Page 13 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 13
01tol#tew Jed. Huned BeŢ
PROLETARI DIN TOATE ŢÂRlL¥,l&flff IV^!'
T o v a r ă ş u l Nicolae conducătorii României şi dispozitivele de prelucrare
Ceauşeseu, secretar general Bulgariei, scandând cu pu a datelor, aparatele electro
al Partidului Comunist Ro tere „Ceauşeseu — Jiv nice de taxare şi de factu
mân, preşedintele Republi kov !“, manifestîndu-şi prin rat.
cii Socialiste România, şi vii aplauze şi urale satis în continuare în sec
tovarăşul Todor Jivkov, facţia faţă de noul dialog torul rezervat construc
prim-secretar al Comitetu româno-bulgar la nivel ţiilor de maşini, sînt expu
lui Central al Partidului înalt, menit să aducă o se numeroase produse
Comunist Bulgar, preşedin nouă contribuţie la adînci- noi, între care se re
tele Consiliului de Stat al rea şi extinderea tradiţio marcă maşini-unelte, scule
Republicii Populare Bulga nalelor legături de priete de aşchiere, diverse utilaje
ria, au inaugurat, miercuri nie şi conlucrare dintre caracterizate printr-un înalt
dimineaţă, Expoziţia indus partidele, popoarele şi ţă grad de automatizare a o-
triala bulgară de la/Bucu rile noastre. peraţiiior. Dintre noutăţile
SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN în aplauzele celor pre prezentate aici se remarcă
reşti, organizată în cadrul
Complexului expoziţional zenţii, tovarăşii Nicolae roboţii industriali, ce-şi
din Piaţa Scînteii. Ceauşeseu şi Todor Jivkov găsesc o largă utilizare în
La intrarea în incinta ex taie panglica inaugurală a alimentarea cu piese de
poziţiei, tovarăşul Nicolae acestei importante mani
ANUL XXXII, nr. 7022 JOI, 5 IUNIE 1980 Ceauşeseu şi tovarăşul festări expoziţionale. diferite dimensiuni a ma
Todor Jivkov, tovarăşa Primele standuri vizitate şinilor de prelucrare a me
talelor. Foarte bogată este
Elena Ceauşeseu şi tova sînt cele ale industriei e- şi gama maşinilor de pre
IN SPIRITUL CUVÎNTARII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU răşa Liudmila Jivko- lectronice şi electrotehnice. lucrare electrotehnică a
va simt întâmpinaţi de ti Cunoscuta firmă exporta
LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R. nere fete în frumoase cos toare „Izcrtimpex“, care are metalelor, în special a ce
tume populare româneşti şi lor dure, prin eleetroero-
bulgare, care, după tradi relaţii comerciale cu parte ziune şi electroscînteie.
neri din peste 60 de ţări,
¡uzare gener senini realizarea ţie, îi invită să guste, din prezintă diferite tipuri de cuvinte de apreciere la a-
înalţii oaspeţi au avut
pâinea şi sarea ospitalităţii.
Numeroşi oameni ai mun aparate de măsură şi con dresa produselor expuse, a
trol, tehnică de calcul, ele
recoiîelor a toate culturile ! cii din întreprinderile şi creaţiei oamenilor de ştiin celor care le-au conceput
mente electronice,, rod al
instituţiile bucureştene, a-
şi realizat.
flaţi de-a lungul aleii ce
duce ia pavilionul central, ţă bulgari sau realizate în
Subliniind faptul că rea totăţilor agricole să treacă lor unităţilor să se situeze întâmpină cu căldură pe cooperare. Reţin atenţia (Continuare în pag. a 4-a)
lizarea ireproşabilă’ a sar neîntîrziat la înlăturarea permanent în miezul acti
cinilor de sporire a pro lipsurilor în organizarea vităţii practice, intervenind
ducţiei agricole constituie muncii, în funcţionarea co operativ şi eficient pentru LUNA EDUCAŢIEI
o premisă importantă pen respunzătoare a utilajelor rezolvarea concretă, la faţa POLITICE ŞI CULTURII (ABA« 41AIMEUNI 1 [ Mimi
tru desfăşurarea normală a şi, mai cu seamă, la întă locului, a problemelor le SOCIALISTE • plom-ilui
întregii activităţi economi rirea disciplinei şi ordinii gate de creşterea produc PENTRU TINERET mmi Mixffriin ocJoüirii tehnice [SPEOiMlŞTi
Ni v/ELUL 0 înaltei calif »cari
ce a ţării, în cuvântarea în fiecare unitate agricolă. ţiei agricole. în acelaşi întâia săptămână in că
rostită la recenta Consfă Datorită deficienţelor timp, este necesar ca fie tinii „Lunii educaţiei po
tuire de lucru de la C.C. manifestate în campania de care consiliu unic agroin litice şi culturii socialis EaP^IENŢA acumulată la lupeni
al P.C.R., secretarul gene primăvara, s-au înregistrat dustrial să exercite cu răs te pentru tineret“ este IN MECANIZAREA LUCRĂRILOR MINIERE
ral al partidului, tovarăşul unele întârzieri la lucrările pundere şi exigenţa rolul cea dedicată sportului şi
Nicolae Ceauş eseu, a insis agricole, precum şi abateri şi atribuţiile ce le sînt în turismului. Acum se des SA FIE ÎMBRĂŢIŞATĂ DE TOT MAI MULTE
tat asupra necesităţii ca or de la cerinţele de calitate credinţate privind îndepli făşoară ctaf/a pe oraşe şi
ganele şi organizaţiile de stabilite prin tehnologii. nirea sarcinilor economico- municipii la handbal, vo MINE DIN VALEA JIULUI
partid, consiliile unice a- Obţinerea unor producţii financiare de către unităţi lei şi tenis de cimp (fete
groindustriale. toţi lucrăto superioare la Fiecare cultu le din raza lor de activita şi băieţi) care va desem
rii din agricultură să acor ră, astfel incit in toate u- te. Fireşte, se cere totoda na echipele câştigătoare E timpul să se obfmă
de maximă atenţie folosirii nităţile agricole din jude tă o implicare mai activă cc-şi vor disputa, in fi
judicioase a pămîntuiui şi ţul nostru să fie realizate a tuturor specialiştilor din nal, „Cupa Costaşti '80“. rezultate şi la I. M. Aninoasa
a bazei tehnico-materiale. în condiţii ireproşabile agricultură în activitatea Sîntem în măsură să
în scopul obţinerii unor prevederile planului şi an productivă a unităţilor, în notăm deja uncie dintre
producţii superioare la toa gajamentele asumate în în efectuarea în cele, mai bu finaliste. Astfel, la hand în anul 1977 mai multe cământ. Acesta a fost mai
te culturile agricole. Din trecerea socialistă pe acest ne condiţii a lucrărilor a- bal, municipiul Deva va întreprinderi* miniere din întîi experimentat la mi
Valea Jiului au fost dota
na Lonea, acolo adueîn-
criticile formulate reiese an, impune ca centrul de gricole în fermele vegetale fi reprezentat de echipe te cu complexe mecaniza du-i-se modificările şi îm
necesitatea ca organele a- greutate al activităţii orga sau în zootehnie. Există le liceului „Decebal“ (fe te. Printre acestea se nu bunătăţirile necesare (N.R.
grieole judeţene, consiliile nizaţiilor de partid, consi te) şi liceului nr. 2 (bă mără şi I. M. Aninoasa. — Ing. Ion Vasile a deţi
ieţi). în Hunedoara locul
populare şi conducerile u- liilor populare, conduceri (Continuare în pag. a 2-a) Deci. de trei ani unui nu nut timp de zece ani a-
măr crescînd de brigăzi de ceastă funcţie la mina Lo-
atei li se creează posibili nca. şi cunoaşte deci foar
■ llilliliilillllllll Ca&teşti ’80 tatea să extragă cantităţi te bine utilajul în cauză).
tot mai mari de cărbune. Practic noi nu avem prea
Deşi nu s-ati obţinut re multe obligaţii privind îm
silviii 1 a fost câştigat dc echi zultate spectaculoase, o a- bunătăţirile funcţionale.
w i/ffM pa liceului industrial nr. numită experienţă s-a cîş- Rămîne doar să-i creăm
2 (la fele). întrecerea bă tigat. Cit de mare şi de condiţii necesare şi să-l fo
. . . . . . . . . f ş •mxÆi folositoare este aceasta şi losim la parametrii proiec
ieţilor fiind în curs dc
desfăşurare. Caftanul va fi în ce măsură deschide ea taţi. Numai că nu se în-
reprezentat, de echipele li noi perspective minerilor .împiS aşa. Avem cîteva
ceului metalurgic din lo de la Aninoasa ? în urma deficienţe care ne încurcă
calitate. Orăştia de for discuţiilor purtate cu ca să obţinem rezultatele do
maţiile liceului de chimie dre de răspundere din con rite. Nu avem o cameră
(fete) şi a liceului „Aurel ducerea minei, vom încer de montaj corespunzătoa
Vlaicii“ (băieţi), jar Bra ca să dăm răspuns aces re ; cea actuală e pe flu
dul de handbaliştii grupu tor deziderate in rîndurile xul de aprovizionare al
lui şcolar al I.M. Barza. ce urmează. sectorului I care e meca
ACŢIUNE De la început trebuie să nizat, ceea ce duce la mari
CICLOTURISTICA precizăm că nimeni din întîrzieri. în montarea, de
cei cu care am discutat nu
Peste 80 de tineri din montarea. repararea şi
activitatea
întreprinderile şi şcolile mai concepe mecanizare, transportul secţiunilor com
fără
minei
Tilmacitom oraşului Brad au pornii Deci mecanizarea în primul plexului dintr-un loc în
luni,. 2 iunie, la drum, cu
bicicletele. Acţiunea, or rînd. între această con altul. în acest sens avem
de gînd Aspect din frumuseţe» ganizată in cadrul ..Săp cepţie . sănătoasă şi rezul un proiect pentru o came
cotidiană a muncii temera tatele obţinute sînt însă ră de montare, în genul
Dintre sutele de creatori „Cîntarea României", neîn- re a constructorilor de noi tămânii sportului şi tu discordanţe mari; în. sen celei de la Lupeni, care
tîlmăcitori de gînd, senti cununaţi alţii, cei mai mulţi obiective Industriale de pe rismului pentru tineret“, a sul că rezultatele nu sînt
ment şi năzuinţă întru pocii, prozatori, dramaturgi, harţii judeţului. Această avut drept scop atragerea ne va uşura foarte mult
„Cântarea României“, dc pe plasticieni şi fotografi, cu broderie de oţel constituie şi iniţierea cit mai mul pe măsura dotării, chiar munca şi, bineînţeles, va
meleagurile liunedoretie, nu toţii săvîrşesc osârdia de armatura betonului, brode tor tineri la practicarea dacă uneori ele au confir duce la scurtarea perioa
mai unii au cules laurii cei nobleţe a înăl(ării mintii şi rie care cere măiestrie pro cicloturismului — sport, la mat. De ce ? Să ascultăm dei de introducere a com
mai dc scamă ai festivalu inimii, a rostirii adinei de fesională şl curaj. îndemâna tuturor, care a- părerea specialiştilor : plexelor. Introducerea ul
lui. Fireşte eă-şi doreşte fle spre fără, despre cci dc de jut.ă la întărirea sănătăţii Ion Vasile, inginer şef timului complex a durat
care premierea pc podiumul mult, de ieri, de azi, de Foto: V. ONOUJ si, totodată, prilejuieşte cleclromecanic: „Folosim
republican. Fireşte că se mîine, despre pâine, flori, cunoaşterea celor mai in un tip de complex care CONSTANTIN IOVĂNESCU
bucură tind pe o treaptă cărbune şi otel, despre ma teresante, mai pitoreşti corespunde destul de bine
locuri.
sau alta. înving întrecerea. rii croi ai construcţiei so
Fireşte că se întristează tind cialiste, despre doruri, de condiţiilor noastre de ză (Continuare în pag, a 2-a)
trebuie să se întoarcă aca spre cite sînt în lumea fier-
să, înainte de a străbate pinte dinlăuntrwl oamenilor.
dc
pînă la capăt drumul ce De aceea, în noua ediţie sirat brigăzile conduse Mihai şuni, Pînă acum, pc păşuni de către consiliul comunal dc
Bra.şoveanu,
Glteorghe
din
le
Silvaş,
Beriu,
zona
şi
cultură
urcă spre etapele superioa a „Cântării României", în Gîleă şi Costaclie Tofan, ca Boz, Densuş şi Uia s-au a- educaţie politică întreprinderea
socialistă
şi
re. Dar mai presus de a- lumina caldă a preţuirii şi re s-au clasat pe primele trei pilcat îngrăşăminte pe mai cinematografică judeţeană, a
au
fost
ceasta ci cîntă, joacă, reci dăruirii, ţîlmăcitorii de gînd locuri şi rezultatele premiate mult de 1 500 ha. La realiza unei şezători llterax-cinema-
obţinute
pentru
des
tă, interpretează, lucrează hunedoreni trebuie, este de „BRIGADA ÎNALTEI cu i 000, 3 000 şi respectiv rea acestei acţiuni o contri tografice. Acţiunea s-a „Recu
adus-o
cu
concursul
chis
şi-au
buţie
meritorie
cu pensula şi cu dalta din datoria lor să se afle în CALITATI 2 000 lei. noaşteţi interpretul Mon
nevoia de a vorbi în felul primele rânduri, încununîn- ŞI PRODUCTIVITĂŢI“ piloţii de aeronave utilitare tajul literar-cinematografic
Nicolae Toader şi Iosif Buş-
acesta Lii semenii şi tovară du-se cu marii lauri. Fără AVIAŢIA UTILITARĂ, tea, precum şi pilotul secund „Atit de vii îmi par aici
şii dc muncă şi via/ă, de a de ci viaţa ne-ar fi împu Iniţiativa muncitorească LA FERTILIZAREA Ion Cărăuşu. străbunii“, muzica foile şi
se bucura de binele şi fru ţinată de culori, sunete si „Brigada înaltei calităţi şi PAJIŞTILOR NATURALE populară au întregit progra
mul şezătorii.
mosul artei. Mariana Pin- vibraţii, atit de sincere, atât productivităţi“, pe care o a- Pentru a asigura sporirea ŞEZĂTOARE
LITERAR —
plică formaţiile de lucru de
daru, Maria Dincă, Gligor de trebuitoare sufletului la E.M. Ghelari, conduce la producţiei pajiştilor natura CINEMATOGRAFICA
le, cu sprijinul aviaţiei uti
Haşa. Gcorge Negraru şi nostru. obţinerea de rezultate deo litare in judeţul nostru este
alţii, încununaţi în ediţia a sebite în muncă. Fruntaşe in în curs de realizare fertili Nedela do la Vaţa de Jos — i
U-a, a Festivalului naţional DUMITRU DEM IONASCU aplicarea acestei iniţiative zarea a peste 2 500 ba pă a oferit cadrul organizării,