Page 90 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 90
Put* ¿ DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
în sprijinul celor care studiază în învăţămîntul (Urmare din pag. 1)
muncii plină de răspundere rELF
politico-ideofogic şi de încredere a oameni
lenicüitüfa! lor în forţele proprii. Ştim 16,05 Teleşcoa
că stă, în putinţa noastră,
şs materiale ce vor fi publicate La recenta şedinţă co La ferma nr. 1 cu profil a constructorilor, să. mun 16,25 Curs tic
mană
cim mai bine, mai spornic.
16,45Tragerea
mună a Comitetului Poli legumicol a C.A.P. Deva, Rezultatele înregistrate pe 16,55Publici ta
17,00 Fotbal :
ate in luna iunie în presa tic Executiv al C.C. al condusă de ing. Georgeta primele patru luni şi jumă versitate
tate ale acestui, an sînt cea
Vlad, se depun ef-orturi
P.C;R., Consiliului de Stat
senii fina
şi guvernului a fost relie pentru a recupera întârzie mai elocventă mărturie a Românie
siiuie di)
acestui fapt. Depăşirea pla
ală si ia radiofeleviziune fată, între altele, necesita rea la. plantat, precum şi nului valoric cu mai mult teşti.
la, întreţinerea culturilor.
în palizi
tea mobilizării susţinute a
y întregului: potenţial uman Cooperatorii Victoria Alba, de 800 0Q0 lei, darea în fo întîlnirez
lă de b
şi a mijloacelor mecanizate Elisabeta Lugojan, Silaghi losinţă a tuturor celor 50 Un Ron
ERA SOCIALISTĂ MUNCA DE PARTID doptate de Congresul al la executarea lucrărilor ca Elena, Vasile Avram, Emi slovacia,
Xll-lea al partidului. de apartamente din planul directă <
re hotărăsc soarta produc lia. Pop şi alţii lucrează cu perioadei, faptul că la blo 10,00 Telejnrn.
® Rezolvarea justă,, re Se vor publica o serie de RADIO ţiei agricole din ultimul multă tragex-e de inimă cul 7, cu 64 de aparta 10.25 I>a ordir
voluţionară de către P.C.R. consultaţii privind unele an al actualului cincinal. pentru a urgenta acţiunile mente, care are termen de conomie
a, problemei naţionalei asi teme fundamentale re ® Cultivarea patriotis Cu un asemenea deziderat aflate în restanţă şi a evi predare în trimestx-xxl II, se 10,45 Noi, fer
20.25 Publicita
gurarea unor condiţii ega ieşite din raportul pre sînt confruntaţi şi legumi ta pe cit posibil aglome lucrează deja la finisajele 20,35Telecine!
le de muncă şi de viaţă zentat de tovarăşul Nicolae mului, a devotamentului cultorii din judeţul nostru, rarea acţiunilor cărora cu interioare, că- ne aflam în- „Ecraniz
re litera
pentru toţi cetăţenii, patriei, faţă de partid şi popor — mai ales dacă ţinem seama greu li se poate face faţă tr-un stadiu avansat la- scă la Roma
în condiţiile cînd în for
de faptul- că. la unele lu
ţară. Pr-
fără, deosebire de naţiona Ceauşescu la cel de al coordonate ale muncii po crări de . semănat, plantat maţia permanentă de legu rile G, H şi I ale blocului cl i ou ri,lor
litate. Xll-lea Congres al parti li tico-educative; (Conduce sau de întreţinere a cultu micultori a cooperativei e- 16 /cu 57 de apartamente 22,00 Tele jurii
dului, din cuvântări şi alte rea de către organele de
® Conducerea planifica rilor s-au acumulat o serie xistă încă multe locuri din planul pe 1981, demon
documente de partid ce vor partid a muncii, politico-e- de restanţe, care trebuie „vacante“. Şefa fermei le strează' îh mod-, clar avansul
tă,. a activităţii economico-
apărea în perioadă respec înlăturate neîntârziat pen gumicole de la C.A.P. Sîn-
sociaie (5 iunie). ducative de masă- pentru tru a evita diminuarea re tandrei, ing. Ana Măria U-
tivă. cultivarea, patriotismului, a drescu, ne-a x-elatat că, în
BUCUREŞT
® Direcţiile de perfec MUNCA devotamentului, faţă de coltei. ultima perioadă, s-au in dioprqgramui
în fermele unde munca
ţionare a mecanismului' e- partid, şi popor, a hotărârii, s-a organizat temeinic, unde tensificat acţiunile în legu Radiojurnal;
presei; 8,10
conomico-financiar stabili • Articole, anchete, co de a realiza sarcinile tra s-au asigurat formaţii per micultura, inclusiv planta diilor; 9,00 Ei
te în documentele Con laborări privind modul în sate de Congresul al XII- manente de legumicultori tul, datorită, măsurilor în 9.05 Răspund*
lor; 10,00 Bu
gresului al XII-le a al: P.C.R. care se ' desfăşoară învăţă lea pentru înflorirea econo şi se urmăreşte îndeaproa treprinse pentru extinderea de pina acum 10.05 Interpn i
mecanizării xxnor lucrări, şi.
populară;
(20 iunie); mîntul' ideologic. mică şi socială a Româ pe aplicarea tehnologiilor suplimentării forţelor în ca socialiste; 11
culturi,
specifice
fiecărei
ştiri; 11,05 ^
® Ştiinţa conducerii so niei) (II iunie). indiferent de starea vremii, drul formaţiei de legumi merilor; 11,3.
® Consultaţii realizate toate lucrările se află. în cultori. Astfel s-au creat ră Radio-TV.
;
cietăţii socialiste (20 iu- prin. prisma, rolului, atribu TELEVIZIUNE grafic, la zi. premise favorabile redresă de .ştiri; 12,0.
folclorului
ut
nie). ţiilor şi sarcinilor încredin © asemenea situaţie se rii situaţiei existente: pînăt cîşţigat faţă; de graficele dă limbii
acum în fermă. Eforturi
în sumarul’ revistei vor ţate de partid, sindicatelor, ® Congresul al Xll-lea întâlneşte; spre exemplu, susţinute este necesar să de execuţie şi termenele de Ţie, omule •
cintece: 13,00
predare; De asemenea,, a,
'5,00 Clubul i
fi, de asemenea, incluse at mijloacelor, şi- formelor despre necesitatea perfec la ferma de legume a I.A.S. depună şi legumicultorii fost turnată fundaţia şi s<\ Radiojurnal;
Mintia. Aici sînt însămînţa-
studii şi articole care de prin car«' el'e pot' să-şi a- ţionării muncii de pregăti te toate culturile din sorti din Simeria, Aurel Vlaicu,, început montajul panouri pioniereşti; 1
re politico-ideologică şi e-
te
economice
curg din tematica orienta ducă o contribuţie cit mai ducare revoluţionară a co mentele stabilite, cu excep Haţeg, Unirea şi din alte lor exterioax’e> la, blocul cu românesc 1
unităţi unde la această da
tivă pentru » învăţămîntul mare la înfăptuirea docu muniştilor. Sarcinile comi ţia verzei de toamnă. Fiind tă continuă să se înregis 70 de- garsoniere. La ca 16,55 Fotbal.
Româ
Cupei
pitolul realizări se înscrie,
bine întreţinute şi fertiliza
politico-ideologic. mentelor programatice a- tetelor judeţene, municipa te fazial, culturile de cea treze unele rămâneri în ur ca un succes deosebit, siuni directe
şi Rîmnicu V
le, orăşeneşti şi comunale pă, roşii, varză de vară, mă la o serie de acţiuni ca creşterea- productivităţii tualităţi şi
tle
Concert
în conducerea, activităţii de rădăcinoasele, castraveţii şi re hotărăsc în mare măsu muncii valorice cu 4 000 Iară; 20,30 D
partid, a muncii politico- fasolea' se dezvoltă bine, ră soarta recoltei şi in lei/om al’ muncii. diofonic; 20,4
educative. < sînt curate de buruieni. Cu’ fluenţează/ negativ situaţia' Aceste realizăi’i frumoa noro; 22,00 O
23,00
Bijute
® Conducerea de către maximă răspundere s-au a- economico-financiafă a u- se situează colectivul lotu 23,30—5,00 No
nităţilor. respective.
nocturn.
organele de- partid a mun plicat şi tratamentele fito- lui 23, Simeria, din cadrul TJMIŞOAR/
sanitare, la efectuarea lu Este pe deplin posibil şi litatea radio;
cii politico-educative de Şantierului nr. 2 al T.C.
crărilor mecanizate remar- necesar ca in fiecare fer zicală; 20,15
masă' pentru cultivarea pa cîndu-se aportul mecaniza mă să se asigure condiţii Deva, în rîndux'ile colecti columna ţări
velor fruntaşe pe trust, si
triotismului, a devotamen torilor Silaghi Gavrilă, Ion tot mai bune pentru spori tuaţie care ne onorează, român ească
— expresie <
tului faţă de partid şi po Hăncilă şi Nicolae David,, rea producţiei, în acest manismului :
tur ii despre
din secţia condusă de Ioan sens impunindu-se o mobi dar care ne şi obligă să.
por, a. hotărârii de a reali dacilor/ Aşez
Lucescu. lizare. susţinută a tuturor muncim mai bine,, să obţi 20,30 Ritmuri
za sarcinile trasate de Con Merită, de asemenea, e- forţelor şi mijloacelor me nem noi succese. Sîntern tofonul dv. ;
gresul al. Xll-lea pentru videnţiată preocuparea le canizate la încheierea grab- conştienţi de. acest lucrau şi misiune litera
Cărţi şi idei;
înflorirea economică şi so gumicultorilor din Dobra, şi. nică. a plantărilor şi semă ne vom strădui să, consoli re de miere“
te, cum seri
cială a României. Ilia pentru a. asigura cele natului, a lucrărilor de în- dăm realizările de pînă. a- lor; Cronica
mai bune condiţii de spo tx-eţinex’e a culturilor şi de cum, să ridicăm tot: mai
REVISTA rire a producţiei: de legume: combatere a bolilor şi dău sus ştacheta, rodniciei, mun
prin semănatul, plantatul şi; nătorilor. cii. I C I W E
DE STATISTICĂ întreţinerea, culturilor, in
perioada optimă şi la. un
Mi
DEVA:
Materiale documentare i- nivel calitativ superior,, Devansări ale chidere (Pa
lustrîhd dezvoltarea dife punînd accentul, pe asigu sub soarele
E.M. Certej. Aspect al celulelor de flotare, unde lucrează rarea unei densităţi cores ' ta) ; HUNED
(Flacăra); J<
şi harnicul’- operator preparare Nicolae Tămătaş. ritelor ramuri, economico- punzătoare de plante la u- termenelor de execuţie te (Şuierul';;
Foto: V1RGIL ONOIU
sociale. nitatea de suprafaţă- ini ".ă (Arta;
fiului (Consi
(Urmare din pag. 1) unele., lucrări, suplimentare TROŞANI: 1
„Buldozerul“
Influenţa negativă a ab Organele şi organizaţiile petrecere a timpului liber într-adevăr mulţi nu în la. acestea-, cheltuindu-se zcbel (7 Noi
senţelor nemotivate asupra de partid, conducerea co în oraşul nostru — unii ti ţeleg şi continuă, să absen in mod satisfăcător, calita timp, muncă, bani. Desigur, de duminici
LUPENI:
s
producţiei nu mai trebuie lectivă a. întreprinderii, or neri făcînd- o mare risipă teze. l’n primele luni din tea. unor materii, şi mate dacă neajunsurile amintite puterul şi <
1
demonstrată. Se ştie ce ganizaţiile de masă şi ob de timp prin unităţile de acest an. absenţele nemtxi- riale, a mozaicurilor să. la ar fi fost înlăturate în. to ral); Pălărie
se .adesea; de dorit, fapt ce
cartof (iviunr
greutăţi’ întâmpină marea şteşti au analizat. în nenu alimentaţie publică“. (în vide continuă să se adune se repercutează negativ în talitate, cu- siguranţă că CAN : Cop
majoritate a unităţilor e- mărate rînduri starea de legătură cu acest capitol iar- in concordanţă cu a- calitatea execuţiei lucrări am. fi. reuşit să. reducem-, (Luceafărul):
conomice în realizarea pro lucruri, au luat măsurile discuţiile se poartă doar în ceas-ta minusul la produc lor. Nici panourile mari cheltuielile, cu mai mult de casă (Mur ■
NEA : Toiul
ducţiei fizice atunci când de rigoare, dar situaţia nu jîirul casei de cultură^ ca ţia de cărbune depăşeşte sosite de la I.M.C. Deva nu. 3 lei. la mia de lei pro tec (Mincru
numărul absenţelor nemo- a fost’ remediată. Aceasta re se tot. promite de ani de 31-000- tone. In ultimă in corespund întotdeauna, din ducţie şi. să. obţinem be Dragoste şi <
tivate este exagerat. Difi demonstrează, că măsurile zile locuitorilor Vulcanu stanţă conducerea minei I punct: de vedere calitativ. neficii mai mari, de 250 000 riile I-II
ANINOASA :
cultăţile sînt cu atât mai întreprinse nu au fost cele lui. Dar oare numai la. ca s-a decis să aplice legea, !Ba, mai mult, sîntern puşi. lei, cît avem la această lor de soare
mari. în întreprinderile mi mai potrivite. sa de cultură pot fi orga dt^făcinsufle contractul de !în situaţia de a executa dată. URTCANI : î
niere, unde pentru extra muncă celor cu. un. însem pen: u. crimă
BRAD : Insp
gerea unei cantităţi sporite na: număr de nemotivate. grafia, nu e tridimensiona conierii (!
de cărbune este necesar ca E..u este că abateri de a- lă. Vă asigurăm. însă că GURABARZf
toţi, membrii formaţiilor de o it- gen au fost tolerate orice automobilist care ni că nu cîşt
OR A ŞTIE : 1
lucru să-şi aducă. întreaga n.uit: bmp. Am găsit exem- mereşte cu roata în aceas întreaga lu
contribuţie. Absenţa unui j e în care abia după 23 tă denivelare riscă să râ Speriaţi-1 p
(Flacăra);
c
singur om intr-o zi se face o . nemotivate s-a recurs la mi nă pe trei roţi. Domnul mili
simţită asupra realizărilor ( -^facerea contractului de „Fenomenul“ se întîlxjeşte cultură) ; I-
brigăzii. O asemenea situa muncă (? !). lâ întretăierea, străzilor mul Fleksne:
ţie a’determinat analiza de înainte de a încheia, Chizid: şi Bălcescu din Hu BRAZI : Frai
LAN : Cînd
¿ată. „Din totalul, absentelor nizate activităţi care să a- prezentăm un singur exem nedoara şi e greu să fie o- bărbat (Casi
ntreprinderea minieră tragă tineretul ?). plu de ceea ce înseamnă, a SIMERIA : t
Vuican deţine tristul re înregistrate anul trecut — De la Nicolae Macavei, lipsi nemotivat. Marin Pău- co-li-t: Se pare că are cauze tament cu ci
Fra
ILIA :
cord de a fi înregistrat în arăta Constantin Parîia, secretar adjunct al comite n-escu, miner cu vechime mai profunde, ţinând de (Lumina).
anul trecut cele mai mul secretarul comitetului U.T.C. tului de partid pe între în întreprindere (deci nu deplasarea pe verticală, a
1
al întreprinderii — aproxi
te absenţe nemotivate din mativ 4.0 la sută aparţin ti prindere, aflăm, că „abona poate fi vorba de Readap unor lucrări din subsol.
C.M.V.J. Acesta este de. nerilor. Cu aceştia am pur ţii“ ia absenţe sînt, de tare). a lipsit în luna. mar Imaginea de faţă nu dă Semnalăm prompt această
fapt unul din motivele tat în nenumărate rânduri fapt, tocmai cei pe care tie 8 zile. Pentru aceasta a dimensiunea exactă a „fe defecţiune pentru, a sta în
pentru care colectivul de discuţii individuale, au fost frecvent îi întâlnim prin pierdut 1268 lei (retribuţia nomenului“ reprodus, pen atenţia gospodarilor ora Timpul pi
aici a rămas dator econo- puşi în discuţia adunărilor restaurante. „Noi am în pe zilele nelucrate), 450 iei tru simplul fapt că foto şului. 28 mai : Vre
m.ei naţionale cu peste generale reuşind intr-o oa cercat să. contracarăm e- alocaţia pentru copii, 206 moaşă,i cu c
45 000 tone de cărbune. Un recare măsură să reducem fectele folosirii alcoolului, lei sporul de vechime, 300 - : •: .-/ Vîntul va si
cu
intensific
calcul simplu arată că dacă numărul absenţelor în rîn- să. le explicăm oamenilor lei pentru încălzire (n-am xj... : • din sectorul
Sfe V :
fiecare om. in ioc să fi dul tinerilor. Gu prilejul a- pericolele la care se ex înţeles de ce chiria se su ■' * : ; ■'/-■■■ : tura va fi cu
absentat- de la serviciu, ar cestor discuţii am desprins pun şi, bineînţeles, pierde portă de întreprinderi chiar : '• :: : x - : ' . - : .L:L.' între 7 şi 12
între 21 şi 2i
fi extras din subteran nu şi pentru nemotivate !). în '¿w opfri-Xv ÎK&sSX, 'V •/- '+ Pentru 29 :
însă concluzia că unele ab rile pe care le suportă ca mii mea va fi 1
mai mult de 4 tone pe zi> senţe se datorează şi felu urmare artipsei de la mun total peste 2000 lei, deci ccputul inte
sarcinile de pian ar fi fost lui cum unii şefi de briga că, Gu toate acestea absen aproape cîştigul unui mun cerul se va
:
cu uşuiânţă realizate. Dacă dă înţeleg să se comporte ţele se menţin la o cotă citor- pe o lună ! doua - parte
cînd vor că;
avem in vedere faptul că cu. tinerii, să-i atragă spre ridicată. Mulţi: ignoră fap Cu o susţinută muncă vor avea şi
în multe din abatajele mi munca din subteran. De a- tul că pentru o singură ab politic o-educativă asemenea versă, însof
nei se înregistrează pro semenea,. pe alocuri, tine sentă pierd sume mari de neajunsuri ar putea ii e- cări electrici
La munte,
ductivităţi cu mult* supe rii nu. sînt primiţi cu în bani pentru ei şi familiile liminate. Credem că. n-au să, cu ceru
rioare, şi dacă n-ar, fi e- credere în brigăzi. în aces Ion Multora dintre aceştia fost epuizate toate modali Vor cădea s
înso:
xistat un număr mare de te condiţii, ei sînt: descur li. s-au dat: avertismente, tăţile de desfăşurare a a- ploaie, electric
cări
absenţe minerii din Vul rajaţi. şi recurg la nernoti- urmând ca la repetarea a- cesteia. de serviciu:
can puteau chiar să-şi de vnte. La aceasta se adaugă ba terii să fie îndepărtaţi C. IOVĂNESCU ga).
păşească planul. şi condiţiile insufieiente.de din întreprindere“.