­ (Muncitoresc)
Şeriful
din
zile Lemn, Go.jd'u şi in zona cuprinsă între străzile- 23 — în octombrie 1979, este- proporţional eu. numă­ dul elevilor“ — prof. Qvi- partea a III-;
August şi Depozitelor. Este cea de-a patra acţiune de — Fumaţi ? Printre cauzele care. contri­ rul ţigaretelor fuma-te- zil­ di-u Popescu, Inspectoratul brie) ; BRA;
acest fel, organizată cu sprijinul delegaţilor de străzi, — Da. In jur de 4.0 de buie la apariţia acestor boli nic şi este mai mare la cei şcolar judeţean. (Steaua roş
A
BARZA :
comitetelor de cetăţeni şî al deputaţilor, primele trei sol- ţigări pe zi. regăsim eu regularitate pe care încep să fumeze la în cele trei; secţiuni, in Mark Twain
dindu-se cu rezultate demne de consemnat : 32 tone Dialogul de mai sus nu unul dintre cei mai mari v.îrste tinere. care s-au continuat lucră­ ( M i n e r u l )
fie-r vechi, 3 tone hîrtie, 635 kg cioburi de sticlă şi 460 este imaginar, ci a avut loc, duşmani ai sănătăţii omu­ Infarctul- miocardic este rile simpozionului, au fost Domnul Mili
Decolarea (FI;
kg material textil. Acţiunea continuă azi. recent, la Comisia judeţea­ lui : TUTUNUL. Aparent de 3,5- ori mai frecvent la expuse lucrări care le vor GIU-BAI : P<
© Amatorii de turism din municipiu au beneficiat la nă de expertiză a capaci­ jnofensive,. prezentate în fumători decît la. nefumă­ fi participanţilor de un ru] (Casa de
acest sfîrşit de săptămînă de două excursii cu autoca­ tăţii de muncă. Un om care ambalaje atrăgătoare şi a- tori, iar pentru cei care de­ real folos în activitatea vii­ ŢEG : Cine-
(Popular) ; H
rele in Valea Jiului şi de alte două, cu trenul',, la Bucu­ şi-a văzut îndeplinit visul vînd diverse arome, ţigările păşesc 40 ţigări pe zi. riscul toare de educare materia- tea unui ghi
reşti şi pe litoralul Mării. Negre. de a deveni inginer, după conţin, fără excepţie, o se apreciază a fi de 6 ori list-ştiinţifică a elevilor şi întoarcerea Ii
puşneanu — s
atîţia ani de şcoală îşi pier­ substanţă foarte toxică: mai mare. Moartea subită studenţilor. Din lucrările sa dc cuitui
VIORICA ROMAN
de pentru un timp capaci- NICOTINĂ. Sînt suficien­ este, de asemenea, mai frec­ prezentate reţinem: „Me­ Ileksness (11
te 2-3 picături din această ventă la fumători. tode- şi procedee folosite în RIA : Cumpă
Braţ
IL.TA :
substanţă pentru a omorî Este, aşadar, legitim să formarea concepţiei mate- (Lumina); GÎ
un eîine şi 7-8 picături pen­ interzicem tutunul sub toa­ ria-list-ştiinţifice a elevi­ pentru un pr
tru a. omorî un cal. Fiecare te formele (ţigarete cu sau lor“, semnată de profesorii I-II (Muncite
ţigară conţine 20 miligrame fără filtru, ţigări de foi-, Elena Borza, Iulian« An­
nicotină, din care 3-4 mili­ pipă), chiar şi tutunul fără drei şi Mariană Vancea de
grame sî-nt absorbite aproa­ nicotină, formulă demago- la. Şcoala generală, nr. 2
pe în totalitate în plămîni. gic-comercială, care se în­ Deva ; „Motivaţie- pentru
Timpul
Cînd fumul este reţinut în trevede la orizont. Reme­ model de observare a. com­ ziua dc 25 m
p:
gură, se absoarbe 66—77 la diul este unul singur : re­ portamentului elevilor din menţine rece
sută din nicotină prin mu­ nunţarea la fumat brusc şi ciclul gimnazial în vederea umedă. Ceru]
Vor
coasa bucală. S-a dovedit definitiv. Cheia succesului formării şi dezvoltării gîn- coperit. tempora
taţii
prezenţa nicotinei chiar şi unei dezintoxicări tabagice dirii materialist-ştiinţifice“ de ploaie,
în urina nefumătorilor care este în mina fumătorului — prof. Ionica. Mustaţă, avea şi carat
as-pi-ră aer viciat cu fum. decis să renunţe la „auto- Şcoala generală nr. 3 Fe- Izolat se vor
electr
cărcări
Se remarcă o creştere a poluare“. Căci nimic nu trila ; „Contribuţia, cercu­ derat cu inte
numărului femeilor care a- este m-ai înţelept decît să rilor ştiinţifice „Prietenii dul Banatulu
Tempi
estic.
doptă obiceiul de a fuma înveţi din experienţa al­ adevărului“ la educarea me vor fi
şi creşterea consumului de tuia ! materialist ştiinţifică.“' — 6 şi 11 grade
ţigări la tineri şi chiar la Dr. IOAN MARA prof. Emilia Drăgan, Şcoa­ turiie maximi
(Metei
grade.
copii. Studii recente, efec­ medic, la generală nr. 4 Hune­ viciu: luliu
„Vidra“ Orăştic. Linia dc asamblare a pieselor de haină faza l-a din secţia velur.
tuate în diferite ţări, au Spitalul judeţean Deva doara.