Page 83 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 83
J @ DUMi'JNl-CA, 2 Ch IVirtLi. irSrO«
5 MAI
[ Consemnări A r g h e z i rătnină o simplă figură sli- I
pentru listică destinată a fi con- \
plă-ri din servală in inventarele di
ului dactice, fitndi expresia> inir '
folcloric în încheierea urnii amplu i-a contrariat pe mulţi, iar
i Co<l lea eseu pe care-l consacra o- unii poate n-o acceptă nici mitabilă aunei-, viziunii pro- |
perei lui Tudor Ar girezi,, un azi. Nu- aţii din dragoste prii asupra, lumii. A dafini..
sicii critic ca Vladimir Streinu, pentru Eminescu, cit din in printr-o formulă personali- '
lirici elegant şi erudit, uneori dis- capacitatea de a-l înţelege totem poetului e la fel: de |
tant, nu rareori sarcastic, şi de a-l iubi pe Arghezi. hazardat ca şi tentativa de
[INICAL: a. explica inefabilul, unei a-
îânitoarea ■mărturisea că „dincolo de Dealtfel, umbra întregii sale semenea. comparaţii care-şi I
teme, procedee, compoziţie, vieţi este controversa, ca
muzicaJ- ritmică,, psihologie şi In un necontenit, balans înlrc transcende condiţia. (
— repor- fluenţe, rămînc un duli. in- recunoaşterea pe care i-au Fabuloasa-i moştenire, cu,
analizabili care mă umileşte“ acordat-o unii şi i-au refu- „păşune, bordeie şi. oi“, spa- '
re viitor Asemenea declaraţii de a- zatro alţii. Ochiul aducerii reşla, devenind treptat şi |
intre tre- pomii
bandon în faţa tainei crea aminte îl vede însă deasu ireversibil, umd. dintre repe- ,
- „Război ţiei nu sini de aflat la tot pra unora şi a, altora, au rele cardinale ale spiritua
sodul 5) pasul, întrucit nu orice cri reolat da o venerabilă se lităţii româneşti. Inanaliza- I
iversitatea bilitl său duh va continua
S t e a u a tic are loialitatea să le facă nectute, contemplîndu-şi cu. Poezia lui. Tudor Arghezi treburile şi- se străduieşte nuditate. înălţarea lui- pe a-
ransmisiu- şi nu, orice artist: are: [oria umor si detaşfire, prin fu să ne umilească şi să ne sintetizează, aspiraţiile şi să le găsească- răspuns. ripile cugetului şi- prinţ e-
c la Cra- de a le isca. Au această mul albastru al nelipsitei ţi incinte ori de cile ori îi
1
auză : ora gări,. destinul spectaculos şi, vom auzi glasul străbătînd | preocupările umane, toate Mărunt, insignifiant în: fortuL- muncii îndărătnice.
forţă doar stelele de mă marile întrebări asupra: e- universul, său mărginit,, o- Ultima, poezie:a ciclului, in
rimea întîi, iar ‘Tudor Ar nu de puţine ori, paradoxal, prin vecia deasă în marele xistenţei.. Situîndurse pe u.n mul — arată Arghezi — titulată simbolic „Gel. ce
irii Româ- ghezi — mai e nevoie s-o „Femeie răspîndită-n mi său joc de-a v-aţi ascuns : se: frâmîntă fără odihnă, gîndeşte singur“,, ilustrea
spunem ? — este demult o ne/ Ga a; mircasmă-ntr-o „Puii mei, bobocii mei', co drum, ale. cărui tradiţii pot
ic: „Jocul preocupat de rosturile exis ză sosirea omului, la lima
Premieră sursă inepuizabilă de lumină pădure“ — iată doar două piii mei !/ Aşa. este jocul:/ fi urmărite în poezia noas tenţei lui şi măcinat în tai nul atît de mult. visat: şi
^ţic a stu- tw constelaţia poeziei româ versuri în care înfloreşte II joci în doi, în trei,/ îl tră încă de- la cronicari, Ar
iene. nă. de. dorinţa de a şti. în; dorit. însetatul de certitu
neşti. Faptul că superba sa neaşteptat una dintre cele joci în oîte cîţi vrei,/ Ar~ ghezi se deosebeşte de pre aparenţă, supus celui atot
traiectorie intră intr-o fe mai. frumoase comparaţii ala dc-l-ar focul“. dini nu: mai îâoîie acum
ÆAI ricită conjuncţie cu superba literaturii noastre, uluitoare cursorii;. dar şi de; contem.- puternic, ei însuşi, se. îndo fără- sens. viaţa lumii;, ci o
ieşte de această: atitudine-a:
limba ma- traiectorie a Luceafărului, tocmai pentru că refuză să RADU CIOBANU poranii săi prin unghiul: sa („nici. rugăciunea/ nu. domină, prin. forţa gîndimi
personal din care pune în- mi-e rugăciune“). Omul se. sale: El se afirmă în. ple
nitudinea „rîvnel de* a fi",
rgici simte îndreptăţit: să. pretin iar timpul şi spaţjul par
n Melie- dă, înţelegerea totală.şi ime să-şi modifice dimensiunile
;oarea li- diată a tainelor, cu atît mai în raport cu el*. Cuceririle
:
stiinţific : O M A G I U mult, cu cît dispune de gândirii îl fac stăpîn al* u-
mijloacele necesare înracest
idial niversului, căruia el, Omul,
ton: „Bas- Adevărata naştere a unui' poet dfe talia, Iul Tudor Ar scop. Spre deosebire de E- îi creează o nouă configu
pisodul 2 ghezi se consemnează în primul rindln planul semnifi minescu şi Blaga, Arghezi.
caţiilor simbolice, încrustind înţelesuri fecunde pe placa crede în simţurile sale : raţie. Deţinîhd’ „marea tai
de, marmoră pe care se. scriu faptele majore, ale fiilor „Ochiul mi.-e viu, puterea nă a tainelor“, care este
S2SSH3SS3 „atomul“, el. a, ajuns în
patriei. Şi, întrucit patria trăieşte în eternitate şi, oricit mi-e întreagă“ („Psalm“).
¡-am căuta originile, nu vom- da cel mult decît de cape Perpetua incertitudine. în punctul maxim al‘ drumu
tele unor izvoare care ne duc la alte izvoare, e bine sa care se zbate sufletul pro lui deschis de Prometeu,
: 7,00/ Ra- realizăm că, odată cu naşterea fiecărui mare poet, pa voacă revolta care este la căpătînd astfel, noi puteri
evisţa pro- tria se mai naşte o dată, găsind.u-şi: o nouă. înfăţişare şâ responsabilităţi,, căci „El
ica meteo- in imagine, în vis şi în cuvînt. Născîndu-se pe sine ca Arghezi funcţională. Conr poate omenirea». în câteva
adioprogra- ştient de limitarea lui mai
10 Magazin poet, Eminescu a făcut să se nască, totodată, şi o noua ales temporală, poetul re secunde,/ S-o-ntiner,cască.
une de ac- şi splendidă ţară cu trecut fabulos şi eroic, cu, frumu nouă: pe v.eei ori s-o scu
ă ; 12,00 I>e seţi nepieritoare şi cu doruri în veci' răscolitoare. Năs fuză s-o. accepte şi. s-o în funde“.
i; 13,00 Ra- ţeleagă. De aceea, clar. şi.
Unda ve- cîndu-se pe sine ca poet, Tudor Arghezi a făcut să ni Evident, omul, odinioară
umoristice; se mai nască o dată ţara, cu chipul cumpănit între tre fiindcă „trebuinţa de a
portativ : cirti e omenească“, poetul supus şi umilit, pmn slera
iche 14,15 cut şi viitor-, intre durere şi frumuseţe. redusă a cunoaşterii sate,
i populară; Tocmai de aceea, marii poeţi nu se nasc intr-un loc „cârteşte“ împo-triva fiinţei care-l hărăzea — inevita
itsionaţilor ; anume ; de multă vreme, Ipoteştii nu mai sînt un loc absolute, Idealul de iru ri ţa
pentru toţi; bil — unui stăpîn, îşi va.
uzică; 19,30 anume, ci aparţin cu. precădere geografiei spirituale a ţe şi desăvîrşire îşi desco stăpîni de-acum: însuşi des
; i9,45 Nou patriei, ca un punct luminos pe, o hartă pe care fiecare peră pînă la urmă sediul î.n-
le pretutin- din noi o purtăm îrr suflet şi, care nu va putea fi nici omulcare îl cau-tă : „Eu sînt tinul, răzbumhd' truda ste
adi o jurnal ; rilă. care.-l ţinuse, o vreme
rări de mu- odată tipărită decît cu cerneala: recunoştinţei noastre. acel pe care l-am visat-./
20,30 Tur- Din conştiinţa datoriei de mare poet mai mult de.cît din L-am căutat- şi-arm vrut; la picioarele- lui Dumne
20,55 Con- orgoliu, Tudor Arghezi şi-a căutat nu un fals loc de naş zeu : ,.E' timpul,, slugă ve
iiografia u- să-l: născocesc“ („Miez de-
c
'
efisto; 22,00 tere, '_ unu care s ° figureze pe harta spirituală, a ţării» noapte“). che şi. robul celui rău,//Tu,
,10 Panora- Şi dacă el a lăsat să se înţeleagă; că. s-ar fi născut prin omule şi frate, să-ţj. fi stă-
30 Romanţe locurile Olteniei, a fost pentru că acolo i se dezvăluia înfruntarea orgolioasă., a- pînul tău“*.
Alexandru necunoscutului: din. perspec
orei Livea- lui mai grăitor chipul etern al patriei. Căci, în: realitatei tiva individualistă, rămîne „Descurcând'— cum. arată
Ln de ştiri; poetul s-a născut in întreaga ţară şi, iată, noi sîntem 2Sbe Dumi.trescu-BUşulenga
dans ; 24,Cw aici şi astăzi să depunem, mărturie pentru aceasta,, pen la Arghezi fără un rezultat
; 0,05—5,00 cert; mai ales în poezia, — cu răbdare de* vechi şi
al nocturn. tru faptul că, odată cu marele poet, s-a născut unul din înţelept' bijutier' al elemen
chipurile cele mai bogate în frumuseţi şi semnificaţii ale din primele volume. Abia telor, iţele, lumii,. Arghezi
României eterne. îh ciclul: „Gîn-tare Omului“', spune ca într-o taină, des
Şi, intr-adevăr, noi simţim aceasta, cjufificare.fibră.a. for scris după revoluţia de eli
maţiei noastre spirituale. El ne aparţine şi nouă, dar nu nu berare socială, şi naţională, pre toate cele legate de.
mai împrejurarea concretă; care face ca rîurile Olteniei soarta pămintului şi a omu
>punea bul- să aparţină Transilvaniei-; el ne aparţine pentru că şi-a poetul face dovada unui a—
; La cinci numit proces de clarificare, lui. care l-a învins şj tea
Vrta) ; IiU- însuşit firesc şi a ridicat pe culmile valorice supreme Arghezi: urmăreşte şi săr supus“.
ijlocaş la datele esenţiale alb formulei noastre- spirituale, aşa cum
ăra); Cine am moştenit-o de la înaintaşi ; pentru că, la rîndul lui, Descn de Ion CArjoi bătoreşte aici degajarea o-
*ta) ; Ora mului din starea de am Prof.. CONSTANTIN PASCU
orul) ; PE- ne-a născut şi ne-a modelat cch pe- nişte componenţi
reasa din ai geografiei spirituale a ţării. Pătrunzătoarea conşţiinţă
Copiii lui
mbric); Mi- a trecutului, ureînd în trepte de Ia acel strămoş care îşi Despre Tudor Arghezi am ocuparea sa statornică de a fi ica în primele. rîndUri şi care Blefănesc.u Def'avjajLuea, dan
"C (Republi- „făcuse dintr-o piele/ Hotarul, ţării, sale nou", pînă la se jena să-i spună, maestru care, după părerea. sa, era mai.
Rug şi fla- suav-muzicala întrupare a prememoriei din Arheologie, auzit pentru înlîia, oară prin< mereu alături de oamenii sim-
Acolo unde cultul, muncii; şi al menirii care. înconjura cu „lumină lină" ultimele clase de liceu, cînd lui de unde îl cunoaşte. mult orator decît scriitor».
.ruşii (Mun- un distins profesor de. lite pli, făuritori ai.bunurilor ma — Cum ta numeşti dum A vorbit apoi despre, „me
^AN: Sosea frumoasa zburătoare ucisă de sarcina chemării, ori sculp teriale şi spirituale. Apăruse neata ? . \ seria" de scriitor, care„ spu
:ţ (Luceafă- tează grupul statuar al. muncitorului, pămintului : „Cînd ratură, revoltat la, culme, ne-a- ţ
imcitoresc) ; atras atenţia, asupra articolu „1907 — P.eizaje“: Gu. acest — Să vedeţi... cu, sînt Mă— nea el, cu a evidentă ironie,
o dovadă ii' priveşti împiedecaţi în fier,/ Par, el de bronz şi vite- lui de tristă, amintire „Poezia, prilej a avui loc o îhlilnire este cea mai accesibilă si mal
(Minerul) ; le-i de piatră", morală pe cit de lucidă, pe atît de se gureanu, maestre...
)m în loden veră a întregului scris arghezian, simţul frumosului deco putrcfacţjel sau. putrefacţia, cu autorul în aida Bibliote — Mugureami, Măgurea- puţin costisitoare pentru.
URICANI: poeziei“, prin care un perso cine o practică. Poetul, n-are
ennessee — rativ, drămuind şi echilibrind liniile şi culorile în impre naj al vieţii, literare din acea cii Centrale Universitare din nu ... îmi aduc aminte. Gu
(7 Noiem- sia generală de ştergar înflorat a paginii sale, toate Bucureşti. La: intrare, împreu dumneata am făcut puşcărie nevoie nici. de cărămizi, nici:
: Speranţa acestea ni-l apropie şi ne fac să-l simţim al nostru şi vreme, al cărui nume nu pol de cherestea, nici, de- ciment;
; GURA- să-l rostosc acum, făcea eforr nă cu. nedespărţita sa soţie, la Văcăreşti. (Acest Măgu-
nturile lui să ne simţim ai lui. Autor al uneia din cele mai cuprin turi .demne de o camă mai nici de ciocan, nici. de daltă...
seriile I—II zătoare sinteze ale sufletului romanesc, Tudor Arghezi re bună să-l scoată din Pantheo-
ORA ŞTIE : editează cu strălucire destinul poetului naţional, îh fibra îi trebuie doar un căpăţel. de
3 (Patria) ; nul spiritualităţii noastre pe creion şi o coală albă de
ira); GEOA- puternică a personalităţii sale şi în consistenţa cu aer de
îye marina- vechime a artei sale: zoc seve şi tării în care ne resim unul: dintre cei mai mari hîrtie. Dacă nu sa găseşte o
dtură); HA- ţim şi noi, ardelenii. poeţi, pe caro Ta. plămădii cu
ca tine coală întreagă se poate folo
\Z1: Moar- MIRCEA TOMUŞ generozitate pumînlul româ si şi manşeta ziarului. Cit o
cAlan :
Vodă Lă- nesc. condiţie — cel care se ar-
iile I-II (Ca- Nu citisem, pînă, atunci: nici Puraschiva, a fost primit cu rcanu este. imortalizat de
; Ultimul şează la masa de scris să
nic); SIME- un And „mîzgălit“ de el: Ar aplauze de către cei care către Arghezi îh volumul aibă talent; pe care să şi-l
(Murcşuî) ; Manifestări dedicate centenarului
i Afroditei bia cîţiva ani mai. lî’rziu am. realmente luaseră, ’sala cu a- „Poarta, neagră“*, inspirat din ia în serios şi să-l valorifice
LARI : Alibi avut. prilejul să-mi aplec salt şi. o umpluseră pînă la lumea. închisorilor).
en — seriile RECITAL DE POEZIE al: cuvântului — modalităţi printr-o nobilă trudă,. Repro
sc). Elevii, din clasele XI— de predare-invătare a, o- fruntea, peste „.Cuvintele po refuz. A. doua oară. l-am văzui pe duc din- memorie finalul, cu-
XIX, de Ia Liceul indus perei argheziene“ a fost trivite“. Despre noul ciclu de poe poet în, anul, 1960, la Con vînlului său şi- dacă aceasta
trial nr. 3 Deva, sub con tema unei apreciate mi- Mărturisesc, cu mîndria m zii a vorbit elogios regretatul. ferinţa pe ţară a scriitorilor
ducerea pr-of. Mariana crosesiuni de. referate şi mă înşeală, îmi cer iertare
Bun-a, au realizat un e~ comunicări, desfăşurată Ia nul privilegiat, dar şi cu o Mihail. Pelrovcanu, pe care tineri. Venise, tot cu Paras- în, faţa chipului său. încu
moţionant recital de ver Liceul industrial nr. 4. De nemărginită, sfială că trebuie poetul, l-a numit „coleg", a- chiva, caret Ta secondat în
>abil pentru nunat cu laurii acestui: cenr
: Vremea se suri din opera lui Tudor va. Organizată de Inspec sări reproduc spusele despre minlindu-i şi aminlindu-ne. prezidiu la festivitatea de tenar. „Vă doresc să nu r«-
i în general Arghezi, însoţit de citate toratul şcolar judeţean,
nai mult a- reprezentative din critica microsesiunea s-a bucurat Luceafăr, cu, „Mă, numesc ur „înjurăturile“ pe care le-a. deschidere. Când i s-a dai mîheţi doar scriitori tineri,
dea precipi- nul dintre oamenii, care iau suportat din partea unora şi cuvântul¡ ne-am aşteptai să
sub formă noastră literară cu privire de participarea unor re să scrieţi, bine şi, dacă. se
re local vor la opera, marelui poet, putaţi filologi din ţară — văzut (. . .) în carne şi oase". altora, conştient, cu siguran rostească un discurs extra poale foarte bine. .Şj. eu. cred
r de aversă, recitalul a fost un cald o- prof. univ. dr. G. I. To- ţă, de superioritatea sa, în ordinar, care să ne rămînă
emnala des- Era, în primăvara anului că se poate !“. îndemnul ma
>. Vînt mo- magiu adus scriitorului de hăneanu (Timişoara), lec 1955: După, o: absenţă, mult. raport cu micimea celor care în. memorie. Ne-a. şi rămas, relui Arghezi trebuie înţeles
Lficări în su- la a cărui naştere s-au tor univ. dr. Silvia To- ca. o adevărată carie de legi
din sectorul împlinit 100 de ani. muş, lector univ, dr. Mo- prea, îndelungata, din. cîmpul n-au încăput de el în pagi dar prin. concizia şi pilor
iturile minir- nile istoriei, literaturii române. rescul său^ de către toţi cei care lin
prinse între MICROSESIUNE, nica Lazăr (Cluj-Napoca) literaturii noastre Arghezi re condeiul. în, mîhă.
iar tempera- şj.i profesori de limba şi; intră îh, atenţia, citit orilor şi îmi amintesc, şi dialogul Mai. întîi se scuzase că nu,
intre 14 şi 19 DE COMUNICĂRI literatura română din ju
)log de ser- a criticii literarei graţie unul său cu- un- bătrinel simpatic, este un bun. orator, şi-l. dădea Prof» CLEMENTE
frasgyak) „Tudor Arghezi“, artist deţul nostru. exemplu în acest sens pe Barbu CONSTAND1N
nou volum, care ilustra pre mic şi cu părul alb, care stă-
