Page 86 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 86
DRUMUL SOCIALISMULUI Si
Pai> ¿
Biogazu! nu moi este o noutate, dar extinderea
jgjgT = |*ELE
f
utilizării lui... fermentează prea mult iî
10,00 Teleşcoa
11,00 Film ser
Sîntem oameni moderni. posibilităţi la îndemînă de Petroşani. Prima produce zirea şi deci pentru epura Ewing“,
Compani
Avem o gîndire practică, e~ a obţine combustibil cu anual 450 000 mc de bio- rea apelor reziduale. soclului 2
conomică, prospectivă, opti cheltuieli minime, de a e- gaz, cea de a doua, pro — Numai atît ? ® „Perspectiva dezvoltării municipiului Hunedoara în 1C,05Şcoala L
mistă. Scrutăm cu gîndul şi conomisi altul mai scump, duce... cu mult sub capaci — Deocamdată. Pentru lumina documentelor Congresului al Xll-lea al P.C.R.“, calitilţi:
ducţiei”
mintea viitorul pentru a-1 mai greu de obţinut. Cînd tate. Explicaţia e simplă. viitor încercăm să extin a constituit tema concursului desfăşurat la clubul „Siderur- 16,25 Curs de
pune să lucreze de pe a- afirmăm acest lucru ne Unul din metantancuri este dem utilizarea biogazului gistul" în cadrul serii cultural-educative, organizată pentru 1C,45 Din ţării
cum pentru noi. Şi nu ori gîndim la unităţile agrico defect de mult timp. la producerea apei calde tinerii din C.S.H. 17,03 Clubul ti
cum, ci cit mai economic. le ce au ferme zootehnice — Aceasta e totul în ma menajere la serele de la 17,50 Revista i
că tv.
Ştim că nici una din pro sau la gospodăriile popu- terie de producere a bio- Sîntuhalm. O Săptămîna dedicată sărbătoririi a 15 ani de la în 18.25 Almanah
blemele acestei lumi nu Deocamdată atît putem fiinţarea Uzinei de preparare Teliuc a fost încheiată cu 10,00 Telejumc
1.9.25Dosarul
este insolubilă. Pe planetă 0 AVUŢIE CE TREBUIE REINTRODUSA vorbi şi noi despre utiliza audierea expunerii prof. Tiberiu Mariş : „2050 de ani de la refolosibi
s-a tras un semnal de a- rea biogazului. Deocamdată. constituirea primului stat dac centralizat şi independent, 10,40 Un mom
larmă referitor la capitolul Să sperăm însă că o ase condus de Burebista". luptei p<
resurse. Oamenii încearcă menea resursă nu va fi lă Unirii : ;
La unire;
să le înlocuiască. Reuşesc. sată să se irosească, pen O Din frumuseţile municipiului : am remarcat lucrarea Ţărilor
Mihai Vi
Aflăm mereu că se desco tru că, prin folosirea ei pu de artă pe mozaic, din plăcuţe cesarom in culori pastel, 20,00 Seară de
peră sau se redescoperă tem economisi alţi combus fixată pe verticalitatea faţadei magazinului „Dacia", cu sul unei
alte şi alte surse energeti laţiei din mediul rural şi gazului la dumneavoastră, tibili, ce pot fi utili tema „Noi am fost aici dintotdeauna". nă M dc T
la G.I.G.C.L. ?
cu. Prem
ce. E bine ! la staţiile de epurare a ape zaţi intr-un ciclu de pro ® A avut loc, in sala de sport „Constructorul", faza 21,40 In primă
In judeţ la noi, biogazul lor reziduale. La acestea — Nu, mai avem o sta ducţie mai complex, pentru melodii i
nu, mai prezintă azi o nou din urmă, după cum am ţie ia Hunedoara care va obţinerea unor produse de municipală a festivalului de gimnastică pentru preşcolari. şoară re:
tate. De prin 1969 se .ştia aflat de la tehnicianul prin produce biogaz în acest an 0 importanţă economică Au participat şoimi din toate grădiniţele municipiului.
cu precizie ce e în stare să cipal Ion Cărpinişah, d-a la şi se vor economisi pe a- ( crescută, cu un randament ® Sînt în curs de desfăşurare întilnirile dintre deputaţi
„facă“ un metru cub de G.I.G.C.L. Deva, pe alocuri, ceasta cale circa 350 tone superior. Biogazul nu mai şi alegători in cele 45 circumscripţii electorale, în scopul If API
asemenea combustibil. De acestui fel de combustibil combustibil convenţional a- prezintă o noutate. Am pu constituirii comitetelor de iniţiativă, in vederea votării con
atunci însă a trecut un de i se acordă importanţa cu nual. La Sîntuhalm se eco tea spune că a ajuns la tribuţiei băneşti pe anul 1981. BUCIHLEŞTI
ceniu. a început al doilea, venită. nomisesc 400 tone de com virsta... maturităţii. Dar, dioprogramul
dar cu această resursă se — De ce numai pe a- bustibili anual. Biogazul, deocamdată, încrederea ce ® La lucrările şantierului blocurilor în construcţie nr. Rtuiiojurnal ;
cundară se umblă ...cam în locuri ? rezultat din fermentaţia nă 1 se acordă este aidoma ce 3 şi 4 din strada Mihai Viteazul participă zilnic, prin rota ta presei; 3,M
Itxliilor; 9,0
cet. Ba, pe alocuri este lă —Pentru că în judeţ molurilor se foloseşte (în lei de înainte de-a fi des ţie, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile mu ştiri; 9,05 K
sată să dospească sub crus există numai două aseme circuit închisj, prin ardere, coperit. nicipiului. cui tătarilor;
10.
ta nepăsării. Şi avem atîtea nea staţii. La Sîntuhalm şi tot în staţie pentru încăl D. ALMĂŞAN O S-a terminat extinderea terasei laterale şi se plan «ie ştiri; 1(1
muzicale:
tează flori în spaţiile verzi din jurul restaurantului „Rusca". doric; io,io
Tot aici este în curs de dotare cu calandru şi maşini mo Buletin «le şt i
j-ieca
„U“;
derne de spălat, o încăpere ■ destinată spălătoriei proprii^. mieră Radio-’,
letin «le ştiri;
Y moara folcioi
12,15 Spre co
viitor — cinlct
mm Simpozionul de 1 la 3; 15,01
rioşilor; 1G,00
•=• «îs ' 10,20 Coordona
10,10 Grupuri
(Urmate din pag. 1) ria. Această acţiune, ce v& 1 «SMi informatică medicală şi I.ocomotiv
WXSwm
letin de ştiri:
avea loc la cetatea Piatra 1 şi te cînt, pal
morale ale pai fiorului ro Roşie“ — Luncani, se în- i în cadru] celui de al rii sănătăţii, exprimîndu-şi Boemele etern
17,50 Minialur
mân" ; o întâlnire cu scrii scrie în manifestările prile- * totodată convingerea că 18,00 Orele se
tori hunedornni: o tribună juilc de deschiderea fesli- ^ Vl-lea simpozion „Infor simpozionul va aduce con ment folcloric
a democratici in satul Ró x’ă a „Lunii educaţiei fio- . matică şi conducere" ieri nia, peisaj ii
temporan;
bala. Vor mai avea loc: litice şi culturii socialiste t s-au desfăşurat lucrările tribuţii în îmbunătăţirea păminiului ,r<
masa rolando „Filmai do pentru tinerel“. ^ din prima zi ale simpo informaticii medicale în Buletin «le ş,
sonor
cumentar în sprijinul pohu- zionului de informatică judeţul nostru. denie oră; !
intr-o
larizării cunoştinţelor cultu- DIALOG ^ medicală. La lucrările sim Simpozionul a beneficiat stop muzical
ral'-ştiiniifice : o acţiune „la PE ACEEAŞI SCENA \ pozionului, care continuă — atît în expunerea unor
navetişti acasă“, susţinută şi astăzi, iau parte perso puncte de vedere legate
\
de comitetul sindicalului şi Casa de cultură din Brad . nalităţi de reputaţie din de prezentul şi viitorul in < R w e
■ C.O.M. de Ia Întreprinderea domeniul ştiinţei informa formaticii medicale, cit şi
a găzduit, recent, dialoga! i
„Victoria“ Calan, la care îşi pe aceeaşi scenă" dintre ţ ticii din mai multe loca în dezbateri — de pre
vor da concursul formaţiile formaţiile instituţiei gazdă , lităţi ale ţării, ce-şi des zenţa tovarăşului profesor DEVA 1 . Mij
(Pat
■ Casei de cultură din Calan, ale Clubului muu-a făşoară activitatea în in doctor docent Victor Săh- chidere soarele
şi Cele
sub
o seară de calcul ca tema ciloresc din Gurabarza. Au ţ stituţii care au obţinut re leanu, şeful laboratorului ta) ; HUNEDC
„Participarea ţăranului con- fost răsplătite cu vii a plan- i zultate notabile în acest de antropologie de la In (Flacăra); Jo
perator la realizarea exem ze evoluţiile tarafului şi so- * Grupul şcolar Călan. Aţldan Soare este elev în anul domeniu. stitutul „Victor Babeş" din te (SiderurgJL
(Arta)
inimă
plară a planului economic liştilor casei de cuitara. Iau- ţ III A mecanică maşini şi utilaje. 131 execută practică la La deschiderea simpo Bucureşti. fiului (Const
al C.A.P. şi realizarea be reati ai Festivalului „Ciula- l 9’i’tmg- Foto: V1KGIL O.NOIU zionului a participat to In cadrul primei zile a TIIOŞANI: I
neficiilor“. rea României", ediţia ă .' varăşul Ion Ciucu, prim- lucrărilor au prezentat ex ,,Buldozerul"
zebel (7 Noi,
Săptămînn cullural-educa■■ secretar al Comitetului ju puneri cadre eai-e luarea? de duminică
ll-a, cil si cele ale dansu-’.
tivă, organizată sub generi lui cu temă şi brigăzii ar- \ Lu ;r nls de întreţinere a cu taior deţean Hunedoara al P.C.R. ză în acest domeniu di rPENl : si
cul „Vorbeşte, istoria nea (Umiârr din pag 1) preşedintele Comitetului la Institutul de medicină puterul şi e
Bălărie
ral);
mului“ se va finaliza du tistice de la clubul din Gu- \ zat prima praşilă manuală executiv al Consiliului şi farmacie Cluj, spitalele cartof (Munci
minică, 1 iunie, printr-mi rabarza. întrecerea a fost ţ ga, Care au înţeles ne la rădăeinoasele furajere popular judeţean, care a judeţene din Bucureşti şi CAN : Copl
(Luceafărul);
spectacol de amploare, la câştigată-de minerii din Gu- \ si ia cartofi pe 15 hectare. rostit un cuvînt de salut Oradea, Direcţia sanitară poliţist incon
cesitatea mobilizării tutu-,
care vor participa formalii rabarza, datorită prezentării ^ ror forţelor la întreţine La C.A.P. Boşorod s-a participanţilor. In cuvîn- judeţeană Arad şi altele. FETRILA: Ui
artistice din Boşorod, Ca intervenit cu lucrări de tul său vorbitorul s-a re , Organizarea la Hune (Muncitoresc)
lan, Deva, Haţeg, Orăslioa- în concurs Aii un număr rea manuală a culturilor. întreţinere manuală pe ferit la grija deosebită pe doara a secţiunii pentru Drumul raz
(Muncitoresc)
ra de Sus, Băcia şi Sime- mai mare de formaţii. Avînd repartizate ’ supra 45 de hectare cultivate cu care partidul şi statul nos spectorul ş
feţe pe formaţii dc mun tru, secretarul general al medicină a simpozionului (Steaua roşie
că, cooperatorii au reali- cartofi şi rădăcinoase. A- partidului, t o v a r ă ş u l Informatică şi conducere In ochii tăi e
semenea acţiuni s-au în este o recunoaştere a fap (Patria); Spei
Nicolae Ceauşeseu o acor
treprins şi ia C.A.P. Vîl- dă cercetării ştiinţifice în tului că şi în judeţul nos pozltor (Fia
giu-BAI : Vt
Extinderea mecanizării ia Í.M. Petri la cele. domeniul apărării sănătă tru cadrele medicale de ţilor (Casa
specialitate
HAŢEG : Olf
dovedesc
se
Referindu-se la stadiul
(Popular);
Bl
întreţinerii culturilor, in ţii populaţiei, la cuceri interesate de ceea ce e de modă vei
rile de prestigiu pe care
(Urmare din pag. 1) „Am fost şi în abatajele tarea oricărui utilaj, a ginerul şef al C.A.P. Bre ştiinţa medicală româ nou, de folosirea în prac Cind alături
Lupeniului — afirma sub- complexelor îndeosebi, să tea Straiului, Marcel Pe- tica medicală a celor mai (Casa de cu
cap. Cel actual ne solicită inginerul Petru Vărgaţii. In asiste cei care le-au con truţa, ne-a spus că este nească le obţine sub în noi descoperiri din do KIA : Anuare
ţeleaptă cîrmuire a ţării
11,1 A : Ultim
mai mult, merge mai greu, privinţa organizării nu di struit şi să intervină pe în curs de finalizare pri de către partidul comunist. meniu, şi că ele doresc ca mina).
necesită dese schimbări de feră de noi, însă acolo ioc ori de cite ori este ne ma praşilă mecanică la De asemenea. vorbitorul informatica medicală să le
stîlpi. Am solicitat şi cîte- fronturile sînt mult mai voie. Dar pentru aceasta cultura porumbului şi se s-a referit ia realizările pună cit mai operativ Ia
va modificări, dar con lungi, deci exploatarea este ^trebuie să fie dotaţi măcar lucrează la praşila manu obţinute de judeţul Hune îndemînă orice cuceriri |»RONi
structorii de maşini nu sînt de durată, după care se fa cu strictul necesar de pie ală la cartofi. doara în domeniul apără ale ştiinţei medicale.
prea receptivi ia solicită ce înnămolirea. Aceasta se de schimb. Ca să aştepţi
Rezultatele
rile noastre, cei care lu permite o consolidare mai cu complexul oprit pînă «lin 25 mai 1
crăm direct cu utilajele şi bună a tavanului pentru vin ei de la Petroşani sau lucrAiu edilitar- „U‘‘ Craiova
le cunoaştem mai bine de- viitoarele fronturi de iucru. Vulcan cu un furtun sau GOSPODAREŞTI De la co responden ţii volu ntari Jiul — F.C. 1
cît ei. Beneficiem perma Un alt fapt pozitiv îi con- un piston de cozoroc, nu se Gloria Buzău
„17“ Cluj-Nap
nent şi de asistenţă tehni - stituie atelierul subteran de poate da producţie la ce Angajaţi în întrecerea pen F.C.M. Gal
că, asigurată tot de ei, însă reparat, dotat cu toate cele rinţele actuale. La fel de tru buna gospodărire şi în F.C. Argeş —
Chimia Rm
numai formal, intrucît cei necesare. Acolo, după re importantă este ş,i dotarea frumuseţare a satelor, locui loan Crepcea, Arori Bolof, turma de oi de la 60 cite Politehnica Ia
cîţiva meseriaşi care vin parare un utilaj sau o sec cu utilaje pentru mica me torii comunei Vata de Jos, Dionişie Porţie, Ştefea Fica, avea în anul trecut, la 100. Olimpia Sat
pe-aici nu ne pot ajuta cu ţiune a iui poate fi canizare. Cred că pentru o în frunte cu deputaţii, mun Gheorghe Ciur, llarie Flo- Este un exemplu şi îndemn Sportul studer
S.C. Bacău
nimic, n-au piese de scoasă din atelier chiar şi echitabilă repartizare a a- cesc cu hărnicie pentru rea rea, precum şi Dor a Coman, pentru to(i locuitorii dc a A.S.A. Tg. Ml
schimb, iar cînd e nevoie vopsită. Aceasta spune foar cestor utilaje trebuie să se lizarea obiectivelor şi a lu Pasca Tuf an, preşedin creşte, contracta şi livra pe F.C. Olt
de vreo intervenţie aşteap te mult cînd ne referim stabilească exact necesarul crurilor propuse şi votate în ţii organizaţiilor săteşti ale bază de contract cît mai C.S. TirgovLşt
Poli. Timiş«
tă totul de la noi. Atunci la dotări“. Ca să nu fiecărei mine şi să pri adunările săteşti. Activitatea F.D.U.S. din satele Ociu şi multe animale şi produse a- Progresul Brâ.
rostui, lor care este ? Doar mai vorbim de calitatea u- mească fiecare pe măsura susţinută desfăşurată de la Ocişor. (R. Mi clean — Vaţa nimaliere. (V. Popa •— Cer F.C.M. Braş
sa raporteze că ne ajută ?“. nor reparaţii, care ia Pe- nevoilor. Noi din toate a- începutul anului şi pînă a- de Jos). bii). Mecanică fină
Progresul \
în aceeaşi idee am pri trila lasă foarte mult de cestea dispunem doar de cum se concretizează în rea Autobuzul Bui
mit informaţii şi de la alte dorit. Despx-e acestea ne-a un troliu, foarte greoi, care lizarea de lucrări edililar- FRUNTAŞUL COMUNEI ANGAJAMENTE Rapid Buet
cadre tehnice din cadrul vorbit ing. Ion Vasile, şe nu ne ajută prea mult la gospodăreşli şi de înfrumu Trandafir Gornic, este ÎNDEPLINITE U.T.A. — F.C.
minei. Dar aceasta nu um ful sectorului IV : „Calita condiţiile noastre de ex seţare în valoare de 1 550 000 fruntaşul comunei Cerbăl, lei. Fond dc dş
bre’te cu nimic bunele re tiv, utilajele primite de ia ploatare. Mai ales că nu .lei. Au fost plantaţi 6 500 el fiind cel mai des Tinerii muncitori de la
zultate de pînă acum. „La I.U.M.P. nu ne satisfac. putem amenaja nici came pomi şi arbuşti ornamentali, toinic şi priceput cres J.M.M.R. Simeria s-au anga
acestea a contribuit şi pre- Nici chiar sudurile nu sînt ră de montare a complexe 150 ml gard viu, s-au ame cător de animale, precum şi jat să repare peste plan % Rm
f
ocunarea pentru instruirea executate cu atenţie. Iar lor, intrucît frontul la najat zonele verzi şi parcul cel care contractează şi vin două vagoane cisternă şi trei
oamenilor înaintea introdu dacă vreau să intervin eu complex nu e mai mare de staţiunii. De asemenea, s-au de statului, pe bază de con vagoane de marfă, precum şi
cerii utilajelor în subteran cu forţele sectorului, con 15 metri, deci n-ar fi efi construit două poduri şi 16 tract, cele mai mari canti să slrunjească două osii sim Timpul pro
— ne spunea Dimitrie Li- structorii de utilaj, prezenţi cientă. Cit priveşte prelua podefe, a fost amenajat dru tăţi de produse animaliere, 27 mai : Vren
general trama
teanu, adjunctul şefului zilnic, dar numai fizic la rea experienţei Înaintate, mul spre gara C.F.R. Va(a în anul trecut el a contrac ple. Aceste angajamente au variabil, mai
sectorului IV — prin lec mină. nu ne iasă, spunînd ori de cite ori am aflat de Jos, s-au curăţat 12 km tat şi livrat şapte vitei, cinci fost onorate cu cinste. De a- după-amiază, (
ţiile si demonstraţiile prac că noi nu ne pricepem şi ceva nou la o mină am de canale pentru scurgerea oi şi cinci miei, 60 l lapte semenea, s-a realizat 52 la cădea averse t
soţite de desci
tice de la suprafaţă. Un a- stricăm ce au făcut ei bun. mers să vedem şi, dacă s-a apelor si 250 ha păşuni şi de oi şi 150 kg de lină, sută din planul de lucrări al cn, mai frecvt
jutor şi mai mare am fi îi lăsăm să facă ei, însă putut aplica şi la noi, am finele. în aceste acţiuni s-au produse pentru care a primii organizaţiei pe acest an, or- deluroasă. Vin
a v u i dacă primeam, încă prea mult nu pot, n-au aplicat. Insă şi de la noi evidenţiat cetăţenii din sa peste 40 000 lei. Anul acesta ganizîndu-se acţiuni dc co moderat din
râturile minim
dinaintea sosirii complexu cu ce“. au avut alţii de învăţa-t. tele Tîrnava, Ocişor, Vaţa are contractate şase oi şi şase lectare a fierului vechi şi de prinse între 6
lui. documentaţiile tehnice. în.acest sens, directorul Numai aşa putem contribui de Jos, Tălărăşti, Birtin, Pri- miei, 200 kg de lînă şi alte amenajare a incintelor de la iar temperatul
între 17 şi 22
De fapt nu le avem nici minei, ing. Aurel Brînduş, toţi la extinderea cu bune hodişte şi Prăvăleai, în frun produse. Acest harnic cetă sectoarele 1 şi 11 vagoane. locală dlminea
propunea ca la experimen rezultate a mecanizării“. te cu deputaţii Viorel Braica, ţean şi-a sporii în acest an (I. Giurgiu — Simeria).