Page 22 - Drumul_socialismului_1980_06

I
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

ACŢIONĂM ÎN LUMINA PREŢIOASELOR INDICAŢII DATE
La Calan, unde metalurgia îşi
DE SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI
D,30 Curs <1
ridicarea potenţialului productiv al păminiiiii- redimensionează capacităţile de producţie 3,50 Telaşco
ccză
In jurul or
iemnita
cantităfi sporite de produse la fondul de stat Vauza anului V metalur­ tirea în meseriile: furna- dernă cu linie de autoser­ documc
româna
gia (curs seral) era pe lişti, turnători, electrome­ vire, candidaţii la şcoala In jurul or
Prin mobilizarea tuturor o suprafaţă de 25 ha care şi în bune condiţiuni a lu­ sfîrşite. Băieţii se prinseseră canici, lăcătuşi, prelucrători metalurgici din Călan pot tingul
mâno-l)
cooperatorilor, mecanizato­ a şi fost Insămînţată cu crărilor de întreţinere a într-o discuţie pe tema me­ prin aşchiere. Şi, desigur, în avea o imagine u viitoarei In jurul o:
rilor, specialiştilor, a tutu­ diferite culturi. Au fost culturilor, recoltarea şi în- seriei şi a retribuţiei mun­ funcţie de cerinţele între­ lor pregătiri. remoni;
ror locuitorilor satelor co­ realizate lucrări de irigaţii silozarea furajelor, organi­ cii. Traion Frăfică, serdlis- prinderii palronatoare (l.V. Cît de serioasă şi temei­ galici <
munei noastre, prin pune­ şi desecări pe 290 ha, s-au zarea taberelor de vară tul caro absolvise şcoala Călan), sînt pregătiţi maiş­ nică le este această pregă­ stat
Populai
rea în valoare la un nivel decolmatait 7 500 ml cana­ pentru păşunatul animale­ profesională cu un deceniu tri furnalişti, tcrmocnerge- tire ? Pot răspunde foştii 13.30 Mozaic
superior a potenţialului pro­ le, executîndu-se combate­ lor, precum şi pentru te­ în urmă, îşi întreba cole­ ticieni, electromecanici ş.a. absolvenţi ai şcolii, azi ca­ tistic -
18,35 Săptăm
ductiv al pămîntului, ex­ rea băltirilor pe 350 ha. De meinica pregătire a recol­ gul, proaspăt absolvent al Cabinetele, laboratoarele, dre de nădejde în uzina 18.50 1001 de
tinderea şi diversificarea asemenea, au fost curăţate tării păioaselor. Asigurînd, primei trepte de liceu: „Şi dotate cu mijloace audio­ din localitate — maiştrii 13.00 Telcjur
mecanizării lucrărilor şi 590 ha păşuni, iar pe 460 prin măsurile luate, creşte­ cît zici că ai cîştigat luna vizuale, cu material didac­ Gavrilă Budiu, de la turnă­ 13.30 Călător
mea
practicarea unei zootehnii ha s-au aplicat îngrăşă­ rea producţiei agricole şi trecută „Ti-am. spus : tic funcţional — de la ma­ torie, /. Ghira de la furna­ 13.50 Telcenc
moderne, vom realiza în minte chimice pentru spo­ depăşirea pe această cale a 2200 lei“. „Păi eu cînd am chete şi planşe pînă la flu­ le, Ion Vlaicusubingincr 20.30 Divertii
corcgra
acest an o producţie glo­ rirea producţiei de iarbă. producţiilor planificate, intrat în producţie primeam xuri tehnologice sinoptice la furnale, Viorcl Vinga, 21,10 Film s
bală agricolă în valoare de Acţionând în spiritul pre­ ne-am propus ca anul a- 5 lei pe oră. Nici jumătate — asigură un învăţămînt subingincr la serviciul teh­ Compaj
16 milioane lei, cu 800 000 ţioaselor indicaţii cuprinse cesta să livrăm suplimentar cît primeşti tu pe lună“. In­ modern, de calitate, iar a- nologic, sau inginerul Fran- Ewing.
lei mai mult faţă de plan, în cuvîntarea tovarăşului la fondul de stat 120 tone ginerul Ion Cimporescu, di­ telicrele-şcoală şi întreprin- eisc Şombergher, director al 22.00 Roman
voie b
precum şi o producţie netă Nicolae Ceauşescu, secreta­ rectorul Liceului industrial Uzinelor metalurgice laşi, 22.30 Telejur
de 8,5 milioane lei, mai rul general al partidului, cereale, 40 tone sfeclă de metalurgic Călan, interveni: inginerii Schater Helmuth, Sport.
mare cu 250 000 lei decît la Consfătuirea de lucru de zahăr, 110 hl lapte şi 200 „Iar eu, cînd am absolvit Şcoli şi meserii Constantin Tăloi. Şi nu nu­
prevederile de plan pe a- la C.C. al F.C.B., am luat kg de lînă. liceul aveam de 5 ori mai mai ci. Acest fapt îl confir­
cest an. Am redat în cir­ măsuri şi am mobilizat toa­ puţin. Aşa că merită să fa­ care vă aşteaptă mă şi locurile fruntaşe la
cuitul agricol, prin efectua­ te forţele mecanice şi uma­ TEODOR VASIU ceţi o comparaţie între ieri concursurile pe meseni, cîş-
rea de lucrări ameliorative, ne la executarea la timp primarul comunei Hia şi azi şi mai ales între con­ tigate an de an de elevii BUCUREŞ
diţiile pe care le oferă derea „Victoria“ concură '•— liceidui: locul 1 pe ţară la dioprogrami
şcoala“. cu specialişti, maşini şi uti­ lăcătuşi, locurile I, II, III Radiojurnal
Maistrul loan Silaghi, laje — la pregătirea în pe minister la profil meca­ presei ; 8,10
diilor; 9,00
nic (cîştigătorul din ' acest
meserie a viitoarelor cadre
I N V E S T I Ţ I Ï L E — I bărbatul care la 14 ani s-a tehnice. Burse de stat şi de an este Nclu Coccag, din 5 Audic r
înlîlnit cu flăcările Colanu­
.ca litoral
lui, care aici a urmat întreprindere vin în spriji­ anul II), nenumărate pre­ Viers de d
.. , în termen, economice, de; calitate # ~ cursurile şcolilor profesio­ nul condiţiilor de pregătire mii şi menţiuni la olimpia­ 11.00 Buletii
nale de maiştri ale liceu­ — de care beneficiază toţi dele pe obiecte (în acest an Atlas cultui
lui, iar acum conduce în elevii din şcoala profesio­ — la ştiinţe sociale, limba teca „U“ ;
mteră radi<
(Urmare din pag. 1) ţionează, în general, co­ cheia bine planul anual aceeaşi unitate de învăţă- nală, iar cei din treapta a română şi franceză) şi în letin de ştii
respunzător la construc­ la locuinţe. mîjit activitatea de produc­ ll-a de liceu — în funcţie întrecerile artistice ale Fes­ moara fold
mai puţine obiective —■ ţia de locuinţe, existînd Organele de partid, con­ ţia a atelierului, ar putea de mediile obţinute la în­ tivalului naţional „Cînlarea 12,45 Int erf (
13.00 De la
pînă cînd se va ajunge în garanţia predării la timp siliile populare, deputaţii face cea mai reală compa­ văţătură. Pentru elevii ca­ României“ şi a competiţiei specială. Ir
situaţia de a se lucra în- a noilor apartamente şi trebuie să acorde toată raţie. „Cînd eu eram elev re se pregătesc în profil „Daciada“. cultătorii cl
tr-un ritm normal şi a a spaţiilor comerciale. To­ atenţia sistematizării loca­ la profesională — prin metalurgic, în meseriile de O şcoală cu veche tradi­ Meridian-ci 1
jurnal ;
realiza la timp investiţii­ tuşi, unele rămîneri în lităţilor. în cuvîntarea la ’58—’61 — dispuneam de jurnalist, turnător şi coc- ţie în pregătirea melalurgiş- ding ; 18,0
le începute. Desigur, a- urmă se întrevăd în Va­ Consfătuirea de lucru de două strunguri, o maşină de sar, şi în cadrul şcolii pro­ tilor îşi aşteaptă noii can­ 20.00 La Iu
ceastă măsură va permite lea Jiului şi în special la rabptat, una de găurii şi fesionale, se asigură, pe lin­ didaţi, în anul cînd încă o Solişti M.
Olga Stâne
să se lucreze mult mai Lu^oni, unde sînt „masa­ la C.C. al P.C.R., secre­ un polizor. Acum coordonez gă bursă, o sumă lunară de construcţie va fi începută zărcscu, Io
bine, mai eficient, să fie te“, scriptic, trusturile de tarul general al partidu­ activitatea practică-produc- la 60 la 160 lei (în func­ pentru a le oferi condiţii Buclală, N
concentrate forţele şi la construcţii din alte jude­ lui a atras atenţia aces­ tivă într-o clădire construi­ ţie de anii de studii). Bur­ şi mai bune de studiu şi 20.30 Azi,
20,40 Cadcr
construcţia de locuinţe. în ţe. Este necesar, ca şi tor organe să revadă pro­ tă anume, care pune la în- sierii de întreprindere be­ pregătire: o clădire cu 16 Radi o jurnal
acest an, judeţul nostru aici, Trustul de construc­ iectele de construcţii pre­ demîna elevilor 11 strun­ neficiază şi de uniforme săli de clasă. Un liceu in­ dc dans ;
are un plan de locuinţe ţii Hunedoara să-şi ma­ văzute în sistematizare guri, trei maşini de frezat, gratuite (în valoare de dustrial, alături de celelal­ ştiri ; 0,05-
muzical no
de 5 083 apartamente, din­ nifeste plenar atribuţiile pentru anii 1981 şi 1982 două de rdbotat, o presă 1000 lei în anul 1, şi 350 te din judeţ, se pregăteşte timişoa;
tre care pînă la 1 iunie de antreprenor general şi şi să aplice cu fermitate (de 16 tone forţă), două po- lei în anul 11), precum şi să-şi primească elevii. Ele­ mina în i:
vii care mîine vor prelua
s-au predat 1348 aparta­ să sprijine mai eficient Legea sistematizării, să lizoare, foarfecă de tăiat de echipament de practică. în mîini sigure agregatele 20.30 „Cu t
Şi dacă adăugăm la avan­
ţin acestui
mente. în municipii şi o- celelalte organizaţii de împiedice extinderea ve- tablă, fierăstrău mecanic“. tacol de p
raşele hunedorene se ac­ construcţii pentru a în- trelor satelor. Despre pasiunea, dragostea taje şi condiţiile foarte bu­ siderurgice din uzina — de­ Partea I.
şi crezul său de muncă în ne de cazare (camere cu venită un imens şantier —
Bilemful perioadei ianuarie - mai pregătirea elevilor, maistrul patru paturi, cu dotările ce-şi redimensionează capa­
corespunzătoare), şi masa'
citatea şi forţa industrială.
Silaghi nu ne-a vorbit. De­
spre ele vorbesc faptele sale consistentă, cu meniuri gus­ iVlN
UNITĂTI BENEFICIARE DE INVESTIŢII de fiecare zi. toase, într-o cantină mo­ LUCiA LICIU
Aici, la şcoala metalur­ DEVA : I
CU REZULTATE BUNE PE CINCI LUNI tulul, blest
giei, care are sarcina de a tria) ; L
ţin paranteză realizările Ia construcţii-montaj) pregăti anual 200 de cadre (Arta); I
(Grădina ti
muncitoreşti şi tehnice, iar .'OARA : 1
% X în etapa viitoare — dato­ -) ; Nai
I-M. Hunedoara 102,5 (103,8) I.A.S. Simeria 112,5 (118,9) rită extinderii capacităţilor t -al) ; Ui
I.C.I.T.P.L.C.I.M. 115,9 (109,7) S.M.A. Orăştie 113,6 (144,7) de producţie ale LV. Că­ la Navaror
(Arta) ; U:
I.F.E.T. Deva 102,1 (101,5) I.C.S.A. Deva 100 (166,3) lan — 300 de cadre anual, vară (Cons
LL. Deva 113,2 (117,5) I.C.S.M.I. Deva 111,6 (398,7) aici aşadar, sînt instruiţi TROŞANI:
Cum
rea);
Inspectoratul silvic ju­ I.C.S.M. Brad 112 (1.250) elevi in treapta I de liceu bric); Prez
deţean 117,0 (109,1) C.J.E.F.S. Deva 103,2 (103,2) (în profilele metalurgie, me­ blica); LUI
I.P.I.C.C.F. 103,2 (100,8) Direcţia judeţeană de canică, electrotehnică), în linişte (Cu
Direcţia judeţeană P.T.Tc. drumuri şi poduri 123,4 (114,7) treapta a 11-a, în meseriile africanul
(Muncitore:
Deva 100,6 (152,3) C.L.D.C. 279,4 (367,1) metalurgist pentru elabora­ I se spune:
rea metalelor feroase, me­ ceafărul);
UNITĂŢI RESTANŢIERE LA TOTAL INVESTIŢII canici maşini şi utilaje, e- GrupuJ şcolar Călan. Maistrul Instructor loan Silaghi Ia Minerul) ;
Deznodămî
lectromecanici, iar şcoala o oră <le strungărie cu elevii din anul III mecanici maşini (Muncit orc
% % profesională asigură pregă­ şi utilaje. Post scrip 1
I.R.E. Deva 82,1 (91,2) l.C. Orăştie v 77,6 (26,2) bric) ; BR
I.E. Deva 74,8 (92,4) Ţesătoria de mătase Deva 58,6 (32,1) Nil — ser
ua roşie) ;
din
I.M. Barza 67,8 (52,2) Exploatarea de cuarţ 43,2 (20,5) io întreţinerea culturilor losul (Patri:
Uricani
I-II
I.U.M. Petroşani 80,0 (57,7) I.T.A. Deva 98,0 (42,7) alune (Flai
BAI : Co
CIS. Hunedoara 80,7 (69,8) „Avicola“ Mintia 60,6 (91 ) (Casa de c
l.V. Călan 94,6 (85,4) I.AJS. Haţeg 38,0 (71,6) Se cere organizare, ordine şi disciplină Salari exr
I.P.E. Petroşani 52,8 (79,7) Direcţia sanitară judeţeană 43,7 (38,1) Salari exp
vară) ; BR
Acţionînd în spiritul in­ Secretarul comitetului co­ re an de an creează unită­ Bagdad ;
UNITĂŢI RESTANŢIERE LA CONSTRUCŢII-MONTAJ dicaţiilor desprinse din cu­ munal de partid Turdaş, ţii greutăţi 1a întreţinerea zero (Ca
X X vîntarea secretarului gene­ Liviu Cranciova, ne-a re­ culturilor. Ignorînd obliga­ SIMBRIA :
luj
(Mureţ
ţiile ce le revin, deşi be­
latat că o preocupare de
ral al partidului, tovarăşul
rajului (Gi
Combinatul minier Valea I.P.L. Deva 103,8 (79,5) Nicolae Ceauşescu, la Con­ seamă la întreţinerea cul­ neficiază de toate dreptu­ ILIA : Mo
Jiului 108,1 (86,7) I.AJS. Mintia 101,8 (59,5) sfătuirea de lucru de la turilor dovedesc şi lucrăto­ rile acordate membrilor (Lumina).
CM. Deva 104,8 (87,2) C.C. al P.C.R. din 29—30 rii ogoarelor din satul Pri- cooperativei, unii coopera­
I.M.C. Deva 100,6 (84,9) I.J.T.L. Deva 151,1 (48,3)
mai a.c., organizaţiile de caz. La această imitate este tori au tărăgănat în mod
REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCŢII-MONTAJ partid de la sate, conduce­ în curs de finalizare prima inadmisibil efectuarea pra- iiO
rile unităţilor agricole şi praşilă 1a porumb, iar o şiletar pe suprafeţele cu
DE CĂTRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII consiliile unice agroindus­ importantă parte din forţe sfeclă ce le-au fost repar­
Rezultate
DE CONSTRUCŢII triale trebuie să situeze în au fost concentrate te apli­ tizate. între cei care con­ iunie 1980:
prim-planul preocupării lor carea celei de-a doua pra- sideră că lucrările de în­ Extr. I :
X X zilnice mobilizarea între­ şile te cultura sfeclei de treţinere a culturilor pot t, 71, 83,
Extr. a
G.S.C.F.I. Deva 107,4 I.C.M.M. Petroşani 84,2 gului potenţial de forţe Şi' zahăr, lucrare realizată pe fi efectuate după bunul lor 48, 39, 70,
.Şantierul C.M. electrocentrale I.C.S. Hunedoara 88,5 mijloace mecanizate la e- mai mult de 10 1a sută din plac, nu după cum prevăd Fond de
Deva 103,0 Trustul de construcţii Deva 83,9 Îectuarea în timpul cel mai suprafaţa stabilită. între tehnologiile, îi amintim pe lei.
O.G.A. Deva
82,5
I.R.E. Deva (şantierul de Grupul de şantiere energo- scurt şi la un nivel calita­ cooperatorii fruntaşi la în­ losif Huţ, Ion Iov, Ileana
montaj) 100,7 construcţia Mintia 75,0 tiv superior a lucrărilor de treţinerea culturilor i-am Clonţa, Ana Codrea, Vasile 1 m
Grupul de şantiere energo- Şantierul T.C.M.M. Deva 74,6 întreţinere a culturilor. notat pe Opreana Stanca, Aftanasie, Vaier Rusan,
montaj „Transilvania“ 99,6 Grupul de şantiere Deoarece pe unele supra­ Nicolae Măglaş, Gheorghe Aurel Părău, Cornel Bar- Timpul
Cîrdei, Sofica Martin, Ilea­
bu, Ion Zdîrcă, Aron Joc şl
feţe unde aiu apărut buru­
I.U.T.F.C.A. 97,5 Rîu Mare-Retezat 64,5 ienile nu s-a putut intra na Verejan, Solomia Buri- alţii. Să nu ştie ei oare că ziua dc 7
eu cultivatorul la efectua­ ţescu, Ion Junie şi alţii. efectuarea lucrărilor de în­ stabilă, c
UNITĂŢI BENEFICIARE CARE NU ŞI-AU REALIZAT rea praşilei mecanice, coo­ De asemenea, merită evi­ treţinere pe apucate se sol­ Local vor
ins
ploaie,
PLANUL DE CONSTRUCŢII-MONTAJ peratorii din Turdaş au e- denţiată şi răspunderea dează cu pierderi irecupe­ cărl electri
IN REGIE PROPRIE fectuat prăşite a doua sporită ce o dovedesc me­ rabile din recoltă ? Aceas­ dea grin
sufla mod<
manuală, pe mai -mult canizatorii faţă de soarta tă întrebare o adresăm şi cări de 40
X X de 20 1a sută din suprafa­ recoltei, prin operativita­ cooperatorilor Ionel Caza- din nord 5
Combinatul minier Valea I.P.N.C. Orăştie 25 ţa prevăzută. între coope­ tea şi calitatea lucrărilor cu, Văluca Tibescu şl Pala- perii tur a n
prinsă într
Jiului 87,5 U.J.C.M. - 32,6 ratorii cane au acţionat cu efectuate detaşîndu-se, în­ dia Tirănescu, toţi din Din­ iar cea n
I.M. Barza 56,7 Ü.J.C.C. 38.1 operativitate şi răspunde­ tre alţii Vasdle Ursu, Du­ eu Mic, deoarece nici ei nu şi 24 grac
munl
La
I.M. Hunedoara 94,7 G.I.G.C.L. Deva 74.2 re te întreţinerea culturi­ mitru Orăşan, Ştefan Cre- sînt în rînd cu lucrătorii bilă, cu c
LC. Orăştie 27,4 Direcţia jud. de drumuri lor angajate în acord glo­ ţu, Nicolae Mihăilă, A- ogoarelor care înţeleg răs­ cădea prec
I.F.E.T. Deva 23,0 şi poduri 90.8 bali, îi amintim pe Corne­ lexandru Lup şi Romulus punderea ce Ie revine faţă mă de pli
I.M.C. Deva 71,6 lia Muntean, Dorina Bucur, Buha. de soarta producţiei agri­ Vîntul va
slficărl
de
« uir<Direcţia judeţeană P.T.Tc. Deva 53 D.G.A.IA. 31.2 Aurelia Meştereagă, Elena în contrast cu exemplele cole. oră din no
J I.A.l 52 Direcţia sanitară judeţeană 42.8 Duma, Maria Câraşea, Io- amintite se situează atitu­ log de se
I.A.S. Mintia .
drma Pron
sif Biriş şi Maria Câmpean- dinea unor cooperatori car N. TIRCOE