Page 98 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 98
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI fs
Imperativul perfecţionării continue a vieţii interne de partid Intelectualitatea comunei — o forţă
dinamică în activitatea politico- ■ T*Li
In prii-planul muncii noilor organe alese:
ideologică şi cultural-educativă ic,oo Telex
16,05 Tcleşco;
realizarea sarcinilor economice! Ar fi nedrept să nu sub pund de pregătirea celor din unele reviste, ci să fie 16,30 Emisiun
mană
liniem, atunci cînd este 26 de formaţii artistice ale realizate, aşa cum sînt de 18.25 Tragere
vorba despre dimensiunile comunei, fiind în acelaşi fapt cele recente cu aspec
(Urmare din pag. I) ţii de manipulare rapidă, ta adunării se ştie din timp vieţii social-economice şi timp şi interpreţi ai aces te din. activitatea cotidia 18,35 Ea voii
deci o servire promptă a şi toţi trebuie să fie pre spirituale ale comunei tora ; cinci dintre ei con nă, din munca şi preocupă pentru
auto
sînt. Cauzele sînt multe, u~ Sectoarelor productive. O zenţi. Nu se admit derogări Geoagiu, ca dealtfel al sa duc activitatea cursurilor rile locuitorilor comunei.
nele obiective, dar nu la altă măsură, care a dat de la această regulă, nu tului românesc contempo de Istoria P.C.R., de pomi în anii precedenţi şi 18.50 1001 de
acestea mă voi referi, Ci roade excelente, este cea mai în situaţii excepţiona ran, despre participarea cultură, zootehnie, alimen chiar în acest an, comitetul 19.00 Telejun
la cele care ţin de noi, de care vizează depistarea ma le... largă în acest proces con taţie raţională şi organiza comunal de partid, organi 19.25 Obştea
organizarea muncii în sec terialelor fără întrebuinţa — O ultimă întrebare. structiv al intelectualităţii. rea muncii în C.A.P. la U- zaţiile de partid, de masă făptui eş
torul-. aprovizionare. Ime re şi repunerea lor în cir Care este caracteristica La Geoagiu, contribuţia ce niversitatea cultural-ştiin- şi obşteşti din comună şi-au 19,45 Flori <1‘
diat, după adunarea gene cuitul economic. în patru principală a activităţii nou lor peste 100 de intelec ţifică ce funcţionează în ca propus şi au demarat une alese. 1
Iară
rală de alegeri am adoptat luni din acest an au fost lui birou ? tuali, indiferent de locul lor drul căminului din Geoa le iniţiative valoroase în
un plan de măsuri, con recuperate şi repuse în — Sînt două, esenţiale de muncă, este permanent giu. Nici navetiştii n-au ră legumicultură, creşterea 20.00 Reflecte
cret. Iar în adunarea gene circuitul economic materia cred. Munca în colectiv şi solicitată la realizarea pro mas în afara acestei acti producţiei în zootehnie, 20,20 Film ai
le în valoare de 1,6 mi operativitatea. Ne-am axat ducţiilor în agricultură şi vităţi. Toţi sînt cuprinşi înă-ină
rală din luna februarie s-a lioane lei. contractarea cu statul a u- liuninoa
analizat modui în care se activitatea, în primul rînd, zootehnie, la toate Jucrări- fie în colective ale redac nor cantităţi sporite de pro tv. Pro<]
desfăşoară activitatea de a- — Referitor la viata in pe rezolvarea optimă a le legate de buna desfăşu ţiilor gazetelor de perete, duse agroalimentaxe de rilor so
problemelor de producţie,
în colectivele care se ocu
provizionare (acest aspect ternă de organizaţie, care dar nu am neglijat nici rare a întregii activităţi pă de pregătirea unor ex către fiecare cetăţean, 21.50 Revista
politice, economice şi so
sînt principalele greutăţi
că tv.
îl punctăm, de fapt, în fie în acest context tre
cu care s-a confruntat sau problemele vieţii interne ciale. în acelaşi timp ei — puneri sau în cele de re buie însă să arătăm , 22,10 Telejun
care adunare). Multe din se confruntă noul birou ? de organizaţie, adoptînd un învăţători, profesori, medici, dactare a materialelor pen
măsurile adoptate au fost — Prezenţa, la. adunările stil de muncă colectiv care ingineri, agronomi şi zoo- tru emisiunile bisăptămîna- că nu s-a acţionat suficient
de stăruitor. Activităţile po
deja traduse în viată, ele generale. Datorită faptului implică participarea activă tehnişti, cercetători în do le ce se transmit la staţia litice trebuiau orientate în
înfluenţînd considerabil în că oamenii sînt plecaţi a tuturor membrilor birou meniul horticulturii şi po- de radioficare a comunei. aşa fel încît ele să mobili !*AC
bine desfăşurarea muncii mult in delegaţii, înregis lui la realizarea sarcinilor. miculturii, activişti de Discuţia cu interlocutoa zeze fiecare cetăţean, fie
noastre. Dau doar două tram deseori o prezenţă ne Iar faptul că colectivul nos partid şi de stat, conducă rele noastre a relevat însă care membru cooperator,
exemple. De curînd a fost satisfăcătoare. Dar s-a re tru înregistrează lună de tori de unităţi economice — nu numai aspecte din acti în folosul lui şi al obştei, BUCUREŞ'
finalizat un nou spaţiu a- zolvat şi această problemă. lună rezultate bune în pro sînt şi adevăraţii animatori vitatea politico-ideologică, la aplicarea şi generaliza- dloprogranui
coperit la depozitul 2 — — în ce mod ? Nu mai ducţie, dovedeşte că biroul ai activităţii politico-edu- ci şi problemele care vor zarea iniţiativelor ce au Radiojurnal;
presei; 8,10
Gurabarza, care permite pleacă în delegaţii ? organizaţiei de bază, toti cative şi cultural-artistice. trebui să stea mai mult în fost lansate. dIilor; 9,00 1
depozitarea optimă a ma — Ba pleacă, dar nu în comuniştii ne facem cu Aspectele ce le vom con atenţia acestora în viitor. Practica şi experienţa Co 9.05 Răspum
lor; 10,00 E
terialelor şi asigură condi ziua adunării generale. Da răspundere datoria. semna în rândurile ce ur S-a subliniat, bunăoară, mitetului comunal de partid 10.05 Orclies
mează, au fost abordate în faptul că orice acţiune po Geoagiu în munca cu inte populară „P
,, Rapsozii 13
tr-o discuţie avută cu to litică ce se întreprinde tre lectualii — această di narai-' ştiinţa şi v:
varăşele Si mina Samoiles- buie subordonată îndeplini că forţă • a satului nostru Aurelian Ai
cu, secretar adjunct al co rii sarcinilor economico-so- contemporan — poate fi Buletin de ş
mitetului comunal de ciale din comună. Acest folosită şi de alte organi premieră
Buletin de
partid, şi Rodica Stroia, di lucru presupune cunoaşte zaţii de partid din comu comoara fol
rectoarea căminului cultu rea de către toţi intelec nele judeţului, nostru. De 12,45 Melc
13.00 De la l
ral. tualii a sarcinilor de pro aceea, în încheiere subli dent-olub ;
— Intelectualii de pe ra ducţie pe care le au de în niem că intelectuali cum nai; 16,20 (
za comunei noastre, fără deplinit unităţile economi nomice; 1
nici un fel de rezervă — ce. Pînă în ultimul timp a- sînt profesorii şi învăţăto ştiri; 17.05 T
eu Marioan
ne spunea Simi-na Samoi- ceastă cunoaştere nu s-a rii Maria Doncea, Maria lonistul Au
lescu, au făcut şi fac multe ridicat la nivelul cerinţelor. Aleman, Eiisabeta Drăgan, Penfru pair
lucruri frumoase, folositoa O mai mare atenţie trebuie Marin şi Iliuţa Diaconu, 20.00 Divert
patriotice; 1
re, demne de remarcat. E acordată tineretului, care Silvia Meza, Carmen Ian- cu Constan!
suficient să amintesc că este dator să fie nu numai ' cu, Elena Dudaş, Anuţa Su- Victor Neg
din cele 21 cursuri ale în- auditor sau spectator ci şi ciu, medicii Alexe Radu, nale cu ac
văţămîntului politico-ideo- organizator. Leonida Eftimie şi Nicolae denţe son o
oră;
într-o
logic de partid şi 13 ale Atît la centrul de comu Hususan, cercetătorul dr. stop muzici
U.T.C., doar două nu sînt nă, cît şi în sate, activită ing. Gheorghe Lefter ş.a., TIMIŞOA1
conduse de intelectualii sa ţile politico-educative şi pot servi ca exemplu şi al litatea rădic
telor noastre ; 17 fac parte cultural-artistice să aibă loc tora. zicală; .-20,1!
din comisia de răspîndire şi mai mult pe microgru- ncse 20,30
muzică uşo
a cunoştinţelor ştiinţifice, puri de cetăţeni ţinîndu-se V. PÂTAN 21.00 Intîlni
18 activează cu bune re seama de preocupările, de
zultate în cele două brigăzi preferinţele lor, iar texte
La parterul noilor blocuri din comuna Sarmizcgetusa s-au dat în folosinţă numeroase ştiinţifice, alţii conduc lec le pentru cele patru brigăzi
noi unităţi comerciale. Foto: VIRGIL ONOIU torate cu părinţii sau răs artistice să nu fie preluate «|N
Calitatea
i n consiliul unic agroindustrial Haţeg DEVA: M
La întreprinderea metalului dere (Patrii
te (Arta);
- Artista, do
Restantele la întreţinerea pentru producerea PlcmăiSim? mm&m? (Urmare din pag. 1) (Flacăra);
dafirl (Sidi
* ♦ ta); Tinăr
mionul de i
ciuturilor — grabnic şi industrializarea Drumul spre rentabilizare trece bricate, iată ce am aflat : structorul);
— La cuptoarele bluming
I se spune
(Unirea); F
legumelor Haţeg de 1000 mm aparatura tcr- iembrie);
motehnică este învechită.
(Republica)
înlăturate ! şi prin fermele proprii Personalul muncitor de la poliţist inc<
întreţinerea aparaturii ter-
Clipa — st
motehnice este insuficient, cltorcsc);
(Urmcue din pag. 1) stată că pe unele suprafeţe întreprinderea pentru trecut. între măsurile sta tărirea ordinii şi discipli deci nu există posibilităţi şi flacără (I
NEA; Rug
ocupate cu rădăcinoase fu producerea şi industriali bilite în scopul ridicării e- nei în toate formaţiile de de a executa local repara nerul); PE 1
cultivată — 80 de hectare. rajere buruienile au inva zarea legumelor şi fructe ficienţei economice amin lucru. ţiile la aparatură, în ciuda te şi stat
Cooperatorii s-au mobilizat dat cultura, deoarece coo lor Haţeg se înscrie în rîn- tim, de asemenea, preocu Cum este şi firesc, pe faptului că sînt condiţii I-II (¡Vlunc
NOASA: Ci
in vederea finalizării în peratorii au tărăgănat în dul unităţilor care, în anul parea pentru organizarea lingă urmărirea preluării chiar foarte bune din punct lungă (ăl ui
această săptămînă a pri ceperea praşilei manuale. trecut, au depăşit simţitor unui centru de pregătire a ritmice a materiei prime de de vedere al dotărilor şi CÂNI : Cc
(7 Noiembr
mei praşile manuale la le Ignorînd obligaţiile ce ie cheltuielile prevăzute „ la materiei prime destinate la furnizori, o importantă pregătirii profesionale a losul clin 1
gumele rădăcinoase. Frun revin în calitate de mem 1 000 lei producţie marfă, fabricaţiei, organizarea u- cale de reducere a cheltu termotehnicienilor. Sînt si I-II (Steaui
taşi la întreţinerea cultu bri cooperatori, Eleonora fapt ce a determinat în nei secţii de sortare dotată ielilor o reprezintă inten tuaţii cînd am trimis apa ţie : Rug
tria); Să p
rilor sînt, între alţii, coope Sancă, Valeria Săliştean, cheierea activităţii financia cu maşini şi utilaje, îmbu sificarea preocupării pentru ratele la atelierele de ter- zătoare (1
ratorii Marioara Lăban, Maria Bocan şi Eva Viţio- re cu pierderi în loc de be nătăţirea calităţii lucrărilor producerea unor cantităţi motehnică ale C.S.H. Dar, GIU-BAI :
Viorel Andraş, Măria Stoi nescu nu participă la efec neficii, aşa cum avea pla de remont, reamplasarea u- sporite de legume şi fructe după trei-palru luni ne-au tel (Casa ci
TEG ; Omi
ca şi Aurelia Bucur — să tuarea lucrărilor agricole nificat. Sintetizînd cauzele tilajelor tehnologice în flux în fermele proprii. în a- venit înapoi aşa cum le-am bule (Poi
amintim doar cîteva nume. atunci cînd este nevoie şi acestei situaţii, contabilul liniar în vederea evitării cest an se prevede ca din dat. Uneori chiar noile apa Ultima fror
între primele unităţi din cînd prevăd tehnologiile şef al întreprinderii, Alexei încrucişărilor şi a locurilor fermele proprii să se asi rate livrate de F.E.A. Bucu CALAN : P
— seriile I-
consiliu unde s-a început culturilor. Evident, pentru Lazo, ne-a relatat că cele înguste, diversificarea ga gure peste 2 000 tone pro reşti ne sosesc cu defecte, tură); Cuir
asemenea situaţii se impu mai mari depăşiri la chel mei sortimentale şi altele. duse destinate fabricaţiei. într-o oarecare măsură si prinţesă (11
praşila a doua la culturile tuieli s-au datorat aprovi Concomitent, o atenţie spo Realizarea producţiei res tuaţia este similară şi la RIA : Hăzb
de rădăcinoase furajere se ne să fie aplicate sancţiu zionării cu materie primă, rită se acordă aplicării u- pective, care are o in celelalte laminoare. roz (Mureş
nile legale, obligîndu-i pe
situează şi C.A.P. Sălaşu de cei vinovaţi să-şi îndepli respectiv cu legume şi fruc nor măsuri care vizează fluenţă directă asupra ren Ce-i de făcut pentru îm pcye m arii:
GHEEART:
Jos. Printr-o mobilizare nească la timp îndatoririle te, de la mari distanţe, pe- valorificarea superioară a tabilităţii întreprinderii, bunătăţirea indicelui de ca la întiinire
susţinută a cooperatorilor ce le revin. într-o altă u- risabi litâţilor ridicate la ■ reziduurilor de fabricaţie, impune ca atît ¿1 pomi litate al metalului ?
la această acţiune, este po- nitate din comună — la materia primă, precum şi reducerea perisabilităţilor cultură cît şi în legumicul Desigur, aceste stări de SS
sibil ca praşila a doua să C.A.P. Sînpetru — coopera unor deficienţe organizato prin bombaje printr-un tura să fie urgentate lu fapte necorespunzătoare, în- IV RE
fie încheiată în primele torii Cornel Băloi, Traiăn rice. Cauzele neajunsurilor control riguros al ambala crările de sezon, să fie a- tr-o măsură mai mare sau
zile ale săptămînii viitoare. Dragoş, Eiisabeta Cetăţean manifestate au constituit jelor, pe această cale pre- plicate tehnologiile înain mai mică, periclitează o-
tate, urmărită îndeaproape
norarea în bune condiţii .a
Tovarăşul Marin' Mălăes- şi alţii, oferă exemple obiectul unor temeinice a- conizîndu-se realizarea u- şi cu întreaga răspundere obligaţiilor contractuale pe Timjml i
nalize din partea organiza
nor economii de 150 000 lei.
cu, secretarul adjunct cu demne de urmat ia între ţiei de partid, a consiliului O serie de acţiuni Vizea obţinerea unor producţii care le are C.S. Hunedoara 30 mai : Vi
în general
probleme de propagandă al ţinerea culturilor. şi adunării generale a oa ză reducerea consumului de mai tipurii şi cît mai mari cu beneficiarii, duc la chel cerul lemp
Comitetului comunal de La C.A.P. Haţeg, efectua menilor muncii, stabilin- combustibil şi energie, scă la unitatea de suprafaţă. tuieli inutile de manoperă, cădea ave
partid Sîntămăria-Orlea, a rea praşilei mecanice la du-se totodată o serie de derea cheltuielilor de re Desprinzînd învăţămintele la risipă de timp şi metal. ploaie însoţ
electrice. V
ţinut să evidenţieze hărni cultura porumbului este în măsuri în scopul creşterii mont prin folosirea raţio cuvenite din neajunsurile Aşa stînd lucrurile, din moderat,
temporare
cia cooperatorilor din bri credinţată mecanizatorului rentabilităţii. Interlocutorul nală a materialelor, recon- semnalate în anul trecut, nou tragem un semnal : la Temperatur
găzile Bucium şi Subceta- Viorel Vlăiconi, care dove aprecia faptul că există diţionarea în atelierul pro este necesar ca organizaţia oţelării este necesar să se £1 cuprinse
te. care au terminat efec deşte răspundere şi con realmente condiţii ca în a- priu a unor piese şi sub- de partid şi consiliul oame îmbunătăţească în mod e- grade, iar
tuarea praşilei a doua ma ştiinciozitate in realizarea cest an unitatea să realize ansamble. S-a prevăzut tot nilor muncii să acorde ma vident tehnologia şi disci tre 20 şi 2
nuale pe cele 10 .hectare unei lucrări de calitate, ze un însemnat volum de odată ca din investiţiile ce ximă atenţie urmăririi şi plina tehnologică de elabo Pentru 31
ocupate cu căpşuni. în punînd accentul pe respec beneficii, principala rezer vor fi alocate să fie extin analizei temeinice a situa rare şi turnare a oţelului, Vreme inst
no ros. Vor
în laminoare să se insiste
ţiei cheltuielilor de produc
fruntea întrecerii la între tarea densităţii optime de vă de reducere a cheltuie se suprafeţele de produc ţie, cunoaşterii factorilor mai mult pe recepţia ma ploaie. ins(
ţie şi îmbunătăţită dotarea
lilor constituind-o aprovi
ţinerea culturilor s-au si plante la hectar. Pe su zionarea ritmică şi de la tehnică a unităţii. Impor care influenţează negativ terialelor, şi nu ar fi rău cări electrit
tuat cooperatoarele Eleo- prafeţele cultivate cu po distanţe mai mici cu mate tant de reţinut este şi fap situaţia financiară a unită dacă consiliul oamenilor La munte
nora Radu, Maria Mînja, rumb la C.A.P. Livadea, cu rie primă. Numai pe aceas tul că se va pune un ac ţii pentru a putea interveni muncii din C.S.H. ar ur IA, cu' ceru
dea precipi
Ghizela Radu, Ioana Ţîţ, prioritate unde au apărut tă cale este posibil să fie cent sporit pe ridicarea prompt şi eficient cu mă genta realizarea dotărilor sub formă
Floarea Bordea şi Milido- buruieni, s-a trecut la e- reduse cheltuielile cu cel pregătirii profesionale a lu suri de creştere a volumu propuse : instalaţii de con viţă şi nin
log de ser
ra Ciora. în schimb, la bri fectuarea primei • praşile puţin 3 milioane lei faţă crătorilor şi pe organizarea lui beneficiilor. trol nedistructiv al supra cenco).
gada din Ci ape ia se con manuale. de cele înregistrate în anul judicioasă a muncii, pe în N. TÎRCOB feţei şi masei laminatelor.