Page 17 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 17
-re-
$MÀ CC LE T ' VÀ
Vizita oficială de prietenie lit (ar
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ I
noastră a tovarăşului Todor Jivko\
?
Oaspeţi ai municipiului Cluj-Hapoca
T o v a r ă ş u l Nicolae Coloana oficială de ma de utilaj greu, unitate dt
Ceauşescu, secretar general şini s-a îndreptat apoi bază a platformei, ale că
al Partidului Comunist Ro spre partea de nord a mu rei lucrări de construcţie
mân, preşedintele Republi nicipiului, în noua zonă in au început cu patru ani în
MUMII prim-secretar al Comitetu traseu, pe largile artere de Vizita începe la fabrica de
urmă, în prezenţa tovară
dustrială, unul din obiec
cii Socialiste România şi
şului Nicolae Ceauşescu.
tivele înscrise în progra
tovarăşul
Todor
Jivkov,
mul vizitei.
utilaje termoenergetice, un
lui Central al Partidului
De-a lungul întregului
de se realizează diferite
Comunist Bulgar, preşedin
tipuri de cazane şi alte a-
tele Consiliului de Stat al
circulaţie ale municipiului,
gregate,
concepţia
după
Republicii Populare Bul
zeci de mii de cetăţeni ai
garia, împreună cu tovară
municipiului, tineri şi vîrst-
profil din cadrul aceleiaşi
şa Elena Ceauşescu şi to
platforme.
varăşa Liudmila Jivkova au nici, femei şi bărbaţi, ro specialiştilor Institutului de
mâni, maghiari şi germani,
făcut o vizită în cursul zi au făcut tovarăşilor Nicolae Pe parcursul vizitei, spe
lei de joi în municipiul Ceauşescu şi Todor Jiv cialişti ai fabricii şi
Cluj-Napoca. kov, tovarăşelor Elena ai institutului de cercetări
;
J
L
L
SI AL CON S ! I U U I POPULAR UDEŢEAN în întîmpinarea înalţilor Ceauşescu şi Liudmila Jiv fac cunoscute tovarăşului
oaspeţi au venit mii de oa kova o primire caldă şi en Nicolae Ceauşescu şi tova
meni ai muncii din unită tuziasmată. răşului Todor Jivkov rea
ţile economice şi soctal- Din maşina de^hisă, to lizările obţinute în direcţia
ANUL XXXII, 7023 VINERI, 6 IUNIE 1980 4 pagini — 30 bani culturale ale municipiului, varăşii Nicolae Ceauşescu producerii de agregate e-
precum şi din comunele şi şi Todor Jivkov răspund nergetice cu parametri su
satele învecinate. . cu bucurie ovaţiilor şi ura- periori, preocupările colec
Ora 10,15. Aeronava pre lelor mulţimii, care îi în- tivului de a găsi soluţii
SN SPIRITUL CUVlNTÂRII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU tehnologice avansate pentru
zidenţială aterizează. în tîmpină pretutindeni cu folosirea tot mai largă a
LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU PE LA C.C. AL P.C.R. aclamaţiile şi aplauzele ce flori, cu cîntece, dansuri combustibililor inferiori şi
lor prezenţi din avion co şi frumoase alegorii core
boară tovarăşii Nicolae grafice, executate cu mă reducerea consumurilor.
Tovarăşul Todor Jivkov
Conducerea de către organizaţiile de partid Ceauşeşcu şi Todor Jiv iestrie şi virtuozitate de s-a interesat de caracteris
tovarăşele
kov,
Elena
grupuri de artişti amatori
Ceauşescu şi Liudmila Jiv şi profesionişti, de şoimi ai ticile tehnice şi performan
activităţii economice-o conducere ştiinţifică, ficia-le române şi bulgare. studenţi şi sportivi. ţele unor produse, a reţi
kova, celelalte persoane o-
patriei şi pionieri, elevi,
nut cu interes modul de or
în numele cetăţenilor Vizita la Cluj-Napoca în ganizare a fabricaţiei agre
termoenergetice,
gatelor
bazată pe un stil de muncă creator! municipiului şi judeţului, cepe în zona industrială competenţa colectivului u-
înalţii oaspeţi sînt salutaţi
Someş-Nord, unde, la indi
ni lăţii.
de tovarăşul Ştefan Mocu-
în cuvuiuu'ea rostită la mereu in atenţia acestora, cinci luni de activitate a- ţa, membru supleant al caţia secretarului gene T o v a r ă ş i i Nicolae
ral al partidului, tovarăşul
Consfătuirea de lucru de la dezvăluind totodată o serie rată că şi pentru munca Comitetului Politic Execu Nicolae Ceauşescu, s-au Ceauşescu şi Todor Jivkov
C.C. al P.C.R. din 29—30 de neajunsuri şi jalonînd organizaţiilor de partid din tiv al C.C. al P.C.R., prim- înălţat moderne întreprin sînt invitaţi să viziteze în
mai a.c., evaluînd contri direcţiile de urmat în mun întreprinderile şi instituţii secretar al Comitetului ju continuare unităţile combi
buţia organizaţiilor de ca de viitor. Pornind de la le hunedorene, în stilul de deţean de partid, preşedin deri producătoare de utila natului destinate producţiei
partid la înfăptuirea sarci asemenea cerinţe majo muncă al organelor şi or tele Consiliului popular al je şi instalaţii pentru in de utilaj greu.
nilor economice pe prime re, tovarăşul Nicolae ganizaţiilor de partid de la judeţului Cluj, de alţi re dustria siderurgică şi me în hala de montaj —
le cinci luni din acest an, Ceauşescu a arătat că în diferite eşaloane se regă prezentanţi ai organelor lo talurgică, utilaje şi echipa unde a fost amenajată şi
ultimul din actualul cin stilul de muncă al unor sesc atît aprecierile cît şi cale de partid şi de stat. mente termoenergetice, ma o expoziţie tehnică — tova
cinal, secretarul general organe şi organizaţii de criticile formulate de se Grupuri de tineri şi ti şini de rectificat, utilaje răşilor Nicolae Ceauşescu
al partidului, tovarăşul partid se mai manifestă cretarul general al parti nere oferă înalţilor oaspeţi pentru industria alimenta şi Todor Jivkov le sînt
Nicolae Ceauşescu arăta : încă birocratismul, se sub dului. Faptul că un număr frumoase buchete de flori. ră, materiale sintetizate, prezentate numeroase uti
„Sc poate spune deci că or stituie munca vie cu hîrtii mare de unităţi au înche Pe tot parcursul ceremoniei destinate electrotehnicii şi laje, unele în stare de func
ganizaţiile de partid, con şi şedinţe, controlul de iat cinci luni de activitate sosirii, participanţii pre ţionare, concepute şi pro
siliile oamenilor muncii, partid asupra îndeplinirii cu depăşiri la producţia zenţi la, aeroport au adre electronicii, piese auto, u- duse de către muncitorii şi
nităţi de cercetare şi ingi
toate organele de partid şi sarcinilor izvorîte din hotă- industrială, precum şi de sat urări de bun venit dis specialiştii Combinatului
de stat locale şi centrale rîri şi din legi nu este încă păşirile obţinute la o se tinşilor oaspeţi, aclamînd nerie tehnologică şi de în
au depus o activitate in destul de eficient, iar cri rie de produse fizice ates cu însufleţire pentru prie văţă mint. pentru unităţi constructoa-
tensă pentru înfăptuirea tica şi autocritica nu simt tă că în unităţile respecti tenia dintre ţările, partide Gazdele invită pe oas
planului cincinal 1976— folosite peste tot în spirit ve, organele şi organizaţii le şi popoarele noastre. peţi să viziteze Combinatul (Continuare in, pag. a 4-a)
1980, a hotărîrilor Con partinic, constructiv. De a- le de partid au acţionat în
gresului al Xll-lea al semenea, referindu-se la cunoştinţă de cauză şi au
partidului“. răspunderea organelor şi exercitat cu răspundere ro
Referindu-se apoi la ro organizaţiilor de partid, a lul de conducător al acti
lul de conducător al între comuniştilor, secretarul ge vităţii. Dar, pornind de la
gii activităţi şi în mod deo neral al partidului arăta aceleaşi elemente — reali
sebit al activităţii econo că răspunderea colectivă nu zarea producţiei industria
mice, pe care îl are parti diminuează cu nimic răs le şi a producţiei fizice, JURNALUL ÎNTRECERI! SOCIALISTE
dul, organizaţiile şi mem sortimentale — ni se rele
brii săi, secretarul general punderea personală şi în vă şi cea de a doua faţă
accentua în mod deosebit acest sens, recomanda re a realităţii şi, anume, că H Ianuarie—mai 1980 H
necesitatea înfăptuirii unei nunţarea la practica dife în unităţile cu rămîneri în
conduceri ştiinţifice, baza ritelor comandamente ori urmă, ca şi în investiţii,
te pe cunoaşterea tuturor şedinţe inutile, care ascund, organele şi organizaţiile de Se cer eforturi stăruitoare pentru
realităţilor, realizată în- de fapt, lipsa de răspun partid nu acţionează la ni
tr-un stil de muncă mobil, dere sau chiar incapacita velul cerinţelor pentru a realizarea producţiei fizice
creator. tea unora de a soluţiona determina îmbunătăţirea si
Perfecţionarea continuă problemele ce intră în a- tuaţiei-. şi sortimentale în toate unităţile
a activităţii organelor şi tribuţiile lor. în cuvîntarea sa, secre-
organizaţiilor de partid O privire critică asupra industriale!
este o cerinţă pe care se modului în care economia
cretarul general o pune judeţului nostru a încheiat {Continuare în pag, a 2-a)
Rezultatele obţinute du riale de construcţii şi al
lia cinci luni de activitate tele, la care plusurile cu
din acest an la produc mulate de la începutul a-
ÎN ZIARUL DE AZI : ţia fizică de către unită nului sînt demne de a-
ţile economice din judeţ tenţie.
sînt, în general, mulţu
Cerinţele formulate de
■ învăţămîntul de partid mitoare. Putem afirma secretarul general al parti
— strîns legat de sar chiar că în luna mai, în dului, tovarăşul Nicolae
cinile activităţii eco cele mai multe unităţi Ceauşescu, la recenta
s-au intensificat eforturi
nomice le. Pe ansamblul judeţu Consfătuire de lucru de
lui Hunedoai'a, producţia la C.C. al P.C.R., pun însă
h Furajele însilozate o- industrială s-a realizat în în faţa organizaţiilor de
perativ şi fără pier proporţie de 101,5 la sută. partid, a conducerilor u-
deri Este îmbucurător acest nităţilor industriale exi
bilanţ, mai cu seamă da genţe sporite privind rea
B Raliul „Dunăvii-Da- că avem în vedere modul lizarea producţiei fizice
cia“ în care s-au realizat sar sortimentale, reducerea
cinile la o serie de pro consumurilor de materii
s Hunedoara actualităţi duse fizice : cărbune net, prime şi materiale, eco-
cocs metalurgic, fontă,
B Semnal n Reflector oţel, laminate, energie e- ————————------------------ Spre înălţimi !...
lectrică, o serie de mate- {Continuare în pag. a 2-a) Foto : V. ONOIU
»
relaţiile de familie. La reu lă perioada s-au întemeiat
şita acţiunii şi-au dat con 263 de noi familii. POPULAREA APELOR •
cursul Angola Macra, Ion I)E MUNTE I
Stcgărescu, Ioan Agaclte, A- CU PĂSTRĂVI !
lexandru Cliiriţă şl Ştefan SCHIMB
Hovati. DE EXPERIENŢA A.J.V.P.S. Hunedoara — S
de
J PROCES LITERAR — Deva continuă acţiunea mun- ¡, s
populare
a
apelor
de
La Şcoala generală din U-
CINEMATOGRAFIC CEI MAI TINERI ricani a avut loc un schimb te cu puieţi de păstrăv. In I
apele aparţinătoare A.J.V.P.S.,
!
I Casa de cultură şi punctul CETĂŢENI, CELE MAI do experienţă pe Ierna „Ne au fost „trimişi“ pînă acum .
cesitatea
Îmbunătăţirii
acti
410 000 puieţi de păstrăv. Ac
NOI FAMILII
cinematografic din Haţeg au
ţiunea continuă.
politico-ideologice
în
căminul
marţi,
la
organizat
! * cultural din satul Nălaţi, un Populaţia Devei creşte de vităţii pionierilor, a formării M. LEPADATU ,
rîndul
^ reuşit proces literar-cinema- la o zi la alta. De la Înce lor în spiritul principiilor
putul anului, piuă ieri, au comuniste de muncă şi via
I tografic „Bunicul marginea filmu venit pe lume 660 de noi ţă“, organizat de Consiliul
pe
dellnc-
şi
lui
doi
cetăţeni ai municipiului de la orăşenesc al Organizaţiei pio
J venţl minori“, avînd ca temă poalele cetăţii. Tot in aceas- nierilor.