Page 18 - Drumul_socialismului_1980_06

DRUMUL SOCIALISMULUI NR
VA

Un stil de muncă creator
ÎUHNÂLUL ÎNTRECERII SOCIALISTEI (Urmaie din pag. 1) al partidului, al fiecărei or­ zional se sprijină pe con­

ganizaţii şi pregătirea po- tribuţia maselor de oameni
tarul general al partidului litico-ideologică a fiecărui ai muncii.
{Urmare din pag. 1} s-au ridicat în această a doara, care a obţinut re­ comunist în parte. Iată deci că în sfera con­ 1G,I)0 Telex
cincea lună a anului cu zultate bune la mai mul­ a reliefat o serie de direc­ în cuvântarea sa, secre­ ducerii de către organiza­ 16.05 Teleşci
ţii şi căi de urmat pentru
numişi rea riguroasă a realizările la rţivelul pla­ te produse, nu şi-a reali­ îmbunătăţirea activităţii de tarul general al partidu­ ţiile de partid a activităţii 16.30 Emisiu
mană
/combustibililor şi energiei nului, există însă şi re­ zat producţia, planificată conducere, a stilului de lui cere ca în stilul de economice, cuvîntarea se­ ÎS,20 Trager
electrice, asigurarea bazei versul, adică unităţi care, la oţeluri aliate şi supe­ muncă al organelor şi or­ muncă al organelor şi or­ cretarului general oferă di­ 18,35 Imagi"
' energetice etc. Privite ca urmare a activităţii rior aliate. ganizaţiilor de partid. Un ganizaţii lor de partid să se recţii majore de perfecţio­ 18.50 1001 il
prin prisma acestor exi­ necorespunzătoare din lu­ Iată prin urmare că lu­ stil de muncă bun, o con­ statornicească practica so­ nare. Acţionînd în spiritul 19,00 Teleju
19.30 Heflcd
genţe, rezultatele obţinu- na mai, înregistrează, cu­ na iunie ridică cerinţe ducere. ştiinţifică se afirmă luţionării problemelor la acestor indicaţii, organele 19.50 Festiv;
ia la producţia fizică sor- mulat, de la începutul a- noi şi în faţa celor buni, doar îri condiţiile unei bu­ faţa locului, acolo unde se şi organizaţiile de partid ţean o
„Dimii
timentală după cinci luni nului, minusuri faţă de dar mai ales pentru co­ ne pregătiri politice şi pro­ desfăşoară activitatea de trebuie să devină adevăra­ Pilcsti
de activitate nu dau mo­ plan. între acestea amin­ lectivele rămase în urmă. fesionale a activiştilor de producţie. Mutarea centru­ ţii conducători politici ai 20.05 Film .
tive de mulţumire tutu­ tim întreprinderea de ma­ Datoria tuturor organiza­ partid şi de stat, a comu­ lui 'te greutate al activi,ta­ întregii activităţi economi­ fără
ror unităţilor. într-o ase­ teriale de construcţii De­ ţiilor de partid din indus­ niştilor. Pornind de aici, ţii organelor de partid la ce şi sociale, ai transpune­ mieră
1
studio;
menea situaţie se află în­ va. trie, a consiliilor oame­ trebuie văzută legătura di­ eşaloanele de bază ale pro­ rii în viaţă a programului 21,10 Aieliei
treprinderile miniere Dîi- Bilanţul realizării pro­ nilor muncii, a colective­ rectă ce există între creş­ ducţiei întăreşte legătura elaborat de Congresul al terar-Art.istj
;ja, Livezeni, Aninoasa, ducţiei fizice sortimenta­ lor unităţilor este ca, ur- terea rolului de conducător cu masele, iar actul deci- XII-lea al partidului. 22.05 Teleju
Uricani, Vulcan, Lonea le pe cinci luni mai arată mînd neabătut indicaţiile
care au rămas sub plan că sînt unităţi care nu formulate de secretarul
la cărbune brut pe luna au acordat atenţie egală general al partidului, la
mai. în aceeaşi situaţie se tuturor aspectelor produc­
află şi întreprinderea de ţiei. Astfel, dacă între­ Consfătuirea de lucru de
.lianţi Deva, I.F.E.T., Ţe- prinderea electrocentrale la C.C. al P.C.R. din 29— BUCURE;
sătoria de mătase, Fabri­ Deva şi-a depăşit cu 1,8 30 mai a.c., să-şi mobili­ dioprograrr
Radiojuma
ca de încălţăminte Hune­ la sută planul la produc­ zeze întreaga capacitate presei ; 8,1
doara, întreprinderea de ţia de energie electrică, şi forţă de muncă pentru diilor; 9,00
prelucrare a lemnului, în­ în schimb indicatorul „e- a realiza şi depăşi planul 9.05 Ră-snui
lor ; 10,00
treprinderea de bere Ha­ nergie electrică pe bază şi angajamentele, pentru 10.05 Orch
ţeg şi altele. Dacă la in­ de cărbune“ nu l-a reali­ a înfăptui cu cinste sarci­ populară ;
viaţa ; 10,1
dicatorul producţie fizică zat decît în proporţie de nile actualului cincinal şi ei JP'isIaru
sortimentală, unele unităţi 83,2 la sută. Chiar şi Com­ a pregăti temeinic pro­ ştiri ; 11,05
cu minus după patru luni binatul siderurgic Hune­ ducţia viitorului cincinal. rale ; 11,
REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE ştiri ; 12
folclorului
Melodiile 1 I
SORTIMENTE PE 5 LUNI
UNITĂŢI CU REZULTATE BUNE normte
mânes c
Buletin
% % zică pi i
C.S. Hunedoara I.M. Bărbăteni de Ştcf
— —. —>
— cocs 103,2 — cărbune brut 106 17,20 Pont:
— fontă 100,4 I.M. Paroşeni Ciirtwc d.
— oţel 100,0 — cărbune brut 103,2 eu ; 18,00
din care aliat şi aliat superior 99,3 I.M. Lujieni Recital G)
— laminate finite 101,3 — cărbune brut 100 20,15 Alici
20,45 Consi
— maşini şi utilaje pentru ' I.M. Petrila O reuşită arhlteeionică deveană — magazinul universal „Ulpia“. bal : Be
siderurgie 104,9 — cărbune brut 100 Transmisii
I.V. Căi an „Marmura“ Simeria Bruxelles,
ter Ion C
— fontă cenuşie 110.3 — placaje marmură 102,7 Radiojunu
— semicocs 105,3 — dale mozaicate 109,7 Din cuvîntarea secreta­ F U R A J E L E muzicale
— maşini pentru metalurgie 110,4 I.E. Deva rului general al parti­ Verdi ; 23
muzical x
— corpuri de încălzit di.n fontă 104,6 — energie electrică 101,8 dului, tovarăşul Nicolae
Unităţi aparţinătoare direct de I.M.C. Deva Ceauşescu, la recenta Con­ TIMIŞOJ
C.M. Deva — tuburi premo 103,7 sfătuire de lucru de la insiioiate operativ şi fără pierderi! litatea ra
cetăţenesc
— cupru în concentrate 103.2 — b.c.a. 100,7 C.C. al P.C.R. am des­ acţiune. <
— plumb în concentrate 103,6 — vată minerală 101.6 prins necesitatea acordă­ Rezolvarea radicală a notat pe Ştefan Creţu, Ro- taţi; din
nizaţiilor
— zinc in concentrate 110,2 — prefabricate din beton 93,9 rii unei atenţii deosebite problemei bazei furajere mulus Buha, Alexandru nităţil so<
— maşini şi utilaje miniere 101,4 întreprinderea dc tricotaje dezvoltării sectorului zoo­ reprezintă un obiectiv de Lup, Nicolae Mihăilă, Ni­ ascultători
I.M. Barza Hunedoara tehnic, îndeosebi realiză­ seamă stabilit în domeniul colae Nasta, Petru Filote dc muzică
— cupru în concentrate 105 — tricotaje 108,1 rii efectivelor şi a pro­ agriculturii de Congresul al şi Antonie Almăşan. O im­ teca sti
21.00—21,30
— plumb în concentrate 100 întreprinderea de tricotaje ducţiilor■ planificate, în XII-lea al partidului, avînd portantă resursă de nutre­ lele.
— zinc în concentrate 100.5 Petroşani scopul îndeplinirii exem­ drept scop asigurarea creş­ ţuri pentru echilibrarea ba­
— maşini şi utilaje miniere 172,5 — tricotaje 100,7 plare a livrărilor la fon­ terii ponderii sectorului lanţei furajere o reprezintă
I.M. Hunedoara I.P.I.L.F. Haţeg dul centralizai al statu­ zootehnic în structura pro­ strîngerea fînurilor de pe
— fier în minereu 100.4 — conserve de legume 390 lui. Organizînd mai bine ducţiei şi a veniturilor rea­ marginea drumurilor. , în
reproducţia, am reuşit să lizate de unităţile agricole total, de pe 20 km drumuri
UNITĂŢI RESTANŢIERE LA PRODUCŢIA FIZICA
asigurăm un spor dc 71 de stat şi cooperatiste. în­ s-au strâns 30 tone furaje, DEVA :
SORTIMENTALĂ de capele bovine fată de făptuirea exemplară a unei la acţiunea respectivă re- tulul, bles
I.M. Lonea întreprinderea de lianţi Deva prevederile perioadei, ceea asemenea sarcini depinde mareîndu-se aportul unor <ria) ;
(ArtV <£V
— cărbune brut 81,13 — ciment 88,1 ce ne dă posibilitatea să în mare măsură de acţiu­ cetăţeni ca : Iosif Todor. cuir **;/
I.M. DÎIja I.F.E.T. Deva nile tehnice şi organizato­ Viorel Lazăr, Gheorghe Don ..A ;
— cărbune brut 57,5 — lemn pentru celuloză 75,1 rice care sînt întreprinse Munteanu şi Iosif Biriş. căra) ; N£
I.M. Livezeni — buşteni 97,9 Preocupare în fiecare unitate. Acţiunea de însilozare a Bistid) ; l
— cărbune brut 57,5 — lemn pentru celuloză 75,1 susţinută pentru Problemele realizării in furajelor s-a desfăşurat cu la Navarc
(Arta) ; 1
I.M. Aninoasa I.P.L. Deva creşterea efectivelor condiţii ireproşabile a pro­ . bune rezultate şi la C.A.P. vară (Cor
— cărbune brut 77,1 — mobilier 80 gramului de producere a Hărău, unde s-au conser­ TROŞANI
I.M. Vulcan Ţesătoria de mătase Deva şi a producţiei furajelor au fost subliniate vat şub această formă mai rea); Cur
— cărbune brut 92,4 — ţesături 94,7 animaliere recent cu pregnanţă de se­ mult de 1000 tone furaje. liric); Pr<
blica); IA
I.M. Uricani Fabrica de încălţăminte Hunedoara cretarul general al parti­ De asemenea, o preocupare linişte (C
— cărbune brut 71,2 — încălţăminte 62,8 dului, tovarăşul Nicolae susţinută pentru strîngerea africanul
(Muncitor
I.U.M. Petroşani întreprinderea de bere Haţeg realizăm numai din prăsi- Ceauşescu, în cuvîntarea şi însilozarea furajelor do­ I se spun;
— maşini şi utilaje miniere 96,5 — bere 62,2 lă proprie planul de creş­ rostită la Consfătuirea de vedesc conducerile coope­ ceafărul);
I.RJ.U.M. Petroşani tere a efectivelor pe a- lucru de la C.C. al P.C.R. rativelor şi mecanizatorii (Minerul)
şi flacără
— maşini şi utilaje miniere 87,9 NOTA : Rezultatele întreprinderilor mi- cest an. Concomitent ne din 29—30 mai a.c., prilej din Dobra, Haţeg, Pui etc. ANINOAS
l.F.A. „Vîscoza“ Lupcni niere de cărbune se referă exclu- preocupăm de livrarea la cu care a cerut factorilor Trebuie arătat însă fap­ (Muncitor
— fire vîscoză 96,6 siv la luna mai. complexele intercoopera- răspunzători să fie mai bi­ tul că faţă de programul Post scrii
bric) ; B'
tiste a numărului de a- ne puse în valoare posibili­ stabilit s-au acumulat se­ Nil — st
REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA FIZICA TOTALĂ nimale stabilit, pînă a- tăţile de ridicare a poten­ rioase restanţe la însiloza­ ua roşie)
INDUSTRIALA ALE ALTOR UNITĂŢI DIN JUDEŢ cum avînd predate deja ţialului productiv al pajiş­ rea furajelor, atît în uni­ losul din
54 de capete. De aseme­ I-II (Pati
I.P.N.C. Orăştie 116.8 întreprinderea de morărit şi nea, am organizat creşte­ tilor naturale prin trecerea tăţile agricole de stat, cit alune (FI;
„Refractara“ Baru 109,8 panificaţie Deva 101,2 rea separată a tincretidui La însămînţareă acestora cel şi în cele cooperatiste, ceea BAT : C
(Casa de
G.X.G.C.L. (fără I.G.C.L, Hunedoara : O.G.A. Deva 101,2 taurin, astfel avînd posi­ puţin o dată la patru ani.. ce denotă că există încă Safarl ei
şi Petroşani; 109,7 „Avicola“ Mintia 101 bilitatea să trecem la Perioada actuală consti­ neajunsuri în organizarea fiafari ex
I.P.I.C.C.F. 107,3 I.V.V. Deva 100,9 completarea efectivului tuie o etapă importantă în activităţii formaţiilor de vară) ; B
Bagdad ;
I..T.L.F. Deva 106,8 I.IJ.T.P.C.A. Deva 100,9 matcă numai exemplarele ansamblul preocupărilor lu­ mecanizatori constituite zero <C
U.J.C.M. 104,4 I.I.C. Deva 100,5 cu potenţial productiv crătorilor ogoarelor pentru pentru însilozări, că din Speriaţl-1
Iunie); S
partea consiliilor unice a-
99,4
strîngerea şi depozitarea
U.J.C.C. 103,4 I.G.C.L. Hunedoara 87,6 i ridicat. fără pierderi a tuturor re­ groindustriaie nu se urmă­ curaiului
„Plafar“ Orăştie
87,0
O.J.T. Deva 102,3 Industria laptelui Simeria 81 Pe lingă sporirea efec­ surselor de nutreţuri. Un reşte cu suficientă răspun­ curajului
81 )
ră) ; 11,1.
I.G.C.L. Petroşani 101,5 F.N.C. Mintia 80,4 tivelor, avem permanent bun exemplu de urmat în dere modul cum sînt folo­ ghid (r.ui
în atenţie ridicarea pro­ site mijloacele mecanizate. Drum fări
ducţiei de lapte. Zilnic li­ privinţa asigurării furaje­ In condiţiile cînd starea citoresc).
vrăm cile 1 320—1 330 li­ lor necesare pentru întreg vremii este instabilă, iar
tri, avînd posibilitatea efectivul de animale îl o- precipitaţiile sînt frecven­
ta, printr-o bună hrănire feră C.A.P. Sîntandrei. In­ te, se impun măsuri ferme
şi îngrijire a efectivului ginerul şef al unităţii, Ioan şi operativitate maximă
matcă, să onorăm inte­ Igna, ne-a relatat că, pînă pentru ca nici un kilogram
gral prevederile contrac­ acum, s-au realizat peste de nutreţ să nu se depre­ Timpul
tuale. Evident, ne pre­ 1000 tone siloz, acţiunea cieze sau să se piardă. Cu ziua dc f
ocupăm cu întreaga răs­ fiind în curs de desfăşura­ îndeplinirea unei asemenea general r
bilă cu c
pundere de asigurarea ba­ re pînă ce se vor obţine, sarcini sînt confruntate în­ ros. Vor
locale sul
zei furajere. Avem tnsi- în prima etapă, circa 2000 deosebi conducerile C.A.P. să de p:
lozate peste 500 tone fu­ tone nutreţuri însilozate. descărcări
raje, din cele aproape Secretarul Comitetului Strei, Dîncu Mare, Aurel moderat t
1000 tone cile vom rea­ comunal de partid Turdaş, Vlaicu, Băcia, Zdrapţi, Rîu calc ziua
lizam prima etapă. Acţiu­ Liviu Cranciova remarca Alb şi altele care, an de an, vesl. Ten
va II cu
nile întreprinse pentru preocuparea mecanizatori­ înregistrează un însemnat 12 grade,
dezvoltarea sectorului zoo­ lor pentru folosirea cu ran­ difieit de furaje. Iată de intre 10
tehnic ne dau certitudi­ dament sporit a utilajelor Ce, pe lîn-gă mijloacele me­ Ba mur
nea că obiectivele propu­ la însilozarea furajelor, canizate, trebuie mobilizaţi roasă şi i
şi cooperatorii la recoltatul
se pentru acest an vor fi fiind prevăzut ea în prima temporar
cădea avt
îndeplinite în mod exem­ etapă să se însilozeze 2000 nutreţurilor, astfel îneît soţite de
plar. tone nutreţuri. Din' această toate resursele existente să trice. Vin
cantitate, la C.A.P. Pricaz fie strînse într-un timp cît pînă la i
EUFROSINA BUFNEA şi Turdaş s-au realizat mai mai scurt, în condiţii de din sector
rolog
do
inginer şef mult de 800 tone. între me­ calitate şl fără nici o pier­ Vrasgyak)
la C.A.P. Haţeg canizatorii cu o contribuţie dere.
meritorie la însilozări i-am N. TÎRC03