Page 97 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 97
■ în întreprinderea (le Foliile ce urmează să
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, ÜÑTfl-VA Í construcţii de maşini Re fie produse aici, intr-o
şiţa a fost consemnată o largă gamă de tipodimen-
nouă şi remarcabilă pre pNTURA siuni şi culori, vor fi uti
mieră industrială româ ■5==-" -Js,—•----------— lizate ca materiale pen
nească : turnarea mono tru protejarea cablurilor
bloc a unui rotor cu dia electrice, pentru confecţio
metru de aproape 3 000 Giurgiu. Instalaţia, care narea ambalajelor şi ca
mm — cel mai mare de pină în prezent era pro materie primă pentru rea
acest iei realizat pină a- curată din străinătate, este lizarea prelatelor cu su
cum în ţară, destinat e- destinată echipării unei port textil, care vor fi fo
chipării unei turbine de macarale portuare care losite ca înlocuitor al da
170 MW, solicitată pe şan permite, pe de o parte, lelor din beton, în prote
tierul Hidrocentralei elec cîntărir-ea unei sarcini a- jarea canalelor de irigaţii.
trice de pe Riu Mare din tîrnate în cârlig de pină
Retezat. la 13 000 kg, iar ps de b Joi, pc magistrala fe
Soluţiile tehnologice, pu alta limitarea sarcinii ce roviară Bucureşti — Con
se la punct în unitate de poate fi ridicată de ma stanţa a fost pusă în ex
specialiştii din serviciul cara în funcţie de braţul ploatare o nouă staţie dc
de concepţie şi sectorul acesteia. calc ferată : Saligny-cst.
turnătoriei de oţel, au Noua staţie este prevă
permis atingerea unei fi Două noi instalaţii, zută cu şase linii centra
lizate electrodimamic şi e-
înalte eticienţe economice, prevăzute în proiectul ce lectrificată. Totodată, tra
lei de-a doua etape tic
asigurînd condiţii pentru
fiTÎTÎBlîFPITl oii 1 n ifiiTiMIHDniîl eliminarea unor opera dezvoltare a întreprinderii seul iniţial a fost modifi
de prelucrare a maselor
cat şi electrificat pe o
ţiuni ulterioare de prelu
mm ¡3m
crări termice şi mecanic. plastice din Drăgăşani, porţiune de 3,G km.
Această deviere este cea
au început probele tehno
J
A
Şl AL C I0IUSI LIULÜiii p 0P li L R UDEŢEAN a Colectivul •Centrului logice. Este vorba despre mai importantă din toate
dc cercetare ştiinţifică şi o instalaţie de calandrare modificările intervenite pe
inginerie tehnologică „E- pentru folii din PVC, cu traseul magistralei fero
lectroputerc“ — Craiova, o capacitate anuală de viare U, ca urmare a ce
Anul XXXII, nr. 7017 VINERI, 30 MAI 1980 4 pagini — 30 bani si realizat prima instalaţie 3 000 tone şi despre o alta rinţelor impuse de con
de cântărire şi limitare mo destinată fabricării prela strucţia Canalului Dună
ment — sarcină destinată telor de protecţie cu in re—Marea Neagră.
Şantierului naval din serţie textilă. (A ger preş)
la C.S.
Hunedoara In Condliui unic agroindustrial Haţeg 1 »00 METRI PĂTRAŢI ţ
DALE MOZAICATE |
Ce ne dezvăluie o radiografie Restanţele la întreţinerea „Marmura“ Simeria, eu- }
La întreprinderea t
vuitul de ordine al har- j
pe fluxul de laminare culturilor—grabnic înlăturate! nicului colectiv dc mun- i
că este îndeplinirea rit- ţ
mică a sarcinilor dc pro- )
\ — Dacă la oţelârii s-ar diferite în ajustajele de la ghidajelor cu role — nu ducţic. De fiecare dată
asigure în permanenţă rea biuming-semifabricate, sau sînt pregătite la timp, lip el reuşeşte să-şi înde
lizarea ritmică a programu alte amestecuri ce provin sesc rolele şi, de ce nu, u- ® La unele culturi se efectuează cea de-a doua plinească acest dezide
lui sortimental — ne spune din cauza unor deficienţe neori este evidentă şi co praşilă © Kehîhmatul şi erbioidarea cartofilor s-au rat şi, de multe ori,
inginerul Marcel Păcurarii, de ordin organizatoric pe moditatea. Reglajul defec realizat pe întreaga suprafaţă ® în actualitate — fi chiar să adauge noi plu
şetul biroului C.T:C. de la fluxurile de fabricaţie — tuos al liniei de laminare nalizarea grabnică a primei praşîlc la cultura porum suri de producţie. Aşa
uzina nr. 4, laminoare —, la predarea materialelor şi eonduce la laminarea mate bului • Mai sini şi cooperatori care ..uită" îndatori dar, consemnăm la zi o \
şi s-ar avea în vedere obţi despărţirea şarjelor. rialelor în afara programă rile ce Ic au. producţie suplimentară (
nerea unei calităţi ridicate — în cadrul uzinei nr. 4 rii, ceea ce influenţează de peste 1 000 mp dale )
a lingourtlor, dacă la la sînt mai multe laminoare, negativ şi calitatea şi rit mozaicate. Este un re- \
minoare s-ar pune un -ac dar toate trebuie să aibă o mul livrării unor mărci. Soarta recoltei ultimului cadrul Consiliului unic a- ------------------------------- i
cent mult mai mare pe res contribuţie la creşterea in Ştim că pentru respecta an al actualului cincinal groindustrial Haţeg, unde D!N CRONICA (
pectarea riguroasă a teh dicelui de calitate. Se con rea riguroasă a tehnologiei depinde hotărâtor de mo cooperatori i. mecanizatorii
nologiei de încălzire şi la stată însă că ele au pon de încălzire, un rol impor dul cum s-a organizat şi se şi cadrele tehnice ,şi-au ÎNTRECERII
minare, pe recepţia de ca deri mai mari sau mai mici tant îl are şi aparatura de desfăşoară lucrările de în concentrat eforturile la ur SOCIALISTE j
litate a semifabricatelor in în diminuarea indicatorului. măsură şi control. treţinere a culturilor, de gentarea lucrărilor agrico
ajustajele de la bluming- Unde se localizează ponde Continuînd discuţia pe a- intervenţia la momentul le de sezon. zultat direct al unei mai ^
semifabricate, a laminatelor rea cea mai importantă ? ceastă temă cu inginerul optim şi în condiţii calita La cooperativa agricolă hune mobilizări şi orga- ţ
finite la toate laminoarele — Deficienţele calitative Ştefan Horea, şeful atelie tiv superioare, cu toate din Pui mecanizatorii Cor ■nizări în fluxurile de
finisoare, iar campaniile de provenite din laminoare rului de temnotehnică de la forţele şi mijloacele meca nel Ceuţă şi Alexandru producţie.
laminare ar fi pregătite te sînt puţine în comparaţie laminorul bluming-semifa- nizate, la •efectuarea, pravi Vulc au efectuat rebilona- v
meinic, din timp, atunci, cu cu cele de la oţelărie. To lelor. împlinirea acestor de tul şi erbicidarea cartofi ŞI FORESTIERII
siguranţă, am putea afirma tuşi există. „Fuga după D. ALMĂŞAN ziderate îşi găseşte cores lor pe întreaga suprafaţă RAPORTEAZĂ
că nu se pierde nimic sau cantitate“ la laminorul de pondent în fapte înlr-o se depăşiri
aproape nimic, totul se semifabricate se întoarce (Continuare în pag. a 2-a) rie de unităţi agricole clin (Continuare în pag. a 2-a) în ciuda timpului, de
transformă în valori, în e- ca un bumerang asupra • — • — o — e — o — o — o — o — « — o ® — «> — ® — c — ® — seori nefavorabil, fores-
ficienţă, în produse cu un •propriei activităţi. Timpul • fi . . . . . . . . . . . . ■ i ticnii ce-şi desfăşoară
înalt indice de calitate. pentru pregătirea ţaglelor Imperativul perfecţionării continue a v eţii interne de partid i activitatea în parchetele
Am început, deci cu o ce se trimit liniilor finisoa- ———— ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- judeţului, sînt decişi să
1
sumă de prezumţii. re, de multe ori este redus contribuie la realizarea
— De ce aţi folosit per în mod forţat, din cauză Iu prim-planul muncii noilor organe in mod exemplar a pla
manent condiţionalul „da că programarea laminării nului fizic şi sortimen
că", tovarăşe inginer ? este greoaie, datorită nerea- tal al I.F.E.T. Deva. A-
— Pentru că nu de puţi lizării sortimentelor res alese: realizarea sarcinilor eeonomiee! cum, cind mai sînt cîte
ne ori sîntem puşi In si pective 1a oţelării. în a- va zile pină la finele
tuaţia de a recunoaşte că ceste condiţii se execută o A trecut o bună perioa nizaţiei munca, noului bi — Intr-adevăr, principala lunii, ei au obţinut un
importante cantităţi de me recepţie superficială la ţa- dă de timp de la alegerile rou. problemă pe cure o avem pius dc producţie de
tal sânt refuzate din cauza gle, iar polizarea lor se în organizaţiile de partid, — Tovarăşe losif Baltzer, dc rezolvat pe linie de s 100 mc buşteni şi 20 inc
slabei calităţi. face nererespunzător (mu în fruntea cărora au fost nu întâmplător v-am ales producţie este asigurarea cherestea.
— Refuzuri determinate chii ascuţite, capete nepo investiţi cei mai buni co ca interlocutor, ci din două unităţii cu materialele, scu
de... ? lizate sau cu porţiuni poli munişti, oameni care au motive. Primul ai' fi că lele, piesele de schimb ne METALUL
— Nivel calitativ neco zate superficial). dovedit a avea deosebite deţineţi pentru prima oară cesare şi deservirea ritmi VALORIFICAT
respunzător al suprafeţelor La laminoarele de „sîr- calităţi morale şl organiza funcţia de secretar al unei că, operativă a sectoarelor SUPERIOR
laminate — crăpături, su mă 1“ şi „profile mici“ sînt torice, o bună pregătire organizaţii de bază (cea de productive. Colectivul nos La laminorul de bile
fluri, suprapuneri de lami evidente microîmpăturirile politică şi profesională. 1 a a p r ov i z io n ar e- a d m in i st ra - un colectiv bun, cu — tinicul laminor dc a-
tru este
nare. Şi ca şi cum n-ar şi suprapunerile de lami Mulţi dintre cei aleşi ca tiv), iar al doilea, ţine -de oameni inimoşi, care îşi cu cest fel din ţară — pre
fi destule aceste deficienţe, nare. Cauze ? Reglajul de secretari ai organizaţiilor specificul muncii majorită nosc bine datoria şi caută ocupările tuturor oame
mai există amestecuri de fectuos .al liniei de lamina de bază deţin pentru pri ţii comuniştilor din orga să şi-o facă cît mai temei nilor ce lucrează acolo,
blumuri şi ţagle de mărci re şi în unele cazuri lipsa ma oară această importan nizaţie, sau mai exact, de nic. Iar cei 45 de comu sînt îndreptate In direc
tă funcţie pe linie de faptul că in anul trecut, nişti, cîţi numără organi ţia valorificării cit mai
partid. dar şi în acest an. între înalte a laminatelor, a
Deva, valortficindu-şl rezulta- l zaţia noastră, se înscriu
tete in munca cu elevii şl * Iată-ne, deci la una din prinderea s-a confruntat cu printre .animatorii activită capetelor de ţagle, în
in cea dc cercetare, au or- I organizaţiile de bază de la unele greutăţi pe linie de ţii colectivului. Dar, cu vederea creşterii coefi
ganizat o mieros esi line in I cientului Ia scoaterea dc
care au susţinut comunicări • U.U.M.R. Crişcior, pentru .aprovizionare. Deci. ce a a- toate acestea, greutăţi în a-
ştiinţifice profesorii Viorica I a vedea cum îşi desfăşoa dus nou în această direc provizionare au fost şi, de metal. Astfel, în această
Rlşcuţa, Elena Guga, loan I lună s-nu produs peste
1NSTRUIREA Coste«, Aurel Canachiu, Doi- - ră activitatea noul organ ţie biroul ales acum 10 •ce să nu recunoaştem, mai
COMBINERILOR na Ion şi T'elicia Danciu. ales, ce metode şi stil de luni, cum a acţionat el sarcinile de plan la zi
muncă a adoptat, cu ce pentru a asigura desfăşu MIRCEA LEPĂDATU 12 tone dc bile destinate
La Casa agronomului <lLn
Mintia se desfă.şoarâ instrui UNITATE DE greutăţi se confruntă, cum rarea unei aprovizionări morilor de măcinat, al
rea combinerilor care au lu ALIMENTAŢIE PUBLICA I se regăseşte în viaţa orga permanente şi ritmice ? (Continuare în pag. a 2-a) tor utilaje.
crat o singură campanie sau PENTRU NEFUMATOUI ' :___________ J
nu au lucrat deloc pe com
bine ia recoltarea cerealelor Se afirmă iniţiative lăuda- |
păioase. Instruirea practica şi bile şi in sectorul de alimen- »
teoretică se face la un nivel taţle publică. La Deva s-a >
superior, de cadre bine pre redeschis, intr-o ţinută nouă, I
gătite. Pe lingă perfecţiona braseria „Turist“ a o.J.T. '
rea cunoştinţelor profesiona Dar ceea ce e deosebit dc ,
le, instruirea are în obiectiv interesant şi lăudabil este că I
însuşirea normelor dc protec de la redeschidere unitatea '
ţia muncii şi p.s.i. este destinată .exclusiv nefu- ,
PRIN MUNCA maiorilor. Şi, asigurăm pe i
oricine, că nu duce lipsă de 5
OAMENILOR clientelă.
DIN ÎNTREPRINDERE PENTRU \
Ieri, personalul TESA îmbunAtAtiuea
din G.I.G.C.L. — birouri cen CONDIŢIILOR j
trale şi platforma Deva — DE MUNCA
a fost in întregime ...mobili
zat-» la muncă patriotică. Ac La sediul Fabricii dc berc I
ţiunea se repetă în fiecare din oraşul Haţeg s-a amena- '
zi de joi, de cîteva săptă- jat un cabinet modern de .
mîni, şi va continua pină protecţie a muncii. Tot aici, |
cînd se vor termina lucră in incinta fabricii, I.C.S. mixt *
rile la sera de flori pe care a deschis un chioşc alimen-
G.I.G.C.L. o construieşte, in tar. i
regie proprie, la Sîntuhalm.
MICROSESIUNE
DE COMUNICĂRI
Cadrele didactice de la
•Şcoala generală nr. 4 din