Page 89 - Drumul_socialismului_1980_05

TARILE, UNIŢI-VÂ 1 întllnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu

ou reprezentanţi ai oamenilor de ştiinţă

din domeniul istoriei

T o v a r ă ş u l Nico-lae Bucureşti, în perioada 10— poporului român, ale clasei
Ceauşescu, secretar general 17 august 1980. noastre muncitoare, ale
al Partidului Comunist Ro­ Au participat tovarăşa partidului său comunist. Ba
mân, preşedintele Republi­ Elena Ceauşescu, tovarăşii iniţiativa şi cu contribuţia
cii Socialiste România, a Virgil Cazacu, Paul Nicu- directă a tovarăşului Nicolae
avut marţi o întâlnire de lescu, Gheorghe Rădulescu, Ceauşescu — au arătat vor­
lucru cu reprezentanţi ai Leonte Răutu, Ştefan Voi- bitorii — tratarea proble­
oamenilor de ştiinţă din tec, Ilie Rădulescu. melor de istorie şi-a ocu­
domeniul istoriei — mem­ Oamenii de ştiinţă, cer­ pat un binemeritat loc în
bri şi membri corespon­ cetătorii care au luat cu­ Programul partidului, fiind
denţi ai Academiei Repu­ vântul cu acest prilej, au concepută ca o parte esen­
blicii Socialiste România, exprimat vii mulţumiri tova­ ţială a întregii activităţi
ai Academiei de Ştiinţe So­ răşului Nicolae Ceauşescu politice şi ideologice, de e-
ciale şi Politice, directori ai pentru această nouă întâl­ dificare a noii orînduiri, de
institutelor de cercetare, nire cu istoricii, au subli­ formare a omului nou, cu
profesori şi alte
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. cadre din niat aportul deosebit al se­ o înaltă conştiinţă patrioti­
învăţămînt şi cercetarea cretarului general al parti­ că, revoluţionară.
dului la orientarea şi dez­
Şl AL CONSILIULUI POPULAR J UD ETE AN ştiinţifică, muzeografi,' con­ voltarea cercetării istorice, ţinute in domeniul cerce­
înfăţişînd rezultatele ob­
sacrată pregătirii istoricilor
români în vederea celui la studierea istoriei în în­ tării istorice din ţara- noas­
de-al XV-.lea Congres in­ văţămînt, la punerea în va­ tră, participanţii s-au an-
ternaţional de ştiinţe istori­ loare a bogatelor tradiţii
Anul XXXII, nr. 7015 MIERCURI, 28 MAI 1980 ce, care va avea loc la progresiste, revoluţionare ale (Continuare in pag. a 4-a)
.Angajat cu întreaga e- la lotul de construcţii nr. 23 Simeria şl-o aduc şi harnicii beto-
nergie şi capacitate crea­ nişti din brigada condusă
toare în întrecerea pentru de Nicolae Cruceru, zugra­
îndeplinirea exemplară a Realizările de pînâ acum, vii din echipa lui loan Pin- L i h r a r i i
planului în acest ultim an ţer, tâmplarii loan Bîscă şi
al cincinalului, la construc­ ’Andrei Musta, maiştrii Du­ ■„Nti este alia mai fru­ hrăni Deva şi cei trei li­
ţia de locuinţe şi Ia lucră­ imbold spre noi succese mitru Epure şi Marian Fi- moasă şi mai de folos în brari de la unitatea „Liviu
rile social-edililare din o- ricică, şeful de lot Victor toată viata omului zăbavă Rcbreanu“ din Lupeni. Oa­
raşul Simeria, întregul co­ Bodoroneea, secretarul or­ decil celitul c ă r ţ i l o r C u ­ meni care nu aşteaptă să
lectiv al lotului 23, din ca­ în graficele de execuţie, marca munca plină de dă­ ganizaţiei de partid, Dumi­ getarea lui Miron Coslin vină numai minerii la ei, ci
drul Şantierului nr. 2 al folosirea integrală a timpu­ ruire şi răspundere a for­ tru Besnea. îmi sporeşte bătăile inimii care merg şi ci la. mineri.
T.C. Deva acţionează cu lui de lucru, gospodărirea maţiilor conduse de Ştefan Am ajuns să ne îndepli­ „Mergem la mină, îi abo­
răspundere şi abnegaţie în chibzuită a materialelor şi Dodoc — zidari, Ilie Ciun- nim şi să ne depăşim lună ori de cîtc ori trec pragul năm Ia documentele de
.spiritul indicaţiilor secreta- energiei. gu — dulgheri, Ştefan Dia- de lună planul valoric şi librăriei devene ce poartă
ălui general al partidului, Constructorii de case din conu — mozaicari, Ştefan fizic datorită bunei organi­ denumirea Luceafărului poe­partid de care au atîtâ ne­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Simeria se află într-o per­ Miclea — fierar-betonişti, zări la fiecare punct de lu­ ziei româneşti, sau a celei voie, organizăm expoziţii,
standuri. Poate că aici la
date la consfătuirea de lu­ manentă întrecere cu tim­ Cristian Firescu — sudori, cru, ordinii şi disciplinei, din Lupeni, pe care mine­
rii o cunosc sub numele de Lupeni — remarcă Troian
cru de la C.C. al P.C-R. clin pul pentru accelerarea rit­ Petru Săbău — instalatori, jimborcanu — este singura
februarie ale., pentru a rea­ mului muncii şi devansarea comunişti care dovedesc FLOREA BĂRBULESCU „Liviu Rebreanu“. Emoţiile librărie-expoziţie din iară
liza la timp şi în bune con­ termenelor de punere în prin faptele lor de zi cu zi şef de echipă zidari, mi le creează aceşti oameni organizată într-o întreprin­
d i ţ i i lucrările de investiţii funcţiune a tuturor obiec­ că sint oameni de nădejde, membru al Consiliului polilicoşi, care zăbovesc cu
din acest an. tivelor. care pun întotdeauna umă­ de conducere al ziarului aleasă afecţiune asupra căr­ dere minieră. Această li-
Toţi constructorii, mobi­ Vorbind despre rodnicia-• rul acolo unde este mai „Drumul socialismului" ţilor pentru a le recomanda brărie-expozitie de la mină
lizaţi de organizaţia de activităţii noastre, de la în­ greu. O contribuţie deose­ Deva celor care îşi găsesc drum are un program de func­
partid, acţionează într-o ceputul acestui an, aş re- bită la realizarea planului spre librării. Se numesc A - ţionare adecvat minerilor şi
deplină unitate pentru în­ lexandru Zlale sau Elena diferite mijloace de popu-
scrierea fiecărui obiectiv {Continuare în pag. a 2-a)
ÜÜ IN V B S Î Î Ţ i n r E . 7;
in termen, economice, de calitate Experlenţa irtnt5?şi or —- preluată, eximîă,
f
Despre activitatea desfă­ w' 1 V. i / N v.>, v ©«& enumera cîteva dintre ele :
şurata de Şantierul nr. 4 mecanizarea executării fi- îmbogăţită
construcţii al I.C.S. Hune­ nisajelor la apartamente,
doara încercăm să vă in­ Devansări ale prefabricarea elevaţiilor la
formăm în rîndurile urmă­ fundaţiile blocurilor, pre­
toare, în interviul realizat fabricarea elementelor şi a
cu inginerul Matei Gheor­ termenelor de execuţie căminelor şi capacelor de Hanzeroş, Traían Jimbo- larizare a cărţilor. In sala
ghe, şeful şantierului. vizitare de la reţeaua de reanu sau Gheorghina Mo­ dc apei a minei, 1a. intrarea
— Deci, tovarăşe inginer, termoficare şi canalizare. ga, Elena Popan, Adriana şi ieşirea din şut. noi facem
au trecut mai bine de pa­ întărirea ordinii şi discipli­ Uzarea pentru centrul civic Prin aceasta se elimină Barloş... Oamenii aceştia cunoscute ultimile noutăţi
tru luni din acest- an... nei în muncă ne-au per­ al oraşului. munca de zidărie şi fini­ şi-au legal rostul dc frumu­ editoriale prin stafia de ra­
— Un trimestru şi încă mis să devansăm perioade­ Dacă ne referim la con­ sare. Apoi, turnarea şape­ seţea cărţii şi ei îi închină dio fie arc, prin expoziţii. Si,
o lună. Socotim aşa cum le înscrise în graficele de strucţia de locuinţe, blocu­ lor (suporturi pentru par­ toate strădaniile muncii. Nu cum este uşor dc înţeles, câş­
tigul este de ambele părţi“.
se socoteşte la noi. Un tri­ execuţie. Dacă la finele rile 5 din „Micro 5" şi 17, doseli) cu pompa permite e nevoie de o încăpere ele­
mestru în care constructo­ primului trimestru aveam 41 şi 1 din „Micro 4“ au o creştere a productivităţii gantă si spaţioasă pentru a Steagul roşu de fruntaş în
ri au acordat o atenţie îndeplinit planul în pro­ fost date în folosinţă cu o cu 300 la sută şi elimina­ face din ca o librărie mo- difuzarea cârtii l-a adus în
deosebită creşterii ritmului porţie de 120 la sută la lună sau cel puţin două rea muncii fizice în mese­ del. O spune — cu fapta — judef şi colectivul librăriei
de execuţie la punctele de producţia globală şi de 119 săptămâni în devans. La ria de mozaicar. Alexandru Zlale. librarul „Cartea la locul de muncă“
lucru. Şi încă o lună în la sută la producţia netă, — Oare este situaţia în care a făcut din acel local din Hunedoara. „Noi nu
care rezultatele bune au acum putem spune că lu­ baza acestor depăşiri sub­ domeniul aprovizionării cu vechi, cu vitrine mici. uni­ dăm mai mult o(el peste
fost continuate, amplifica­ crăm deja in contul lunii stanţiale a contribuit. în materiale ? tatea cu cea mai mare vîn- plan, dar dăm oamenilor
zarc dc carte din judeţ. „Eu combinatului mai multă car­
mare
— Se mai întâmplă ca a-
creşterea
înăsură,
te. In toată această pe­ iunie. productivităţii muncii cu provizionarea cu materiale cred că rezultatele acestea te social-polilică, care le
rioadă am fost preocupaţi — La ce lucrează acum să nu cj (¿curgă întotdeauna îmbogăţeşte orizontul poli­
de încadrarea cu stricteţe constructorii ? aproape 4 procente, creşte­ se datorează în primul rînd
în graficele de execuţie. — Avem de predat in a- re obţinută prin mecaniza­ D. ALMĂŞAN clientelei statornice pe care tic, mai multă carte tehni­
ne am format-o şi fie care co-ştiinţifică care le este in­
re. Trebuie să precizez că
Astfel, organizarea eît mai cest an 731 de apartamen­ 70 la sută din lucrările din ne străduim s-o păstrăm. Si strument de lucru indispen­
te, o şcoală cu 24 săli de
judicioasă a lucrărilor, asi­ clasă, pe- strada Decebal, şantier sînt mecanizate. Aş {Continuare in pag. a 2-a) poate şi străduinţa noastră sabil şi mijloc dc perfec­
gurarea resurselor materia­ noi spatii comerciale în dc a face librăria primitoa­ ţionare, mai multă carte be­
le, folosirea cu randament cartierul Chizid, cit şi lu­ re prin căr(ile frumos aran­ letristică care le înfrumuse­
deplin a timpului de lucru crări edilitar-gospodăreşti : jate. prin ordine, prin vitri­ ţează viata, îi face. mai buni
al oamenilor .şi utilajelor, bulevardul Rusca şi cana- nele tematice pe care le or­ şi mai omenoşi, Si dacă iz­
ganizăm cu fiecare nou e- butim să vindem mai multă
veniment“. Alexandru Zlatc carte — ne spune librarul
spune cu modestie „eu cred“ Violina Boldcscu — înseam­
Ik&ENTEl Starea crapului „poate“ dar cele relatate nă cu efortul nostru vine
sînt certitudini, sînt adevă­ întru îndeplinirea spiritua­
rurile muncii acestui colec­ lă a acestor minunaţi fău­
, „ „ sa intervină viai eficient tiv care poale şi trebuie să
A coastă l’nmavara ca- pentru ca recolta să nu fie fie mândru că a contribuit rari ai metalului românesc“.
pricioasă a pus serioase dijmuită de buruieni Pri­ la locul fruntaş pe care Iar noi, parafrazîndu-l pe
probleme şi a dat mult de vind starea culturilor, chiar Centrul de librării Deva l-a Miron Coslin, am zice că
furcă lucrătorilor ogoarelor. i pentru un nespecialist. în ocupai in întrecerea socia­ nu este alta mai frumoasă
ş
In condiţiile and orice in- materie este uşor să-şi dea listă pe ramura difuzării şi mai de folos zăbavă de-
tirziere tn executarea lucră­ seama ca m aceasta unita­ cărţii. cîl aceea de a şti îndemna
rilor dc semănat sau de în­ omul spre cititul cărţilor.
treţinere a culturilor sau te grija fată dc_ recoltă în­ Steagul roşu de fruntaş
seamnă o permanentă sla-
slăbire a atenţiei fată de , , Pentru siderurgiştit Călamilui s-n terminat de curlud, „l-a adus“ la Centrul de li- LUCIA L1CIU
calitatea acestora nu poate re ae veghe - De ^ cuît,mle construcţia unei policlinici, aflata în prezent in fază de do­
tare si mobilare.
Foto: VIRGIL O NO UJ
însemna altceva decît mi- au 0 oarecare intîrziere în
nasuri în balanţa recoltei, vegetaţie, densităţile asigu-
ra e
eboperutorii, mecanizatorii şi J reprezintă o garanţie
specialiştii din llapollu Ma­ că nivelurile de producţie dernizarea tehnologici dc PRIMUL FESTIVAL AMFITEATRUL
preparare
în
re s-au implicat cu întrea­ slab Uite vor fi realizate şi extracţiei de scopul creşterii AL CINECLUBURILQR ARTELOR j
metal“:
„Reali­
ga răspundere şi pricepere depăşite. La legumele-ver- zări şi perspective in valori­ PENTRU TINERET Ediţia lunii mai a cunoscu- •
în aspra luptă pentru spo- deluri s-au depăşit cu mult ficarea superioară a mine­ tei manifestări „Amfiteatrul *
artelor“, ce vă avea loc mii- |
timp
dc
Ea
Hunedoara,
rirea rodniciei ogoarelor, livrările; la prima coasă reurilor de fier din Poiana trei zile, tinerii care au în­ ne seară la Casa de cultură *
Kuscăi“.
‘ 40—50 tone
dedicată
Phile abundente nu numai c Ue ANIVERSARE văţat să scrie cu... lumină din Deva, va fi Arghezi. *
sc
centenarului
Tudor
\
In urmă cu 15 ani, la 25
ca nu i-au împiedicat _ f>c furaje masă-verde la hcc- mai 1965, de la Uzina do „CIND AI O ŢARA s-au întilnit să-şi prezinte Invitaţii scrii lector univ. dr. “
unii altora, bineînţeles, să so
gospoaaru ogoarelor sa iasă ¡ • j cultura de ceapă preparare Teliue porneau FRUMOASA CA a TA“ vadă al cui film diapozitiv Ilie Guţan sl criticul literar *
ar
n
[a muncile cimpuhu, dar m eslc /,> dc buruiană; primele tone de minereu pre­ Clubul artelor de Ia Casa sau dlator este mai iscusit Vasilc Cliifor din Sibiu. Cu 8
i-au mobilizat mai activ la , , , , , parat spre combinatul hu- pionierilor şl şoimilor pa­ realizat. Această reuniune a acest prilej va avea loc şl 8
*
volumului
lansarea
„Tudor
efectuarea praşilelor. Unde ■«” ° densitate nednreau. După ani, zilele triei din Hunedoara, a orga­ lor a fost însă dc amploare. Arghezi — imaginarul erotic“ 9
nu au avut acces tractau- de feste ,0 000 plante la trecute, acest eveniment a nizat la-- casa de cultură a Au venit tineri şl tinere de de Hie Guţan. a
constituit
unui
simpo­
tema
clnecluburl
activitatea
„Cind
la
judeţe
7
municipiului
din
rele, s-a săpat manual. heelar lata doar deva ar- zion omagial. Tot in cadrul al o ţară frumoasă ca a ta“. ale ţării. Participarea a fost
Esle deopotrivă meritul ale ^fniciei acestui simpozion «u fost Programul artistic a fost rea­ determinată tocmai dc ace3t
prezentate sl alte lucrări do lizat de membrii cenaclului prim festival al clnecluburl-
s arelor dm
cooperatorilor, al mecaniza- ° ° strictă actualitate din activi­ „Muguri“ şl de şoimi al pa­ lor pentru tineret, festival
lorilor şi cadrelor tehnice ha/ oltu Mare ’ tatea colectivului de muncă triei de la grădiniţele UW.H., desfăşurat sub genericul „Ti­
’
de a fi ştiut ci ud şi cum N. TISCOS de la această uzină : „Mo­ I.C.S.H. nr. 2 şl C.S.H. nr. 3. nereţe, creaţie^ muncă“.