Page 1 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 1
1 IUNIE
Copiii — primăvara
fericită a patriei
Ca in fiecare an ziua lari fac cunoştinţă aici cu ’
întîi a lunii iunie — Ziua primele noţiuni ştiinţifice, I
internaţională a copilului pun bazele pregătirii lor
o intîmpină explozia de lu viitoare.
mină a soarelui, simfonia Activitatea din grădiniţe
de culori a naturii, gîndu- se continuă în cele 487 de
rile noastre calde pentru cei şcoli generale, 364 unităţi
care cresc şi se formează cu clase I—IV, celelalte 123
in anotimpul însorit a! pa- avînd clase I—VIII. Pornind
triei. Asemeni grădinarului de la elemente deja cunos- s
Iscusit, care face florile să cute, in şcoala generală
se deschidă în lumină, sîrguiesc astăzi 77 920 de
Partidul Comunist Român elevi din ciclul primar şî
are grijă ca tinerele mlă- gimnazial.
di.ţe — copiii — sa creas Integrarea învâţâmîntului
că şi să se dezvolte pen- cu cercetarea şi producţia
tru a duce mai departe pune baze noi, temeinice
idealurile societăţii noastre pregătirii elevilor. 465 de
socialiste, pentru a con laboratoare şi 642. de ca
strui societatea nouă co binete de specialitate, mo
munistă. dern utilate oferă cadrul
Grija secretarului gene- iniţierii în tainele ştiinţei,
S’ ral al partidului, tovarăşul însuşirii cunoştinţelor teore-
Anul XXXII, nr. 7019 DUMINICA, 1 IUNIE 1980 4 pagini — 30 bani Nicolae Ceauşescu, mărtu- tice şi deprinderilor practi-
risită şi la recentul Forum ce. Şi pentru că munca
al tineretului — „Intotdea- este izvorul progresului civi-
una gindul meu e la copiii lizaţlei umane, ea trebuie
In spiritul sarcinilor Consfâtuirii de Sucru ţârii mele" — îi însoţeşte să fie şi este un factor e-
permanent pe şoimi şi pio- senţial al educaţiei. Educa-
de la C.C, al P.C.R. din 29—30 mai a.c. nierî, pe toţi cei ce for- rea prin muncă şl pentru
mează tînăra generaţie de muncă a elevilor se face şl
azi, viitorii comunişti de în cele 368 de ateliere şco
mune.
Organizare exemplară muncii pentru realizarea în largi cunoaşterii, pune la lare. De. milenii poporul nostru
Şcoala deschide porţi
s-a afirmat prin luptă şi
lucrărilor ai rrîpn,a ] dispoziţia elevilor minunate- muncă. Această tradiţie
le cuceriri ale geniului u- trebuie continuată de copiii
man. In judeţul nostru fiin
de astăzi, adevărată primă
i -«' » ţează 270 de grădiniţe, vară a ţării, şi de genera-
Abordînd — în lumina indicaţiilor date de şi mijloace mecanizate în vederea întreţine dintre care 222 cu program ţiile care vor veni după ei.
secretarul general al partidului, tovarăşul rii la timp şi in cele mai bune condiţii a normal, 43 cu program pre- lată de ce şcolii îi revine
Nicolae Ceauşescu, la şedinţa comună a Co culturilor, combaterii dăunătorilor, pregătirii lungit şi 5 cu program sâp------------------------------------------ -.......... - C.S. Hunedoara, Coşurile
mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., temeinice a stringerii recoltei, cultivării fie tămînal. 17 880 de preşco-fConîinuare în pag. a 3-a) de la cuptoarele Siemens
Consiliului de Stat şi guvernului —, proble cărui metru pătrat de pămînt nefolosit din Martin.
mele înfăptuirii planului în agricultură, Con perimetrul localităţilor, evacuării excesului de
sfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din umiditate din unele zone, folosirii cu randa Preocupări majore şi deosebit de actuale in cercetare-proiedare
29—30 mai a.c. a jalonat măsuri corespun ment ridicat a bazei tehnico-materiale şi a
zătoare in vederea realizării integrale şi in forţei de muncă în agricultură. De asemenea,
bune condiţii a tuturor obiectivelor prevăzute o atenţie specială a fost acordată realizării
pentru ultimul an al aciuatului cincinal. In planului în zootehnie, indicîndu-se să se ac
acest sens, s-a cerut organelor şi organiza ţioneze energic pentru creşterea şi ameliora
ţiilor de partid, consiliilor unice agroindus rea efectivelor, strir.gerea fără pierderi a fu Deci, tovarăşe inginer ponentele sale, se ocupă cu fel deosebit. Dispune de o
triale şi tuturor lucrătorilor ogoarelor să ac rajelor şi îndeplinirea integrală a livrărilor la Vasile Senine, asimilarea, i n tens-i ta te de sol u ţ i ona r ea dublă acţionare : aer şi
ţioneze cu mai multă perseverenţă pentru fondul de stat. Cum se acţionează în unele autodotarea şi autoutilarea unor probleme pe care le apă, sub presiuni diferite,
organizarea exemplară a muncii în fiecare tehnică formează una din ridică extracţia şi prelu fiecare avînd rol distinct în
unitate agricolă şi sector de producţie, pen unităţi agricole, din judeţul nostru pentru ca cerinţele majore şi de ma crarea minereurilor feroa ansamblul funcţional. Se
tru mobilizarea întregului potenţial de forţe aceste imperative să fie transpuse în viaţă ? ximă actualitate a cercetă se şi neferoase. Cu ce aţi deplasează în frontul de
rii-proiectării în actuala şi argumenta ? lucru pe roţi de cauciuc.
UNDE NU rilor, la C.A.P. Rapel tu Ma nilor, asigurînd astfel con viitoarea dezvoltare a eco — Ar fi mâl multe ele — Căror categorii de lu
. SE POATE INTRA re, Cigmău şi în alte uni diţii în vederea obţinerii nomiei româneşti,' devenită mente importante. Lucrări crări îi este destinată ?
CU TRACTOARELE, tăţi, au fost mobilizaţi coo unor producţii sporite la sarcină permanentă data de aflate în experimentare, — Abatajelor care folo
PRĂŞESC COOPERATORII peratorii la întreţinerea hectar. Asemenea exemple secretarul general al parti altele în fazele de proiec sesc tehnologia surpării cu
manuală a culturilor prăşi- trebuie să fie urmate de dului, tovarăşul Nicolae tare sau în lucru. Avem în subetaje, specifice extrage
In condiţiile cind starea toare — porumb, cartofi, cătte toate unităţile agri Ceauşescu. fază de confruntare cu ză rii minereurilor feroase şi
vremii este destul de insta sfeclă, legume. Avî.nd re cole cooperatiste şi de stat Lucraţi intr-un institut de cământul mineral o iinsta neferoase.
bilă, căzînd zilnic precipi partizate toate suprafeţele din judeţul nostru. profil, numit I.C.I.T.P.L. la ţie pentru perforarea gău — Şi, cum se lucrează cu
taţii abundente, nu se cu culturi, chiar şi cele pe C.I.M. Deva, iar spre a rilor lungi, căruia i se mai ea ?
poate aştepta ca lucrările care s-au aplicat erbicide, O MAI BUNA simplifica — un institut de zice cărucior. — Iniţial se execută două
de întreţinere a culturilor pe formaţii de muncă şi MOBILIZARE cercetare şi proiectare pen — N-are însemnătate găuri paralele, după oare,
să iie efectuate numai me cooperatori, in cadrul acor ÎN LEGUMICULTURA tru industria minieră, fi cum se numeşte. Ce este prin priceperea minerului,
canizat. înţelegînd necesi dului global, s-a putut in- ind : ea ? după scheme date în ra
1
tatea intervenţiei cu forţe •terveni operativ şi eficient în legătură cu stadiul — Tot prescurtat — şeful —■ E, totuşi, o instalaţie, port cu condiţiile specifice
manuale la prâşitul cultu pentru combaterea buruie- lucrărilor în sectorul hor atelierului de cercetare-pro- care. pe scurt, deţine şi
ticol. şefa fermei de legu- iectare tehnologică. poartă două perforatoare cu CORNEL ARMEANU
— Aflăm că institutul în ajutorul cărora se realizea
m cuelo mmm\ socim (Continuoie în pag. a 2-a) ansamblu, şi el prin com ză găuri de puşcare de un (Continuare în pag, a 2-a}
ÎN INTERIORUL
DECADE RECORD
CU REZULTATE REMARCABILE ZIARULUI î
Pentru multe colective de oameni ai muncii din
unităţile industriale alé judeţuiiii, ultima parte a lu a Informaţii de partid
nii mai a coincis cu organizarea decadelor record,
soldate eu rezultate remarcabile în sporirea produc
ţiei fizice. ■ DEVA — actualităţi
® LA I.M. BARZA. în raionul Carpen, Mihai Ne- ■ România — Anglia la
trecerea ce se desfăşoară goci, Aurel Ştefan, An-
an de an între sectoarele ghe.l Mihai, Nicu Blaga şi gimnastică feminină
minei a prilejuit şi de a- loan Tămaş.
ceastă dată manifestarea ■ Raliul Dunării. Din
hărniciei colectivelor din • LA TERMOCENTRA
sectoarele III Musariu şi LA MINTIA. După cum palmaresul competi
Valea - Morii, care în in ne anunţă colaboratorii] ţiei
tervalul 19—28 mai au nostru, maistrul Roman
extras peste plan 360 tone Romcea, decada 19—28 ■ Reflector
şi, respectiv, 210 tone de mai a fost cu adevărat re
minereu. S-au evidenţiat, cord. In această perioadă, ■ O pagină — a treia —
de asemenea, colectivele termocentrala a produs
din raioanele Valea Morii suplimentar nu mai puţin dedicată copiilor.
I.M.C. Deva. Aspect <Ie La pregătirea formelor fn. care
Veche şi Brădişor. de 3 milioane kWh ener pentru panourile mari, necesare co*mrucţiei de locuinţe. urmează să fie t-urnat betonul
Foto: VIRGIL ONOÏU
O contribuţie de primă gie electrică. Succesul este
mărime la obţinerea aces cu atît mai concludent,
tor rezultate au' avut-o cu cit în primele două de
brigăzile conduse de mi cade s-au produs peste fel, I.P.E.C. îşi.asigură cu PROCES Ungă rubricile obişnuite, o
nerii Teodor Feier, de la plan 2 milioane kWh. forje proprii cadrele de care CINEMATOGRAFIC seamă de remarcabile studii
are nevoie. şi eseuri dedicate Centenaru
¿2 lui „AJ-ghezi 11 . Semnalăm,
Căminul
I.a
din
cultural
PREOCUPARE ÎNCUNUNATA DE SUCCES UTILAJE PREGĂTITE Baru s-a desfăşurat un pro de asemenea, două cro
PENTRU RECOLTARE ces cinematografic pe tema nici dedicate unor artişti
Paralel ou strădania de mare anvergură, ini relaţiilor de familie, pornind hunedoreni : prima, do Radu
Ci-obanu, la volumul lui Cor-
Preocupîndu-se
pregăti
de
de la filmul „Bunicul şi doi
pentru îndeplinirea cu ţiate in ultima vreme, CURS DE CALIFICARE rea utilajelor care vor fi fo delincvenţi minori“. La reu tteUu Kădulescu, Zidul în
cinste a sarcinilor de dintre care merită citate La secţia din Vetei a În losite Ut campania de recol şita acţiunii au contribuit care s-a tras cu puşca, cea
plan — strădanie încunu utilizarea la întreaga ca treprinderii de prospecţiuni tare a cerealelor păloase, Zamfira Koşeriu, Ionel laltă, de Rodlca Fota, la ex
personalul muncitor de la a-
nată de succese demne de pacitate a utilajelor, evi şi explorări geologice Deva tclierul S.M.A. Geoagiu a a- I.ucaci, Gbeorghc Bolea, Ol- poziţia sculptorului loan Seu,
se desfăşoară im curs de ca
consemnat, în fiecare lună tarea risipei etc., în peri lificare, eu scoatere din pro sigurat revizuirea şi repara tiţa Sîrbu şi Ion Stcgăvescu. vernisată recent la Sibiu.
— colectivul de muncă al oada trecută din acest an ducţie» tn meseria de sondor. rea în totalitate, conform A APARUT
I.M.M.R. Simeria se pre colectivul I.M.M.R. a ob La cursuri participă lucră graficului, a combinelor şi „TRANSILVANIA“
ocupă cu responsabilitate ţinut economii de 12 000 tori din toate secţiile între preselor de balotat. Astfel, NR. 5/80
de reducerea continuă a kWh energie electrică şi prinderii, iar lecţiile sin* ţi s-au făcut intervenţiile nece Numărul lunii mal al re B—
consumurilor energetice. peste 300 000 mc de gaz nute de cadre cu înaltă pre sare Ia 21 de combine şl 17
Printr-o seamă de măsuri metan. gătire profesională. Iu arest prese pentru balotat paie. vistei sibiene cuprinde, pe