Page 94 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 94
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
(Urmare d!n pag. 1)
Ü8C8oji|iaearea pieselor
ţine. între cei care au răs i'B'ele
puns cu promptitudine che
1
• • •; . ’••••' . • • • ; : : : CxC-Xv.:-::-: : :-..:. '•••-/.v.y.xtí
mării de a participa la (Urmare din pag. 1) mulator, deci, pentru ampli
prăşitul sfeclei, cartofilor, ficarea — atît pe plan can 10,00 Tcleşcoi
13,00 Roman-
Înaltă responsabilitate lap de legumelor sau porumbului iniţiali este mare şi ea se titativ cît şi calitativ — a „ Bas tare
se la parametri 'funcţionali
pot fi amintiţi cooperatorii
eforturilor depuse pe lărîmul
cpisoaât
Gheorghe Şerban, Iosif Ca- află în creştere. în prim prelungirii „vieţii“ anumitor 12.30 Telex
16,CO Telex
raşcă, Marieta Borza, Pe plan se situează însă acele piese şi ansamble de certă 16.05 învăţăm
soarta producţiei tru Adam, Cornel Mariş, piese şi ansamble care au importantă pentru activitatea 16,25 Curs di
16,45 Itinerar«
Traían Bătrîna şi alţii. în
contrast, există şi unii coo rol hotărîtor în funcţiona productivă din combinat. 17.05 Viaţa cs
rea normală a utilajelor şi
— Putem spune că în
18.05 Desene
„Sindba*
Comitetul de partid de liniat şi în conferinţa statornicirea unui dialog peratori care nu înţeleg să instalaţiilor de bază. Aş toate uzinele noastre exis 18.30 Handbal
la întreprinderea „Victo U.T.C. pentru dare de sea permanent cu uteciştii în răspundă obligaţiilor ce le cita, în rîndul acestora, a- tă tendinţa de creştere a Români;
ria“ din Călan acţionează mă şi alegeri, au existat vederea cunoaşterii proble revin de a întreţine in bu paratele de încărcare de la volumului de “piese recon priza A
în prezent pentru o mai carenţe şi în ceea ce pri melor cu care se confruntă. ne condiţii, curate de bu furnale, cilindrii de lami diţionate, acţiune aflată de uiunc dl
rade a
bună direcţionare a mun veşte atragerea tineretului Toate aceste măsuri, ca ruieni, culturile," ceea ce nu nor, mesele şi glisorii de altfel în atenţia conducerii 19.00 T ele jurii
cii sale, cit şi a organiza din uzină la dezbaterile din şi altele luate pentru mo poate duce decît la dimi foarfecă de la laminoarele combinatului care o dirijea 19,25 La zi i
ţiilor de bază subordonate, învăţămîntul ideologic, la bilizarea tineretului la ac nuarea producţiei pe su- bluming, cajele de laminor, ză spre noi şi noi repere 19,40 Ancheta
strică o
spre o mai bună activitate manifestările din cadrul tivitatea de producţie au barele de cuplare, roţile de ale utilajelor de bază. în 20,10 Ora tiu
a forţelor organizaţiei de Festivalului naţional „Cîn- făcut posibil ca participa rulare pentru macarale şi acest context, în 1980 şi in 21.00 Coruri,
celebre
tineret, în vederea creşte tarea României“ şi la ac rea acestuia la realizarea întreţinerea multe, multe altele. viitor avem în vedere re- 21,35 Do cuine
rii responsabilităţii tineri ţiunile întreprinse în cadrul sarcinilor economice să fie Cele mai însemnate re condiţionarea paletelor ba 22,05Telejurr
lor faţă de soarta produc „Daciadei“. tot mai activă. în acelaşi culturilor zultate au fost înregistrate relor de cuplare la lami
ţiei, pentru a imprima tu Pozitiv este că atît co timp s-a reuşit ca organi la secţia bluming-semifa- noarele bluming şi lami
turor acţiunilor întreprinse mitetul de partid, cît şi or zaţiile U.T.C. din uzină bricate, unde în anul tre noarele de 650 şi 800 mm, Kad
de organizaţia U.T.C. un ganizaţiile de bază nu s-au să-şi îndeplinească planul prafeţele repartizate să fie cut, spre exemplu, s-a rea a cajelor la laminoarele
spirit tineresc, revoluţio oprit la faza constatărilor, la muncă patriotică în lucrate în acord global. Aşa lizat peste 35 la sută din continue şi carcasele pen BUCUREŞa
nar. ci, -în urma dezbaterii mă proporţie de 102,95 la su este cazul cooperatorilor volumul total al pieselor tru reductoare de gabarit dioprogramuj
Secretarul adjunct cu surilor ce se impun, s-a tă, revenind în medie circa Petru Dan, Ion Căliman, recondiţionate în combinat ; mare atît la laminoare cît Radiojurnal;
probleme de propagandă, trecut la acţiune. Astfel, 92 lei/tînăr. Ion Borza, Nicolae Clonţa, merituoase sînt, de aseme şi la restul de utilaje de ia presei; 8,10
diilor; 9,00 E
al comitetului de partid pe în perioada ultimilor luni, Aşadar, organizaţia de Ion Zaharie şi Dorel Bucur. nea, realizările de la lami maşinile de aglomerare. A- 9.05 Răspund
uzină, tovarăşul Virgil Să- comitetul de partid, birou partid de la întreprinderea Virgil Tudan, directorul norul de 650 mm, lamino telierul s.d.v. are deja pre lor; 10,00 Bi
vulescu, recunoaşte faptul rile organizaţiilor da bază „Victoria“ Călan nu pier S.M.A. Geoagiu : în aceas rul de sîrmă nr. 1, oţelăria văzute în programul de lu 10.05 Radi om
lor; 10,35 A
că „de-a lungul anilor, pe au acordat o atenţie deo de din vedere problemele tă perioadă mecanizatorii Martin II şi din alte secţii. cru dispozitive pentru re- 11.00 Buletin
undeva, s-a scăpat din mi sebită, selecţionării cadrelor cu care se confruntă tine acţionează la efectuarea — Să înţelegem din aces condiţionarea barelor de Avanpremler
nă munca cu tineretul“, care au fost alese în or retul uzinei. Subscriem şi praşilei mecanice la cultu te exemplificări că şi'eficien cuplare (la blumingul de 12.00 Buletin
muz
Revista
realitate atestată şi de a- ganele U.T.C. stăruindu-se noi ideii enunţate de mai ra porumbului şi a praşilei ta obţinută este pe măsura 1300,), a conurilor pilniilor lui amator;
pariţia, în anii trecuţi, a pentru investirea cu munci mulţi comunişti cu munci a doua la celelalte culturi, preocupărilor ? mici pentru pparatele de la 3; 15,00 C
Unor manifestări negative de răspundere a celor mai de răspundere în sensul punînd accentul pe calita — Bineînţeles ! Rez.ultă încărcare de la furnale, a 16.00 Radioju
>
fere
de
mai cu seamă în rîndul ti capabili utecişti, dar în a- ca, la rîndul lor, şi tinerii te şi. respectarea densităţi aceasta in primul rînd din plăcilor de bază de la ca 36,25 Tehnici
neretului de la turnăto celaşi timp şi dornici de a investiţi cu munci de răs lor stabilite. Cu forţele e- faptul că, în general, efi jele laminoarelor de semi în agrScultu
ria I, lingotiere, la unele participa ca animatori şi pundere în organizaţiile xistente vom termina în cienţa valorică a pieselor fabricate etc. Alături de co mi-i neomul
17.00 Buletin
organizaţii de la mecanică organizatori direcţi ai ac U.T.C. să renunţe la co treţinerea mecanică în cel recondiţionate — care au lectivul uzinei nr. 5, un . Opinia publ
şi cocserie, cît şi de acti ţiunilor. Pe linia îmbună moditate, la practica de a mult 8 zile bune de lucru parametrii apropiaţi de cei port deosebit la înfăptuirea maţ ia .Savoj
vitatea greoaie pe tărîm tăţirii stilului de muncă aştepta totul de-a gata, si- în cîmp. Concomitent ac ai pieselor noi — este în sarcinilor din acest dome „Paul Consi
Palatului
cr
organizatoric, pe cel al vie în îndrumarea şi contro tuîndu-se în fruntea acţiu ţionăm la însilozarea fura medie de 22 900 lei pe to niu trebuie să-l aibe şi spe teşii; 18,00 C
ţii interne de organizaţie, lul activităţii organizaţiilor nilor, asigurîndu-le acesto jelor şi la finalizarea pre nă. Dar, practic, vasta ac cialiştii din sectorul de în Din inregist:
clan Far oaş u
făcîndu-şi loc — inclusiv U.T.C. se înscrie şi partici ra un caracter adevărat ti gătirii utilajelor pentru re ţiune pentru reutilizarea treţinere, echipele de re Cazacu; 20,2i
în munca politico-educati- parea tot mai sistematică neresc, revoluţionar. coltarea cerealelor păioase. pieselor vechi, se reflectă nico-ştiinţific
vă — manifestări de for a cadrelor de partid la ac Corespunzător relatărilor direct în reducerea timpu paratori şi personalul, mun uşoară; 21,00
22.00 O zi îi
malism. Aşa cum s-a sub- ţiunile tineretului comunist, V. PAŢAN de mai sus, în cîmp am in- lui de staţionare a utilaje citor din secţiile de pro — 5,00 Non
tîlnit o atmosferă de lucru ducţie, care pot veni cu nocturn.
specifică zilelor pline de lor şi instalaţiilor, în creş idei şi iniţiative noi, me
Cronica întrecerii uteciste campanie, cînd se depun e- terea indicilor intensivi şi nite să ridice eficienţa în
extensivi de utilizare a a-
tregii acţiuni de recondiţio-
forturi pentru a înlătura
restanţele acumulate la în cestora. nare a pieselor şi ansarn- CMf
OŢELARII — UTECIŞTI 1.3—14 tone, realizînd în a- ţate în valoare de 53 000 treţinerea culturilor. — Motiv deosebit dc sti blelor.
DEVA:
IN
ÎN FRUNTEA cest fel, de la începutul a- lei şi finanţate de peste tria); Marea
ÎNTRECERII nului, peste 1 700 tone otel 35 000 lei. ■ ta); HUNEI
peste plan. ta, dolarii şl
Griul
Peste 600 dc tineri din 18 300 LEI ECONOMII căra); (Sideru
£iri
miomil.de
Combinatul siderurgic Hu ACŢIUNI FINANŢATE ta); Tmâr ci
nedoara au participat la IN SPRIJINUL Structorul);
ample acţiuni de muncă pa PRODUCŢIEI In Orăşlie, tinerii de la I se spunea
triotică — însumi» d 1S00 două unităţi economice ale (Unirea); lvr
de ore — în cadrul căro Uteciştii din organizaţiile oraşului — „Vidra" şi în iembrie); r
(Republica);
ra au efectuat diferite lu- de la l.M.M.R. Simeria. ac treprinderea mecanică <— poliţist tncoi
cări a căror valoare se ri mobilizaţi în întrecerea ute VULCAN : i
(Luceafărul)':
dică la peste 42 000 lei. In ţionând în spiritul înaltelor cii tă în producţie, au rea acasă (Muni
îndemnuri şi indicaţii dale
acelaşi timp, topitorii care NEA : Totul
de secretarul general al lizat, în afara programu
deservesc cuptorul tinerelu partidului la Forumul ti lui, ' lucrări a căror valoare toc (¡Vlineru
Dragoste si i
lui de la O.S.M. 11 înscriu nerei generalii, au obţinui se ridică la peste 18 500 lei rlile I-II (M
în aceste zile noi recorduri în aceste zile însemnate economii finanţate. Dintre NINOASA :
în producţie. Aplicînd cu realizări prin acţiuni de acestea cele mai importante cursă lungă
URICANI :
perseverentă iniţiativa ,,Fie muncă patriotică şi în spri sînt prelucrarea a 500 bu pentru cri
care echipă de oteluri să jinul producţiei. Ei nu re căţi piei ovine — la „Vi brie) ; BRAŢ
Rodos — ser.
elaboreze zilnic două tone parat, în afara orelor de dra“ şi repararea a 4 strun roşie); GUR
de otel peste sarcinile de program, două vagoane-mar- guri S.R. 320 — la între nu riscă, nu
plan", formaţiile conduse fă, un vagon-cisternă şi prinderea mecanică. nil): ORA
flacără
(Paf
de Teodor Sabău, Gheorghe doua boghiuri : au colectat- o stea căzăt
Bărbuş şi Gheorghe Preda peste 3S tone de fier vechi, LEONIDA MĂRTINAŞ O^OAGTU-B
(Cas
miliard
ridică plusurile zilnice la obţinînd economii ne finan corespondent HAŢEG: Uit
(Popular):
si soră: CA
Secţia din Brad I.P.L. lături e un
cultură);
de
„Specialiştii“ sînt elevi de liceo Deva esie renumită pentru zeste o priiv
calitatea mobilei ce o exe
SIMERIA : t
cută. Faptul este firesc, aici
tnment cu c
muncind meseriaşi precum ILTA : Frate!
înainte de a porni spre Remarca Dianei m-a ur jul 1 — dormitoarele şi co elevi ai primei trepte de După 6 ore de muncă — loan Pa vel, Ioan Danci u şi mina); OHE
alţii.
lipsuj de la
Uricani, am poposit cîteva mărit tot timpul documen ridorul. 70 la sută din ten liceu. Dorel Mateş, Emil elevii constructori se în- citoreset.
minute în interiorul noii tării din acea zi pe şantie cuieli sînt realizate, ne Rus, Nelu Tescu şi-au in tilnesc pe terenurile de Foto: VIRGIL ONOIU
clădiri a Liceului indus rul tineretului de la Uri previne maistrul Gheorghe trat bine în postura de şefi fotbal sau handbal ale şco
trial nr. 4 • Deva — aceas cani, acolo unde colegii ei Călescu, insoţindu-ne în de echipă, băieţii pe care îi lii, la tenis, la televizorul $ RON
&
tă perlă arhitectonică, cum s-au angajat, alături de raidul întreprins, împreună evidenţiază (Vasile Achim, clubului şi nu puţini sînt
o denumesc cu vădită mîn- constructorii Şantierului nr. cu prof. Robert Singer, di Cornel Bogdănescu, Daniel cei. pentru care „culegerile
drie constructorii şi elevii 4 Lupeni al T.C.H., să dea rectorul Liceului industrial Pipau, Marcel Munteanu şi de probleme“ le ocupă ore Pe urmele Rezultatele
(cei care au înălţat-o). în folosinţă pînă la 15 sep nr. 4 Deva, la locurile de mulţi alţii) sînt caracteri le libere pentru a se pre mai 1980 :
Printre multele şi inspira tembrie noul internat cu muncă ale elevilor. „Mă zaţi mai ales după calita găti serios pentru treaptă. materialelor Extr. I :
tele îndemnuri desprinse 216 locuri şi cantina casei bucur, Stoic, am aflat că tea muncii. Aflăm că săp- Pentru lucrările de ten-, publicate 19, 22.
din gazetele de perete sau de copii din localitate (cu te descurci foarte bine !“ tămîna viitoare şefi de e- cuieli interioare şi de mo Extr. a II
din fotomontajele de pe co 100 locuri pe serie). — îşi intîmpină profesorul chipă vor trece elevii din zaicare constructorii şantie 11, 17, 7.
ridoare, ne-a reţinut aten rului nr. 4 Lupeni nu-şi DEOCAMDATĂ, Fond total
ţia un articol din „Tribu Pe şantierul tineretului de la Urican! fac probleme. Ele au fost FĂRĂ RĂSPUNS 1 043 712 lei. r
na absolventului“. Era încredinţate unor specialişti 134 738 lei.
semnat de eleva Diana Ne- în materie — elevii Li In ziarul nostru din 16
delciu, din clasa a X-a A, — Primim un ajutor deo elevul. Beniamin Stoic din treapta I de liceu, care ceului industrial nr. 4 De martie, la rubrica „Ac
care se întreba chiar din sebit din partea elevilor ; clasa a X-a A se îmbujo pînă acum au învăţat de va. Acolo, la Uricani mă tualităţi“ se semnala o Vrei
titlu : „Oare ce am vrea ei au preluat toate lucrări rează de emoţie, încredin- ia colegii lor, de la pro sura ambiţiei şi capacităţii propunere a unor cetă
să devenim ?“. Şi, intrebîn- le de tencuieli interioare ţîndu-ne că examenul de fesională. O idee venită tot lor se răsfrînge în fiecare ţeni din cartierul Dacia, Timpul pi
du-se, eleva remarca : „Ia precum şi cele de mozai treapta îl va susţine Ia a- de la ei. Sorin Mateescu, ceas în împliniri de care B-dul N. Bălcescu şi o ziua de 29 n
tă o întrebare la care nu care. în prima serie au celaşi liceu de construcţii. şeful echipei care se ocu mîi.ne vor fi şi vom fi parte din strada 23 Au general Jnsto
trebuie să răspundă doar fost 18 elevi, acum sînt 32, Viorel Groşan, din anul I pă de montarea corpurilor mîndri. gust şi străzile apropia temporar noi
precipitaţii
li
viitorii absolvenţi ai clase aproape dublu. Lucrează al şcolii profesionale, e ală de ventilaţie, executase o LUCJA LICIU te : anume că la toneta mă de averse
lor a XH-a, ci şi noi, cei cu răspundere, cu seriozi turi — şef de echipă. Ne lucrare de mascare ce a din colţul bulevardului soţite de des
din anul doi, al primei tate, maistrul Gheorghe impresionează plăcut cali stîrnit admiraţie în faţa P.S. Exemplul liceului de N. Bălcescu care vinde ce. Vint mod
slficărl pînă.-
trepte de liceu, care “ tre Călescu şi muncitorul spe tatea lucrărilor pe care le constructorilor cu expe construcţii poate fi extins bilete I.T.A. pentru tra Temperaturii!
buie să cumpănim bine a- cialist Victor Rusu, care îi ' execută şi conduce. „E rienţă de 10—15 ani. „Ca şi la alte licee industria fl cuprinse
supra pregătirii noastre coordonează din partea li normal — argumentează — litatea muncii trebuie să le din judeţ. Nu e nevoie seele Deva — Simeria, grade, iar cc
ire 11 şl 10 g
profesionale. Din sondajele ceului, sînt permanent în treapta I au făcut-o la li fie deviza fiecărui con neapărat de specialitate in Deva — Hunedoara să va produce c
făcute la clasele a X-a re mijlocul lor. Rugămintea ceul de construcţii, iar structor. Eu aşa am învă construcţii. Şi meseriile de se vîndă bilete şi pentru Pentru so ş
me în curs *
iese că majoritatea dintre noastră şi dorinţa elevilor practica — în echipa tova ţat şi cine nu respectă a- lăcătuş, de electrician, de traseele G.I.G.C.L. curse re şi încălzii
noi vom urma treapta a este ca în noul an şcolar răşului Szabo Sigismund de le 4, 8 barat, 9. Pînă în lat se vor s
Il-a şi cursurile şcolii pro obiectivele să intre far la lotul 11 al şantierului I ceastă deviză nu merită, nu instalator etc., pot contri momentul de faţă aceas şl descărcări
munte,
La
fesionale, ceea ce dovedeşte funcţiune — conchide prof. din Deva“. Din încăpere în poate să fie constructor“ — bui — şi încă foarte mult ! tă dorinţă nu s-a împli neral instabil
că primii doi ani de liceu M. Fluieraş, directorul Ca încăpere, şefii de echipe pe spune Sorin Mateescu, cu — la grăbirea lucrărilor de nit. Cei în cauză n-au ros după-am
ne-au făcut să îndrăgim care îi intervievăm sînt e- convingerea omului care investiţii social-culturale pe găsit utilă propunerea ? vor semnala
meseria de constructor sau sei de. copii cu şcoală ge Iată de ce revenim la eări electrice
—rviclu:
ea.
de mecanic de utilaje folo nerală din Uricani. levi ai şcolii profesionale, nu se va abate de la a- care le are de înfăptuit în jur
site în construcţii“. — Noi am atacat tot eta- iar membrii echipelor — cest adevăr.