Page 14 - Drumul_socialismului_1980_06

; o. - DRUMUL SOCIALISMULUI*

ACŢIONĂM IN LUMINA PREŢIOASELOR INDICAŢII PATE DE
Mobilizare generală pentru realizarea
SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI

recoltelor planificate la toate culturile! Economisirea energiei — un io,on Teleşco
11.00 Roman
tardul.
sodului
(Urmate- din pag. I) ducţie proprie necesarul de ţipătorii au obligaţia să se capitol important al sporirii 11.50 Telex
consum la sortimentele ocupe de îngrijirea şi lu­ 16.00 Telex
ÎS,OS Toleşco.
realmente condiţii ca, prin pentru care avem condiţii, crarea tuturor suprafeţelor 16.30 Reporta
perfecţionarea activităţii de legumicultorii din fermele pentru a realiza producţii eficientei economice 16.50 I«a vob
conducere de către organe­ I.A.S., din C.A.P. Dobra, cît mai mari. Sub acest as­ » 17.01 Viaţa c
18.05 Mult «
le de partid şi de stat, să Ilia, Rapoltu Mare şi din pect, şi în judeţul nostru Trans portul pe calea fe­ Diesel la o staţionare mai cum ar fi întreţinerea în 18.30 Public»
fie soluţionate corespunză­ alte unităţi au cultivat în există unele situaţii care rată este un mare consu­ mare de 20 minute m ca­ perfectă stare de funcţio­ 18,33 Desen«
tor problemele de care de­ totalitate suprafeţele cu denotă că nu s-a acţionat mator de energie electrică pul trenului ca şi priotr-o nare a bateriilor de la lo­ bad hi:
nodul 2
pinde realizarea întocmai sortimentele de legume sta­ cu perseverenţă’ pentru a şi motorină. De aceea, pro­ intensă activitate educativă comotivele Diesel, ceea ce 1)1,00 Teiejurj
a sarcinilor cu care sint bilite şi şi-au concentrat e- ridica potenţialul produc­ desfăşurată cu personalul permite o pornire operati­ is.so Ia zi
confruntaţi lucrătorii ogoa­ forturiie la întreţinerea lor. tiv al pământului prin e- blema reducerii continue a de bord şi de întreţinere, vă a acestora, deci şi opri­ 10.50 Moment
»0,10 Ora tin
relor în ultimul an al ac­ Există însă şi unităţi unde feetuarea unor lucrări de consumurilor se pune aici ara reuşit să obţinem şi în rea lor în cap de tren la 29.50 Autogr»
tualului cincinal. sint necesare măsuri hotă­ îmbunătăţiri funciare, în­ cu deosebită importanţă şi o staţionare de peste 10 Voieu
Acum la ordinea zilei se râte pentru a. impulsiona deosebi privind înlăturarea acuitate. perioada trecută din acest minute, folosirea la capa­ 21,»0 Juroalu
călători
află efectuarea in condiţii- desfăşurarea lucrărilor în excesului de umiditate, Colectivul de lucrători de an rezultate notabile. Ast­ citate a maşinilor etc. Ne 22.05 Tetejairt
ireproşabile a lucrărilor de legumicultură. Intre aces­ precum şi pentru a folosi la Depoul C.F.R. Simeria, fel, au fost economisite 70
întreţinere a culturilor. In tea amintim cooperativele cu chibzuinţă toate supra­ punînd în practică indica­ tone combustibil convenţio­ propunem să acţionăm cu
unităţile unde s-a desfăşu­ agricole din Sîntandrei, feţele, inclusiv cele din in­ ţiile tovarăşului Nicolae nal, precum şi o importan­ mal multă răspundere pe
rat o susţinută activitate Deva, Băeia, Aurel Vlaicu cintele gospodăreşti şi din Ceauşescu, secretarul gene­ tă cantitate de energie e- linia educării mecanicilor
politico-organizatorică pen­ şi altele, unde trebuie or­ jurul fermelor. De aseme­ ral al partidului nostru, cu­ lecbrică, ceea ce a condus şi ajutorilor, a întregului
BUCUHEŞ3
tru mobilizarea întregului ganizate formaţii perma­ nea, mai există unele tere­ prinse în cuvântarea rosti­ la economii în valoare de personal în ideea de a u- dioprogranm
potenţial de forţe şi mij­ nente şi mobilizate forţe nuri disponibile în locali­ tă la recenta Consfătuire peste 400 000 lei. tiliza cu grijă maximă e- Radiojurnal :
loace mecanizate la execu­ suplimentare pentru buna tăţi, care nu au fost luate de lucru de Ia C.C. al Indicaţiile tovarăşului nergia, în aşa fel î.ncit, în presei ; 8,10
tarea praşilelor, culturile . desfăşurare a activităţii la în totalitate în cultură. A- P.C.R., se preocupă cu per­ Nicolae Ceauşescu ne-au viitor să obţinem rezultate diilor; 9,00 I
9.05
Răspund
sint curate de buruieni, grădinile de legume. Pen­ semenea exemple se întâl­ severenţă de reducerea con­ determinat să ne sporim şi mai bune la acest ca­ lor ; R>,«o B
starea lor de vegetaţie şi tru a putea asigura recol­ nesc in comunele Gurasa- tinuă a consumului de e- eforturile pentru economi­ pitol. 10.05 Radiom
lor ; 10,35 •,
dezvoltare dînd certitudi­ ta stabilită de fructe, se da, Băcia, Vaţa de Jos, Pui nergie. Strădania aceasta sirea energiei şi sporirea Ing. EUGEN 1VONICIU, 11,00 BtUelin
nea obţinerii unor recolte impune să fie urgentate şi şi altele. Organele locale este mai veche în unitatea eficienţei transportului fe­ Piese coralo
iporite la hectar. Exemple lucrările de întreţinere şi de partid şi de stat au da­ noastră. în 1979, colectivul roviar. în acest sens am şeful Depoului miş; 11,20 Ai
demne de urmat în acest modernizare a plantaţiilor. toria să asigure neîntârziat depoului a cucerit locul I iniţiat o seamă de măsuri C.F.R. Simeria dlo-t.v. ; î;
ştiri ; 12,05 1
sens oferă C.A.P. Rapoltu Evitarea oricăror pierderi eliminarea unor astfel de lă a artişti
Mare, Romos, Hărău şi alte din producţie, prin pregăti­ neajunsuri. pe ţară prin succesele ce ,i.i.00 Re Ia
\
'■ Jimivcn
unităţi, unde pe suprafeţe rea temeinică a campaniei Concluziile şi sarcinile le-a înregistrat a.tît la rea­ EXPLORAREA GEOLOGIGĂ*EXTRACTIA*PREiyCRAREA
t>. .. j «UlUu ^
însemnate ocupate cu sfe­ de recoltare, reprezintă un cuprinse în cuvântarea se­ lizarea sarcinilor de plan, ,<î3- ¿u&iv d-i /£*• pioniereşti ;
clă, cartofi, sau porumb a obiectiv de maximă însem­ cretarului general al parti­ cît şi la economisirea com­ şi organizar,
fost aplicată şi cea de-a nătate pentru toate consi­ dului, tovarăşul Nicolae bustibilului. In 1980, bătă­ ră ; 16,40 Dl
romanesc ; 1
doua praşilă. înţelegînd liile unice agroindustriale Ceauşescu, constituie un lia pentru reducerea con­ ştiri ; 17,03 1
răspunderea ce le este în­ şi unităţile agricole. amplu şi concret program sumului de energie a că­ li ei ; 17,30 1
credinţată, cooperatorii şi în mod deosebit, secreta­ de acţiune pentru toţi lu­ pătat noi valenţe. Prin a- Cît mai multe materii prime cînt, patria
rele serii ; 2
mecanizatorii au lucrat în rul general al partidului, to­ crătorii ogoarelor, care sint plicarea a o serie de me­ muzică popi
cîmp pe orice vreme, au varăşul Nicolae Ceauşescu, chemaţi să-şi înzecească e- tode — cum ar fi elimina­ Vieoveanca,
Efta R o i.o ca
acţionat la întreţinerea cul­ a accentuat necesitatea cul­ forturile pentru înfăptuirea autohtone în circuitul economic tehnico-ştiinţ
turilor cu forţe manuale tivării fiecărui metru pă­ cu succes a planului pe a- rea circulaţiei locomotive­ zică uşoară
lor izolate, conducerea eco­
sau cu mijloace mecanice, trat de pămînt. pornind de cest an şi pe întregul cin­ Cuvîntarea rostită de to­ sindicatului pe secţie — se cenaclu ; 22
după cum a fost starea te­ la faptul că pământul, in­ cinal, a obiectivelor stabi­ nomică a maşinilor, folosi­ varăşul Nicolae Ceauşescu datoresc oamenilor, celor oră ; 23,00 B
23,33-
cale ;
renului sau gradul de îm- diferent de proprietate, este lite în domeniul agricultu­ rea torţei vii a trenurilor la recenta Consfătuire de ce muncesc efectiv pe şan­ muzical noc
buruienare, punînd accen­ un bun naţional al între­ rii de Congresul al XII-lea acolo unde traseul o per­ lucru de la C.C. al P.C.R. tiere, Avem lucrători foar­
tul pe calitate şi pe res­ gului popor şi că toţi de- al partidului. mite, oprirea motoarelor subliniază necesitatea im­ te buni, lista lor ar fi foar­
pectarea densităţilor stabi­ perioasă a creşterii activi­ te lungă, de aceea am să
lite prin tehnologii. Pe an­ tăţii de cercetări şi pros­ pomenesc doar cîteva nu­
samblul judeţului există pecţiuni geologice. Această me : formaţiile de lucru
DEVA : Bl
însă rămîneri în urmă la sarcină revine celor ce, conduse de Constantin Ale­ tulul, blester
întreţinerea culturilor, ca­ înarmaţi cu utilaje şi agre­ xandru, Kiss Geza, Ioan trla) ; Lu;
re trebuie să fie înlăturate gate moderne, cercetează Sicoe, Santa Peter, Pitma- (Arta); Bles
în timpul cel mai scurt. A- adîncurile pentru a pune la linschi Valentin, ca şi arti­ tului, bles
(Grădina de
semenea situaţii se în.tîl- dispoziţia economiei naţio­ ficierul Nicolae Colda, lă­ DOARA : Bi:
nesc mai cu seamă în uni­ Si -11} nale, aflată în plin avînt, cătuşii Constantin Cornea, căra) ; Naufi
tăţi din consiliile unice a- noi şi noi surse de materii Traian Petrescu, Szabadus gistul) ; Ura
Navarone
la
groindustriaie Orăştie, Ha­ prime. Vasile, Florea Ştefânoaică (Arta) ; Ur>
ţeg, Toteşti, Călao, Brad şi — Sfera noastră de ac­ şi alţii. vară (Constr
altele, unde este necesară ţiune — ne spunea Ioan Secţia din Veţel se re­ TROŞANI:!
Caddie
rea);
intervenţia energică la Zavoda, şeful secţiei din marcă şi prin alte caracte­ Prezentatorul
prăşitul porumbului şi al Veţel a I.P.E.G. Deva — ristici. In ultimii ani fluc­ IAJPENI : I
altor culturi, inclusiv pe cuprinde o arie foarte ma­ tuaţia s-a redus foarte (Cultural) ; '
suprafeţele care au fost er- re — de la Hon doi la Mun- mult, disciplina este pre­ spunea buld
iârul) ; Şerif
bicidate. cel, de la Bătrîna la Vor- zenta în fiecare şantier. Au see — s'—ia
lorcsc) ; Li
O deosebită atenţ-ie — se ţa. Secţia noastră a desco­ fost create utilităţi chiar şi i .mint la fi
subliniază în cuvîntare _ — perit şi determinat impor­ în locurile cele mai izolate lui) ; PETE
trebuie acordată realizării tantul zăcămînt de la Ro­ care asigură oamenilor flacără (Mim
planului în legumicultura, şia Poieni, a cărui exploa­ condiţii bune de viaţă. Si­ NOASA: Ghi
citorese) ; U
asigurării chiar a unui plus tare a început. gur, mai sint probleme poliţist incor
de suprafeţe cultivate cu Secţia din Veţel a I.P.E.G. ce-şi aşteaptă încă soluţio­ brie) ; BRAE
legume, în scopul obţinerii Deva s-a situat pe locul II narea. verii fierbinţ
şle) ; GURA1
unor producţii suplimenta­ în întrecerea socialistă din­ în lumina indicaţiilor to­ trepte (Mine
re ■ care să fie livrate la tre secţii în 1979, an in ca­ varăşului Nicolae Ceauşescu TIE : Colosu
fondul de stat. Preocupîn- re întreprinderea a cucerit cuprinse în cuvîntarea ros­ seriile I-II (1
lată
cu
alu
du'se de înfăptuirea sarci­ locul I pe ramură. Şi pe tită la Consfătuirea de lu­ GEOAGIU-Bt
nii ce revine judeţului nos­ U.M.M.It. Simeria. Aspect din atelierul unde se montează rulmenţii pe osie. merit. în anul trecut au cru de la C.C. al P.C.R. pentru raţă
tură) ; HAŢJ
tru de a acoperi din pro- Foto: VIKGIL ONOIU fost săpaţi 538 ml galerii din 29—30 mai a.c. — con­ la sfîrşltul ie
în plus faţă de plan, în vre­ centrarea activităţii de Aeroport ’75
me ce sarcinile de foraj au prospecţiuni geologice în vară) ; BRA5
toanvnă ; CA
E timpul să se obţină rezultate şi la I.M. Aninoasa fost depăşite cu 1 668 ml. teren, organizarea mai bu­ trăi fără lăi
nă a muncii pe şantiere, o
Anul 1900 s-a dovedit şi
Spc
cultură);
el a fi rodnic în privinţa colaborare mai bună cu pozitor (11 :
RIA : La nc
(Urmare din pag. 1) canizat să o aibă un mais­ de transport constituie re inclusiv de disciplină, şi rezultatelor, deşi în prime­ geologii trebuie să contri­ (Mureşul) ;
tru electromecanic. S-ar cauza principală. Unele să nu se ajungă ca . după le luni zăpada şi gerul au buie şi mai mult la asigu­ voltă (Grădi
45 de zile. (N.R. — la mi­ putea astfel evita multe cazuri de indisciplină ne trei ani să se spună „avem stînjenit activitatea pe mul­ rarea unei eficiente maxi­ ILIA : Cazul
seriile I-n (1
na Paroşeni un complex a defecţiuni mărunte, inter- cauzează greutăţi. Fără o oameni indisciplinaţi şi te şantiere. Astfel, pianul me a acestei ramuri de LARI : Drun
fost introdus în \2 zile, re­ venindu-se la timpul po­ disciplină tehnologică a- slab pregătiţi". Cine tre­ la galerii a fost depăşit cu mare importanţă actuală. cere (Muncit
cord pe Valea Jiului). Ex­ trivit. De asemenea, tre­ decvată în abataj apar tot buia să pregătească oame­ 7,5 la sută, iar la foraje cu Colectivul secţiei din Veţel
perienţă avem şi n o i ; de buie să facem mai mult felul de necazuri — ar­ nii de la I.M. Aninoasa, 20 la sută, pe primul loc se dovedeşte capabil să tra­
exemplu, anul trecut am pentru conştientizarea oa­ deri «de motoare, ruperi de din moment ce nici la in­ al întrecerii socialiste si- ducă în viaţă aceste obiec­
scos un complex şi l-am menilor, să le stimulăm lanţuri, defecţiuni la sec­ troducerea primului com­ tuîndu-se' sectorul Muncel tive, sporindu-şi astfel con­
introdus în altă . parte, fă- gustul pentru mecanizare, ţii. Avem oameni policali- plex şi nici la următoarele cu o depăşire a planului de tribuţia la asigurarea a noi Rezultatele
cîndu-i reparaţiile pe flux. să determinăm creşterea ficaţi, acţiunea continuă n-au fost instruiţi, ei luînd 27 la sută. şi noi surse de materii iunie I960 :
Dacă nu ne încurca trans­ răspunderii fiecăruia, asu­ şi în prezent, i-am trimis contact cu utilajul direct — Succesele care le ob­ prime. Extr. I : 3,
portul am fi obţinut rezul­ marea ei in mai mare mă­ si la alte mine unde se lu­ la locul de muncă, în sub­ ţinem — afirma Ioan Hal- TRAIAN BONDOR 13, 32.
tate mult mai bune. Cinci sură. Brigada are sarcina crează mai bine. Şi totuşi... teran ? ga, preşedintele comitetului
Extr. a Il-a
a fost nevoie, am adus u- ea, pe lingă folosire, să şi De pildă au văzut şi în Unor conducători ai pro­ 44,• 22.
nele îmbunătăţiri şi nu ne întreţină utilajul. Uită in­ alte părţi că intercalaţiile ducţiei de la I.M. Aninoasa,
putem plînge de funcţio­ să un adevăr: oamenii de steril nu se taie cu com­ le reamintim cuvintele se­ Fond de ctş
narea ca atare a utilaju­ trebuie să deservească u- bina, dar ei tot o fac. De cretarului general al parti­ lei.
lui. Altundeva avem noi tilaju), nu invers. Nu e su­ aici numeroase defecţiuni, dului, rostite la Consfătui­
lipsuri. Oamenii noştri în­ ficient să aştepte totul de cheltuieli în plus, timp şi rea de lucru de la C.C. al
că nu ştiu să folosească la acesta". producţie pierdută". P.C.R. din 29—30 mai :
utilajele aşa cum trebuie, Din relatările specialis­ înainte de a încheia, dorim „Neîndeplinirea planului la
sau mai bine zis nu se tului nr. 1 al minei în să arătăm că, dacă ne-am cărbune este rezultatul Timpul prol
ziua de 5 iu:
străduiesc să înveţe să probleme de mecanizare adresat direct principa­ general insta
stăpînească aceste uzine aflăm deci că nu cond'ţii- lelor cadre de conducere lipsurilor în organizarea temporar nor
subterane. în fruntea bri­ le de zăcămînt şi nici uti­ ale minei, am făcut-o pen­ corespunzătoare a realiză­ plot locale c
găzilor încă nu avem elec­ lajele nu sint de vină pen­ tru că la Aninoasa, după rii investiţiilor, al conti­ şl caracter d
tul va sufla i
tromecanici. Unii mineri, tru slabele rezultate, ci cum spuneam, se aplică nuării stării de lucruri ne­ tensificărl
cînd se iveşte o mică de­ oamenii s i n t cei care încă mecanizarea de trei ani. gative (...) cu privire la sectorul nori
fecţiune electromecanică a- nu s-au ridicat ia nivelul Or, crearea tuturor condi­ crearea bazei necesare pen­ tura va fl cu
între 8 şi
runeă vina în această di­ dc pregătire cerut de me­ ţiilor pentru obţinerea de tru a asigura realizarea ziua intre 18
recţie. dar nu fac aproa­ canizare. în aceeaşi idee rezultate bune, credem, nu producţiei de cărbune". de.
pe nimic pentru preveni­ se înscrie şi părerea altor revenea numai minerilor, Cît despre disciplină şi La munte,
rea unor avarii. De aceea cadre tehnice. şefilor de brigăzi, ci în răspundere promitem că bilă cu ce
noro.s. Vor ci
consider cu dacă se va Mircea Popescu inginer primul rînd cadrelor teh­ vom reveni cît mai curînd ţii sub formi
menţine în continuare un şef-producţie: „Avem re­ nice de la nivelul sectoa­ printre cei care lucrează e- iapoviţă. Vini
mmer la conducerea bri­ zultate contradictorii de relor, Conducerea minei a fectiv cu aceste utilaje şi ta intensifică
km/Jr din ss
găzii atunci acesl i trebuie la o 7i la alta. Nu condi­ fost şi este cea chemată să vom investiga toate cele­ C.S.H. strungăria tic cilindri. Aspect de la reealibraren (Meteorolog
cilindrilor dc laminor, operaţie care cere multă atenţie şi pri­
să fie maistru, iar respon­ ţiile de zăcămînt, funcţio­ ia toate măsurile tehnice, lalte cauze invocate în a- cepere. Liana Ţuţuri
sabilitatea abatajului me- narea utilajelor sau fluxul organizatorice, de califica- eeastă analiză.