Page 97 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 97

■ în întreprinderea (le                           Foliile  ce  urmează  să
                                       PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, ÜÑTfl-VA Í                   construcţii de maşini Re­                          fie  produse  aici,  intr-o
                                                                                                şiţa  a  fost  consemnată  o                       largă  gamă  de  tipodimen-
                                                                                                nouă  şi  remarcabilă  pre­  pNTURA                siuni  şi  culori,  vor  fi  uti­
                                                                                                mieră  industrială  româ­  ■5==-" -Js,—•----------—  lizate  ca  materiale  pen­
                                                                                                nească  :  turnarea  mono­                         tru  protejarea  cablurilor
                                                                                                bloc  a  unui  rotor  cu  dia­                    electrice, pentru confecţio­
                                                                                                metru  de  aproape  3  000   Giurgiu. Instalaţia,  care  narea  ambalajelor  şi  ca
                                                                                                mm  —  cel  mai  mare  de   pină  în  prezent  era  pro­  materie primă pentru rea­
                                                                                                acest  iei  realizat  pină  a-   curată din străinătate, este   lizarea  prelatelor  cu  su­
                                                                                                cum  în  ţară,  destinat  e-   destinată echipării  unei  port  textil,  care  vor  fi  fo­
                                                                                                chipării  unei  turbine  de   macarale portuare   care  losite  ca  înlocuitor  al  da­
                                                                                                170 MW, solicitată pe şan­  permite, pe de o   parte,  lelor  din  beton,  în  prote­
                                                                                                tierul Hidrocentralei elec­  cîntărir-ea  unei  sarcini  a-   jarea canalelor de irigaţii.
                                                                                                trice  de  pe  Riu  Mare  din   tîrnate  în  cârlig  de  pină
                                                                                                Retezat.                 la  13  000  kg,  iar  ps  de   b Joi, pc magistrala fe­
                                                                                                 Soluţiile tehnologice, pu­  alta  limitarea  sarcinii  ce   roviară Bucureşti — Con­
                                                                                                se  la  punct  în  unitate  de   poate  fi  ridicată  de  ma­  stanţa a fost pusă în ex­
                                                                                                specialiştii  din  serviciul   cara  în  funcţie  de  braţul   ploatare o nouă staţie dc
                                                                                                de  concepţie  şi  sectorul   acesteia.           calc ferată : Saligny-cst.
                                                                                                turnătoriei  de  oţel,  au                          Noua  staţie  este  prevă­
                                                                                                permis   atingerea   unei   fi  Două  noi  instalaţii,   zută  cu  şase  linii  centra­
                                                                                                                                                   lizate electrodimamic şi e-
                                                                                                înalte  eticienţe  economice,   prevăzute  în  proiectul  ce­  lectrificată.  Totodată, tra­
                                                                                                                         lei  de-a  doua  etape  tic
                                                                                                asigurînd  condiţii  pentru
             fiTÎTÎBlîFPITl            oii 1               n     ifiiTiMIHDniîl                 eliminarea  unor  opera­  dezvoltare a întreprinderii seul  iniţial  a  fost  modifi­
                                                                                                                         de prelucrare a maselor
                                                                                                                                                  cat  şi  electrificat  pe  o
                                                                                                ţiuni  ulterioare  de  prelu­
                            mm                     ¡3m
                                                                                                crări termice şi mecanic.  plastice  din  Drăgăşani,   porţiune de 3,G km.
                                                                                                                                                    Această deviere este cea
                                                                                                                         au  început  probele  tehno­
                                                                     J
                                                                 A
                Şl AL C     I0IUSI LIULÜiii p 0P li           L R UDEŢEAN                         a Colectivul •Centrului  logice.  Este  vorba  despre   mai  importantă  din  toate
                                                                                                dc cercetare ştiinţifică şi  o  instalaţie  de  calandrare   modificările  intervenite  pe
                                                                                                inginerie tehnologică „E-  pentru  folii  din  PVC,  cu   traseul  magistralei  fero­
                                                                                                lectroputerc“ — Craiova,   o  capacitate  anuală  de   viare  U,  ca  urmare  a  ce­
                Anul XXXII, nr. 7017        VINERI, 30 MAI 1980        4 pagini — 30 bani       si realizat prima instalaţie   3 000 tone şi despre o alta   rinţelor  impuse  de  con­
                                                                                                de cântărire şi limitare mo­  destinată  fabricării  prela­  strucţia  Canalului  Dună­
                                                                                                ment  —  sarcină  destinată   telor  de  protecţie  cu  in­  re—Marea Neagră.
                                                                                                Şantierului naval din    serţie textilă.                       (A ger preş)
                    la C.S.
                 Hunedoara                                                                           In Condliui unic agroindustrial Haţeg           1 »00 METRI PĂTRAŢI ţ
                                                                                                                                                        DALE MOZAICATE |
                   Ce ne dezvăluie o radiografie                                                   Restanţele la întreţinerea                        „Marmura“ Simeria, eu- }
                                                                                                                                                        La  întreprinderea  t
                                                                                                                                                     vuitul de ordine al har- j
                                pe fluxul de laminare                                          culturilor—grabnic înlăturate!                        nicului colectiv dc mun- i
                                                                                                                                                     că este îndeplinirea rit- ţ
                                                                                                                                                     mică a sarcinilor dc pro- )
             \  —  Dacă  la  oţelârii  s-ar   diferite  în  ajustajele  de  la   ghidajelor  cu  role  —  nu                                         ducţic. De fiecare dată
             asigure  în  permanenţă  rea­  biuming-semifabricate,  sau   sînt  pregătite  la  timp,  lip­                                           el  reuşeşte  să-şi înde­
             lizarea ritmică a programu­  alte  amestecuri  ce  provin   sesc  rolele  şi,  de  ce  nu,  u-   ® La unele culturi se efectuează cea de-a doua   plinească acest dezide­
             lui  sortimental  —  ne  spune   din  cauza  unor  deficienţe   neori  este  evidentă  şi  co­  praşilă © Kehîhmatul şi erbioidarea cartofilor s-au   rat  şi,  de  multe  ori,
             inginerul  Marcel  Păcurarii,   de  ordin  organizatoric  pe   moditatea.  Reglajul  defec­  realizat pe întreaga suprafaţă ® în actualitate — fi­  chiar să adauge noi plu­
             şetul  biroului  C.T:C.  de  la   fluxurile  de  fabricaţie  —   tuos  al  liniei  de  laminare   nalizarea grabnică a primei praşîlc la cultura porum­  suri de producţie. Aşa­
             uzina  nr.  4,  laminoare  —,   la  predarea  materialelor  şi   eonduce la laminarea mate­  bului • Mai sini şi cooperatori care ..uită" îndatori­  dar, consemnăm la zi o \
             şi  s-ar  avea  în  vedere  obţi­  despărţirea şarjelor.  rialelor  în  afara  programă­  rile ce Ic au.                                producţie suplimentară (
             nerea  unei  calităţi  ridicate   —  în  cadrul  uzinei  nr.  4   rii,  ceea  ce  influenţează                                          de peste 1 000 mp dale )
             a  lingourtlor,  dacă  la  la­  sînt  mai  multe  laminoare,   negativ  şi  calitatea  şi  rit­                                         mozaicate. Este un re- \
             minoare  s-ar  pune  un  -ac­  dar  toate  trebuie  să  aibă  o   mul livrării unor mărci.  Soarta  recoltei  ultimului   cadrul  Consiliului  unic  a-   ------------------------------- i
             cent mult mai mare pe res­  contribuţie  la  creşterea  in­  Ştim  că  pentru  respecta­  an  al  actualului  cincinal   groindustrial  Haţeg,  unde   D!N CRONICA (
             pectarea  riguroasă  a  teh­  dicelui  de  calitate.  Se  con­  rea  riguroasă  a  tehnologiei   depinde  hotărâtor  de  mo­  cooperatori  i.  mecanizatorii
             nologiei  de  încălzire  şi  la­  stată  însă  că  ele  au  pon­  de  încălzire,  un  rol  impor­  dul  cum  s-a  organizat  şi  se   şi  cadrele  tehnice  ,şi-au   ÎNTRECERII
             minare,  pe  recepţia  de  ca­  deri mai mari sau mai mici   tant  îl  are  şi  aparatura  de   desfăşoară  lucrările  de  în­  concentrat  eforturile  la  ur­  SOCIALISTE j
             litate  a  semifabricatelor  in   în diminuarea indicatorului.   măsură şi control.  treţinere  a  culturilor,  de   gentarea  lucrărilor  agrico­
             ajustajele  de  la  bluming-   Unde  se  localizează  ponde­  Continuînd  discuţia  pe  a-   intervenţia  la  momentul   le de sezon.   zultat direct al unei mai ^
             semifabricate,  a  laminatelor   rea cea mai importantă ?  ceastă  temă  cu  inginerul   optim  şi  în  condiţii  calita­  La  cooperativa  agricolă   hune mobilizări şi orga- ţ
             finite  la  toate  laminoarele   —  Deficienţele  calitative   Ştefan  Horea,  şeful  atelie­  tiv  superioare,  cu  toate   din  Pui  mecanizatorii  Cor­  ■nizări în fluxurile de
             finisoare,  iar  campaniile  de   provenite   din   laminoare   rului de temnotehnică de la   forţele  şi  mijloacele  meca­  nel  Ceuţă  şi  Alexandru   producţie.
             laminare  ar  fi  pregătite  te­  sînt  puţine  în  comparaţie   laminorul bluming-semifa-  nizate, la •efectuarea, pravi­  Vulc  au  efectuat  rebilona-   v
             meinic,  din  timp,  atunci,  cu   cu  cele  de  la  oţelărie.  To­              lelor. împlinirea acestor de­  tul  şi  erbicidarea  cartofi­  ŞI FORESTIERII
             siguranţă,  am  putea  afirma   tuşi  există.  „Fuga  după      D. ALMĂŞAN       ziderate  îşi  găseşte  cores­  lor pe întreaga suprafaţă  RAPORTEAZĂ
             că  nu  se  pierde  nimic  sau   cantitate“  la  laminorul  de                   pondent  în  fapte  înlr-o  se­                              depăşiri
             aproape  nimic,  totul  se   semifabricate  se  întoarce   (Continuare în pag. a 2-a)   rie  de  unităţi  agricole  clin   (Continuare în pag. a 2-a)   în ciuda timpului, de­
             transformă  în  valori,  în  e-   ca  un  bumerang  asupra   • — • — o — e — o   — o — o — o — « — o           ® — «> — ® — c — ® —    seori nefavorabil, fores-
             ficienţă,  în  produse  cu  un   •propriei  activităţi.  Timpul   •   fi . . . . . .                    . . . . .       .          ■ i ticnii ce-şi desfăşoară
             înalt indice de calitate.  pentru  pregătirea  ţaglelor   Imperativul perfecţionării continue a v eţii interne de partid i activitatea în parchetele
               Am  început,  deci  cu  o   ce  se  trimit  liniilor  finisoa-   ———— ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------   judeţului, sînt decişi să
                                                                                                                                                 1
             sumă de prezumţii.         re,  de  multe  ori  este  redus                                                                             contribuie la realizarea
               —  De  ce  aţi  folosit  per­  în  mod  forţat,  din  cauză   Iu  prim-planul  muncii  noilor  organe                                 in mod exemplar a pla­
             manent  condiţionalul  „da­  că  programarea  laminării                                                                                 nului fizic şi sortimen­
             că", tovarăşe inginer ?    este greoaie, datorită nerea-                                                                                tal al I.F.E.T. Deva. A-
               —  Pentru că nu de puţi­  lizării  sortimentelor  res­  alese: realizarea sarcinilor eeonomiee!                                       cum, cind mai sînt cîte­
             ne  ori  sîntem  puşi  In  si­  pective  1a  oţelării.  în  a-                                                                          va  zile  pină  la  finele
             tuaţia  de  a  recunoaşte  că   ceste  condiţii  se  execută  o   A  trecut  o  bună  perioa­  nizaţiei  munca,  noului  bi­  —  Intr-adevăr,  principala   lunii, ei au obţinut un
             importante cantităţi de me­  recepţie  superficială  la  ţa-   dă  de  timp  de  la  alegerile   rou.      problemă  pe  cure  o  avem   pius  dc  producţie  de
             tal  sânt  refuzate  din  cauza   gle,  iar  polizarea  lor  se   în  organizaţiile  de  partid,   —  Tovarăşe  losif  Baltzer,   dc  rezolvat  pe  linie  de   s 100 mc buşteni şi 20 inc
             slabei calităţi.           face  nererespunzător  (mu­  în  fruntea  cărora  au  fost   nu  întâmplător  v-am  ales   producţie  este  asigurarea   cherestea.
               —  Refuzuri  determinate   chii  ascuţite,  capete  nepo­  investiţi  cei  mai  buni  co­  ca  interlocutor,  ci  din  două   unităţii cu materialele, scu­
             de... ?                    lizate  sau  cu  porţiuni  poli­  munişti,  oameni  care  au   motive.  Primul  ai'  fi  că   lele,  piesele  de  schimb  ne­  METALUL
               —  Nivel  calitativ  neco­  zate superficial).      dovedit  a  avea  deosebite   deţineţi  pentru  prima  oară   cesare  şi  deservirea  ritmi­  VALORIFICAT
             respunzător  al  suprafeţelor   La  laminoarele  de  „sîr-   calităţi  morale  şl  organiza­  funcţia  de  secretar  al  unei   că,  operativă  a  sectoarelor   SUPERIOR
             laminate  —  crăpături,  su­  mă  1“  şi  „profile  mici“  sînt   torice,  o  bună  pregătire   organizaţii  de  bază  (cea  de   productive.  Colectivul  nos­  La laminorul de bile
             fluri,  suprapuneri  de  lami­  evidente  microîmpăturirile   politică   şi   profesională.   1 a a p r ov i z io n ar e- a d m in i st ra -  un colectiv bun, cu   — tinicul laminor dc a-
                                                                                                                        tru este
             nare.  Şi  ca  şi  cum  n-ar   şi  suprapunerile  de  lami­  Mulţi  dintre  cei  aleşi  ca   tiv),  iar  al  doilea,  ţine  -de   oameni inimoşi, care îşi cu­  cest fel din ţară — pre­
             fi  destule  aceste  deficienţe,   nare.  Cauze  ?  Reglajul  de­  secretari  ai  organizaţiilor   specificul  muncii  majorită­  nosc  bine  datoria  şi  caută   ocupările tuturor oame­
             mai  există  amestecuri  de   fectuos .al  liniei de lamina­  de  bază  deţin  pentru  pri­  ţii  comuniştilor  din  orga­  să  şi-o  facă  cît  mai  temei­  nilor ce lucrează acolo,
             blumuri şi ţagle de mărci  re şi în unele cazuri lipsa  ma  oară  această  importan­  nizaţie,  sau  mai  exact,  de   nic.  Iar  cei  45  de  comu­  sînt îndreptate In direc­
                                                                   tă  funcţie  pe  linie  de   faptul  că  in  anul  trecut,   nişti,  cîţi  numără  organi­  ţia valorificării cit mai
                                                                   partid.                    dar  şi  în  acest  an.  între­                       înalte  a  laminatelor,  a
                                        Deva,  valortficindu-şl  rezulta-  l                                            zaţia  noastră,  se  înscriu
                                        tete  in  munca  cu  elevii  şl  *   Iată-ne,  deci  la  una  din   prinderea  s-a  confruntat  cu   printre .animatorii activită­  capetelor  de  ţagle,  în
                                        in  cea  dc  cercetare,  au  or-  I   organizaţiile  de  bază  de  la   unele  greutăţi  pe  linie  de   ţii  colectivului.  Dar,  cu   vederea creşterii coefi­
                                        ganizat  o  mieros  esi  line  in  I                                                                        cientului Ia scoaterea dc
                                        care  au  susţinut  comunicări  •   U.U.M.R.  Crişcior,  pentru   .aprovizionare.  Deci.  ce  a  a-   toate  acestea,  greutăţi  în  a-
                                        ştiinţifice   profesorii   Viorica   I   a  vedea  cum  îşi  desfăşoa­  dus  nou  în  această  direc­  provizionare  au  fost  şi,  de   metal. Astfel, în această
                                        Rlşcuţa,   Elena   Guga,   loan  I                                                                          lună s-nu produs peste
                    1NSTRUIREA          Coste«,  Aurel  Canachiu,  Doi-  -   ră  activitatea  noul  organ   ţie  biroul  ales  acum  10   •ce să nu recunoaştem, mai
                   COMBINERILOR         na Ion şi T'elicia Danciu.  ales,  ce  metode  şi  stil  de   luni,  cum  a  acţionat  el                   sarcinile  de  plan  la  zi
                                                                   muncă  a  adoptat,  cu  ce   pentru  a  asigura  desfăşu­  MIRCEA LEPĂDATU       12 tone dc bile destinate
                 La  Casa  agronomului  <lLn
                Mintia  se  desfă.şoarâ  instrui­  UNITATE DE      greutăţi  se  confruntă,  cum   rarea  unei  aprovizionări                       morilor de măcinat, al­
                rea  combinerilor  care  au  lu­  ALIMENTAŢIE PUBLICA I  se regăseşte în viaţa orga­  permanente şi ritmice ?  (Continuare în pag. a 2-a)  tor utilaje.
                crat  o  singură  campanie  sau   PENTRU NEFUMATOUI '                                                                                        :___________ J
                nu  au  lucrat  deloc  pe  com­
                bine  ia  recoltarea  cerealelor   Se  afirmă  iniţiative  lăuda-  |
                păioase.  Instruirea  practica  şi   bile  şi  in  sectorul  de  alimen-  »
                teoretică  se  face  la  un  nivel   taţle  publică.  La  Deva  s-a  >
                superior,  de  cadre  bine  pre­  redeschis,  intr-o  ţinută  nouă,  I
                gătite.  Pe  lingă  perfecţiona­  braseria   „Turist“   a   o.J.T.   '
                rea   cunoştinţelor  profesiona­  Dar  ceea  ce  e  deosebit  dc  ,
                le,  instruirea  are  în  obiectiv   interesant  şi  lăudabil  este  că  I
                însuşirea  normelor  dc  protec­  de  la  redeschidere  unitatea  '
                ţia muncii şi p.s.i.    este  destinată  .exclusiv  nefu-  ,
                     PRIN MUNCA         maiorilor.   Şi,   asigurăm   pe   i
                                        oricine,  că  nu  duce  lipsă  de  5
                     OAMENILOR          clientelă.
                 DIN ÎNTREPRINDERE             PENTRU           \
                  Ieri,   personalul   TESA   îmbunAtAtiuea
                din  G.I.G.C.L.  —  birouri  cen­  CONDIŢIILOR  j
                trale   şi   platforma   Deva   —   DE MUNCA
                a  fost  in  întregime  ...mobili­
                zat-»  la  muncă  patriotică.  Ac­  La  sediul  Fabricii  dc  berc  I
                ţiunea  se  repetă  în  fiecare   din  oraşul  Haţeg  s-a  amena-  '
                zi  de  joi,  de  cîteva  săptă-   jat  un  cabinet  modern  de  .
                mîni,   şi   va   continua   pină   protecţie  a  muncii.  Tot  aici,  |
                cînd  se  vor  termina  lucră­  in incinta fabricii, I.C.S. mixt *
                rile  la  sera  de  flori  pe  care   a  deschis  un  chioşc alimen-
                G.I.G.C.L.   o   construieşte,   in  tar.      i
                regie proprie, la Sîntuhalm.
                   MICROSESIUNE
                   DE COMUNICĂRI
                 Cadrele   didactice   de   la
                •Şcoala generală nr. 4 din
   92   93   94   95   96   97   98   99   100   101   102