Page 9 - Drumul_socialismului_1980_05

-iţim**
ŞAlA CË IE

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA1 ...Poposesc pentru a se in­ ie a înaltei calităţi* — ini­ Voichtţa Huzet, Maria Gol-
tegra in citadin, ca apoi, ţiative care, lună de lună, cca şi Rozalia Suba. Ele
pornind spre casele noastre se materializează în depă­ dau splendoare mobilierului.
să aducă cu ele rezonanţa şiri ah indicatorilor de Despre loan Indrei şi Ni­
lemnului din Zarand, cit şi plan, în menţinerea unui colae Lomoş am auzit că
măiestria profesională, mi­ indice ridicat la calitate, cit sînt neîntrecuţi intr-ale tîm-
gala, frumosul zămislit de şt în înalta responsabilitate plăriei mecanice, iar despre
mâinile unor oameni preocu­ profesională cu care mun­ loan Neagu că este cel mai
paţi de confortul nostru co­ cesc făurarii mobilei de exigent controlor dc cali­
tidian. Brad. Exemplul cel mai c- tate, este omul căruia nu-i
De fapt, această integra­ locvcnt: în primele patru scapă nici ceI mai mie de­
re aici, la secţia de mobilă luni din acest ultim an al fect al produsului. Neîntre­
din Brad, din cadrul I.P.L. cincinalului, planul la pro­ cuţi în meserie sînt şi loan
Deva, nu înseamnă altceva ducţia de mobilă a fost dc- Raf şi Ştefan Nagy, dc la
decât debitare, croire, di­ sectorul montaj, Despre e-
mensionare, finisare, asam­ chipele conduse de Cristian
blare. Lemnul se supune, se La Brad, Dragomir şi Horea Şiler se
lasă modelat, pentru a că­ vorbeşte numai cu cuvinte
păta o nouă identitate şi dc laudă : „brigăzi dc frun­
funcţionalitate : mobila. Mo­ acolo unde te*... Cu asemenea oameni
bila dc Brad, cunoscută as- este, şi firesc să se înregis­
tăzi in întreaga ţara, cu­ treze numai rezultate bune.
noscută dincolo de frunta­ poposesc 'Lot aici nc-a fost dat să
riile României. Faima moţi­ aflăm şi alte amănunte de­
lor, de neîntrecuţi lucrători spre acest colectiv de mun­
ai lemnului, nu s-a pierdui. păduri că. Fără nici o exagerare,
Dimpotrivă, a sporit. ei sînt adevăraţi promotori
Dacă am porni prin sec­ ai noului. Pe lingă faptul
ţie, pe „drumul pădurilor*, păşit ai peste 25 la sulă. că se străduiesc să-şi per­
cu siguranţă că i-am întîlni Deci, un plus cil un sfert fecţioneze corUihuu activi­
pe cei ce dau valoare lem­ din producţia celor paint tatea productivă, pe seama
Anul XXXII, nr. 6995 DUMINICA, 4 mai 1980 4 pagini — 30 bani nului, înnobilînd cu munca luni. Desigur, acest record numeroaselor autoutilări (ca­
Iar o deprindere moştenită trebuie să-şi aibă semnata­ re vizează în primul rînd
din generaţie în generaţie. rii lui, i-am z'is secretaru­ transportul intern, uşurarea
Dar înainte de a purcede la lui organizaţiei de partid> în­ efortului fizic, creşterea pro­
La deschiderea lucrărilor forumu drum am fost avizaţi de că­ carc dinsul n-a inlîrziat să-i ductivităţii muncii), ială-i
acum în măsură să ne pre­
tre Petru Roşea, secretarul prezinte. Aşa am aflat de
organizaţiei de partid de la Dorin Nistora, calificat aici zinte noi tipuri' de mobilă :
secţia de mobilă, că o să in secţie. El conduce acum camera combinată şi came­
naţional al tinerel generaţi! păşim pe teritoriul în care echipa de la sectorul veri­ ra de dormit. Lot mobilie­
rul este modulai, are o li­
ficări, o echipă model, în
au eăsil teren fertil două
valoroase iniţiative — „U- care primează disciplina de nie modernă. Utilul se con­
Mîinc se deschid in Că­ tr-un efort continuu orien­ co-ştilnţific contemporan. E- . nitalc de producţie şi edu­ producţie şi calitatea mun­ topeşte cu frumosul.
pitani lucrările forumului tat spre îndeplinirea sarci­ forturilc sale sînt orientate caţie socialistă* şi „Unita- cii. Apoi, la finisaj, despre D. ALMÂŞAN
naţional al tineretului — nilor ce revin colectivelor mai ferm spre valorificarea
cel ue al Xi-lea Congres hunedorene la sfirşitul cin­ tuturor posibilităţilor dc
al Uniurui Tineretului Co­ cinalului 1978—1980 şi tre­ care dispun formele şi mi­ RECORD ÎN
munist, a Xll-a Conferinţă cerea la realizarea celor jloacele politice, educative, MONTAREA
a Uniunii Asociaţiilor Stu­ adoptate de Congresul al şi profesionale, pentru a COMPLEXELOR
denţilor Comunişti şi a XÎI-Iea al partidului, a mă­ dezvolta în rîndul tineretu­ SARCIN110 R l NTR t G U LU I Cl I\1Ç IIÜIAL MINIERE
IV-a ionferinţă naţională a surilor stabilite de cel de-al lui spiritul de întrecere şi De citeva zile, la mi­
Organizaţiei Pionierilor. Du­ II-lea Congres al F.D.U.S. iniţiativă, pasiunea pentru na Paroşeni a intrat în
pă cum se vede, forumul şi de Congresul educaţiei creaţia tehnico-ştiinţifică, funcţiune un abataj do­
întruneşte reprezentanţii tu­ şi învăţămintului, a orien­ aspiraţia spre perfecţionare Rezultatele bune de tat cu complex de sus­
turor categoriilor de tineri tărilor şi îndemnurilor a- şi autodepăşire profesională, ţinere şi tăiere mecani­
— muncitori, ţărani, elevi, dresate tinerei generaţii de conştiinţa puternică a fap­ pînă acum trebuie zată. Complexul a fost
studenţi, intelectuali care, către secretarul general al tului că responsabilitatea, introdus în stratul XIII,
alături de întregul nostru partidului, tovarăşul Nicolae ordinea, disciplina şi dă­ panoul 1, blocul II, iar
popor, sub conducerea Ceauşescu. ruirea in îndeplinirea tu­ continuu amplificate exploatarea sa a fost în­
partidului, aduc o contribu­ In bilanţul bogat în rea­ turor îndatoririlor repre­ credinţată brigăzii con­
ţie de seamă la înfăptuirea lizări cu care oamenii mun­ zintă garanţia fundamentală Bilanţul activităţii desfă­ parte — în căutarea celor duse de experimentatul
marilor obiective ale fău­ cii bunedoreni au încheiat a realizării noii calităţi în şurate de I.P.I.C.C.F. Deva mai adecvate soluţii pentru Fazakas Francisc. După
ririi societăţii socialiste ai 4-lea an al cincinalului toate domeniile Vieţii cco- pe primele patru luni ale a creşte productivitatea cîteva zile de funcţiona­
multilateral dezvoltate şi şl primele patru luni din nomico-sociale. anului în curs arată astfel : muncii. Raportîndu-ne tot re, productivitatea medie
înaintării spre comunism. acest an în sporirea pro­ Pornind dc la asemenea ® Producţia industrială — la primele patru luni ale depăşeşte prevederile de
însemnătatea momentului ducţiei dc cărbune, metal, orientări şi exigenţe, orga­ 103,3 la sută © Producţia acestui an, am putea spune plan cu 2,9 tone pe
în care arc Ioc această ma­ energie electrică, materiale nizaţiile U.T.C., A.S.C. şi de netă — 103,8 la sută • Pro­ că măsurile luate anterior post. Semnificativ este
re manifestare politică a de construcţii, a celei agri­ pionieri au întreprins o ductivitatea muncii — 102,4 au avut efecte asupra di- faptul că acest complex
tineretului patriei este de­ cole etc. se află încorpora­ a fost introdus în sub-
finită de evenimentul ma­ tă şi contribuţia celor peste largă gamă de acţiuni şi la sută. " minuării cheltuielilor la
jor al anului — împlinirea 73 500 de tineri, membri ai iniţiative care să determine In/paralel cu îndeplinirea mia de lei producţie marfă,
creşterea contribuţiei tine­
unui deceniu şi jumătate organizaţiei U-T.C., a stu­ rilor la îndeplinirea sarci­ ritmică a sarcinilor de pro­ cu peste 15 lei. Această re­ DIN CRONICA
de cînd in fruntea partidu­ denţilor şi pionierilor. In nilor, pe de o parte, la for­ ducţie s-a acordat o aten­ ducere a costurilor de pro­
lui se află tovarăşul Nicolae întreaga perioadă de la ţie deosebită realizării u- ducţie a contribuit la depă­ ÎNTRECERII
Ceauşescu, conducătorul iu­ Congresul al X-lea al marea calităţilor moral-po­ nor obiective din planul de şirea beneficiilor în peri­
bit al tinerelului, de nume­ U.T.C., dar mai ales în ul­ litice şi profesionale speci­ investiţii. Şi la acest capi­ oada la care ne referim cu SOCIALISTE
le şi personalitatea căruia timul an, activitatea orga­ fice şi corespunzătoare con­ tol, după rezultatele înre­ 800 000 lei.
este indisolubil legată cca nizaţiilor de tineret s-a ca­ ştiinţei autentic socialiste, gistrate, putem concretiza —■ Desigur, rezultatele ob­ teran înainte de termen,
mai fertilă perioadă din în- racterizat printr-o sporire pe de altă parte. Şi-au do­ că activitatea a fost, în ge­ ţinute sînt bune. Dar, to­ colectivul de la Paroşeni
• treaga istorie de construc­ a preocupărilor consacrate vedit din plin valoarea c- neral, bună : la total in­ varăşe director, am vrea să stabilind un record pe
ţie socia'istă în România. pregătirii profesionale a ti­ conomică, socială şi educa­ vestiţii, planul a fost rea­ ne referim şi la un alt Valea Jiului în monta­
Tineretul din judeţul Hu­ nerilor la nivelul cerinţelor tivă zilele, săplămînile şi lizat în procent de 106,3 la aspect. O mare pondere în rea complexelor.
nedoara a întîmpinat acest noilor tehnologii şi al exi­ sută, iar la construcţii-mon- unitatea dumneavoastră o
important eveniment prin- genţelor progresului telmi- (Continuare în pag. o 2-aJ taj — de 101,7 la sută. Dar au carierele de piatră. Sar­ SUCCESE ALE
mai important este că a- SILVICULTORILOR
cest colectiv de muncă lu­ cinile ample pe care le Lucrătorii şi cadrele de
comportă dezvoltarea între­
crează in contul cincinalu­ prinderii se răsfrîng, într-o specialişti din cadrul In­
lui următor. Aşa cum ne mare măsură, şi asupra lor. spectoratului silvic ju­
relata directorul întreprin­ Ca atare, ce se întîmplă a- deţean, au împădurit in
derii, inginerul Petre Pro- cura la aceste cariere ? această campanie de pri­
dan, în aceste condiţii se — In primul rînd ţin,.să măvară o suprafaţă de
poate obţine o producţie precizez că toate carierele 1 350 ha, din cele 1 74.0
industrială suplimentară, pe de pe raza judeţului, apar­ ha planificate,-existînd
întregul cincinal 1976—1980, un avans de 300 ha faţă
in valoare de aproape 190 ţinătoare unităţii noastre, de planul perioadei. A
milioane lei. au depăşit planul de pro­ fost realizat planul anu­
ducţie (Brănişca are un plus
— Explicaţia acestor re­ de 10 000 tone piatră ex­ al de împăduriri în ali­
niamente, în fondul sil­
zultate, a continuat inter­ vic comunal şi 46 ha te­
locutorul nostru, nu trebuie trasă, Zam — 3 000 tone,
căutată prea departe. Ba Crişciorul — 2 000 tone), pe renuri degradate. Ocoa­
constă, pe de o parte, în seama modernizărilor aduse lele silvice au realizat
preocuparea constantă a procesului de extracţie şi însămînţări în solarii pe
5 850 mp pentru obţine­
întregului colectiv de a-şi de prelucrare. Apoi, putem rea puieţilor de ruşinoa­
realiza ritmic sarcinile de arăta că avem un volum se necesari anilor urmă­
producţie, de a folosi la în­ foarte mare de investiţii la
treaga capacitate utilajele cariera Măgura Sîrbi de la tori, iar la culturi în
şi maşinile pe fluxurile de Brănişca. Va fi amenajată pepiniere — pe 460 ari.
Important de subliniat
Tinereţea şi noul s-au in- producţie, prin punerea de o nouă staţie de concasăre
Nici un TÎnd tîtnit aici, ia turnătoria de acord a capacităţilor de primară şi o staţie de cla­ este faptul că la indica­
la X.V. Călan. In moderna torii fizici, sarcinile de
cabină de comandă, tineri­ prelucrare cu capacităţile sificare finală. Prin aceste plan pe primele 4 luni
despre magnolia lor Ii s-au încredinţat com­ de transport, reorganizarea construcţii, cariera respec- aie acestui an au fost
plicatele
procese
tehnologi­
ce din „galaxia“ metalului. fluxului tehnologic la sec­ depăşite cu 1 466 000 lei.
ţia mecanică, iar pe de altă (Continuare în pag. a 3-a)
Din redaclie se vede Ini­ ta N-am să scriu, deşi
mosul fiare devean. Aici, mulli trecători o admiră şi
există un frumos arbore de o fotografiază pentru a o acest prilej s-a efectuat şi o EXPOZIŢIE ferente, va fi pus In curind
la dispoziţia vizitatorilor.
instruire a participantelor a-
magnolia. în fiecare primă­ păstra ca pe-o amintire supra sarcinilor majore, ac­ Ca Clubul sindicatelor din
vară, cînd planta dă in plăcută. tuale, ce revin comisiilor de Simeria s-a deschis o nouă CINEMATOGRAF
ÎN AER LIBER
floare, cineva scrie despre Nu, n-am să scriu. De ce femei din documentele Con­ expoziţie de pictură. Cele lt In oraşul Brad a fost, a-
gresului al XlI-lea al parti­
reprezentind
ulei,
iu
lucrări
acest fapt. Repetat an dc să rida caustic colegii de SCHIMB dului. peisaje de primăvară, apar­ menajat şi dat in folosinţă,
an, gestul a ajuns in zona mine ? Nu pun nici un rînd ţin fostului mecanic de lo­ prin contribuţia in muncă a
întreprin­
Canalului. pe hirtie, că nu merită. La DE EXPERIENŢA IN CONSTRUCŢIE — comotivă — pensionarul Şte­ personalului din evidenţiin-
deri
şi
instituţii,
fan Vesa. Expoziţia se bucu­
Magnolia a înflorit, lo­ urma urmei c o magnolie, In organizarea Comitetului UN DISPENSAR UMAN ră de o caldă apreciere din Uu-se in mod deosebit colec­
tuşi, iar noi n-am scris orăşeneşc al femeilor Orâş- partea vizitatorilor, din rin- tivul i.m. Barza, un cinema­
aer
liber.
Acest
tograf
in
dui cărora fac parte şi foş­
despre asta. Nici eu nu aşa cum e fi dc ce trebuie tie, la întreprinderea meca­ în centrul civic ai comunei tii colegi de muncă ai auto­ nou obiectiv a fost realizat
nică din localitate a avut loc
vreau s-o fac, deşi parcul să spunem celor care o văd un schimb de experienţă pe. Şoirauş a început construcţia rului lucrărilor. din iniţiativa şi cu sprijinul
uman.
dispensar
unui
Acest
consiliului popular şi al con­
dă în muguri, iar planta cu sau n-o văd că n revenit temă „Ilolul şi locul comisii­ obiectiv se realizează prin BAZIN ACOPERIT siliului orăşenesc al F.D.U.S.
lor de femei in realizarea o-
pricina este porl-drapelnl la via(ă f Uite că n-am să biectivelor economice şi po- contribuţia in bani a tuturor I,.i staţiunea Călan-Băi s-au
comunei.
A
locuitorilor
fost
primăverii aici. Nu scriu scriu nici un rînd despre litico-sociale“. După vizitarea procurată majoritatea mate­ realiza'., prin muncit patrioti­
unor secţii de bază ale cu­ rialelor. Cetăţenii — mobili­ că a lucrătorilor de la
despre magnolie, deşi c atîl ea. noscutei întreprinderi, s-a zaţi de deputaţi — iau parte Ş.G.C.L., lucrările dc acope­
purtat un dialog fructuos po activă la muncă, pentru con­ rire a bazinului mare. Acest
dc suavă, gingaşă şi delica- CORNEL ARMEANU marginea temeri enunţate. Cu strucţia acestui edificiu. obiectiv, cu toate dotărlio a-