Page 23 - Drumul_socialismului_1980_06

7 024 © SiMBÄTÄ, 7 IUNIE 1980

Aspecte ale comerţului intern
D-ALE AUTOTAXĂRII
si extern din vremea Ini Burebista Două sînt modalităţile
de a călători cu autobu­
limbă fran-
Dată fiind puternica dez­ încă o dovadă că produc­ constată însă că monetării- zele I.T.A. pe traseele
ă Deva — Hunedoara şi
l 10,30 — So­ voltare materială şi spiri­ ţia geto-dacică luase un le îşi încetează oarecum ac­ Deva — Simeria: cu bi­
ia semnării tuală, în Dacia avea loc o mare avînt, producînd mar­ tivitatea. Fenomenul a fost
telor oficíalo intensă activitate comercia­ fă într-o asemenea cantita­ pus pe seama, penetrării în lete ce urmează a fi com­
nilgaro postate în mijlocul de
i 11,00 — Ml- lă. Burebista a contribuit te îneît putea fi vândută Dacia a monedei romane. transport sau cu abona­
prietcniei ro- la ridicarea neamului său numeroşilor n e g u s t o r i Dar explicaţia nu era sufi­
Igare nu, numai prin sobrietate, străini care soseau în Da­ cientă. Ceea ce a determi­ mente, Totuşi, unii dintre '
1 13,00 — Ce semenii noştri (că aşa sînt
plecării dele- abstinentă sau ascultare de cia. Pe de altă parte, so­ nat pe şefii uniunilor de oamenii, născocitori din
) partid şi do legi, dar mai ales printr-o cietatea daco-getică recla­ triburi să renunţe la mo­
i Eepublieii abilă politică internă, o vie ma şi era capabilă să con­ neda emisă de ei, cu pu­ fire), au omologat o a
Bulgaria treia modalitate — că­
cultural — ar- activitate economică. sume cantităţi din ce în ce tere de circulaţie restrânsă, lătoria ...incognito. Noi
sportiv mai mari de produse străi­ a fost unificarea politică
ia politică Odată cu creşterea pro­ ne. Numeroasele amfore săvîrşită de Burebista şi ani denumi-o călătorie
seri ducţiei de mărfuri, se in­ frauduloasă.
U tensifică şi schimburile pe elenistice găsite în toate a- care a pus capăt fărâmiţă­
i prin tara plan intern ori cu lumea şezăriie geto-dacice din în­ rii teritoriale. (în atelierul
Aspect din cadrul complexului alimentar nr. 58 din Vul­
io pedia din afară. în domeniul im­ treg spaţiul extracarpatic al monetar descoperit la Pe­ can, foarte bine aprovizionat şi apreciat de cumpărători.
icnt muzical- porturilor, pătrunderea măr­ ţării noastre demonstrează cica, s-a descoperit o stan­ Foto: ŞT. NEMECSEK
c marea cantitate de uleiuri ţă a cărei suprafaţă ce se
-ial: Dallas — furilor străine, mai ales a
a petrolieră celor greceşti în lumea grava pe monedă era total, mm
îpisodul 39 geto-dacică începe încă în ştearsă! Ştergerea negativu­
şi cîntccc dc Mm lui a fost intenţionată. Este Lakaloş Mihai, Maria
tă secolul al V-lea î.e.n., fără 'Tipica, Ilie Mărgineanu şi
al. să mai vorbim de ţinutu­ o dovadă a încetării auto­ Elena Chiriac priveau cil
rile din imediata vecinăta­ nomiei şefului uniunii sau nesaţ panglica şerpuitoare
te a coloniilor greceşti, de tribului ce locuia în cîm-
pe litoralul vestic al Mării mm pia Aradului, după supune­ a şoselei Deva — Hune­
Negre, unde contactul cu rea sa de către Burebista). doara. Cînd oprea auto­
buzul în vreo staţie scru­
populaţia locală datează şi vinuri greceşti venite din Noul stat reclama o mone­ tau cu ochi vultureşti toţi
încă de la venirea grecilor. lumea mediteraniană. Se dă unică pentru întreaga
I I : C,00 Ra- călătorii care urcau. La un
diminctii; 7,00 Aria de răspîndire a măr­ mai importau de asemenea, lume geto-dacică, care să © Au început lucrările de amenajare a parcării din
8,00 Revista furilor greceşti şi apoi ele­ mari cantităţi de ceramică strada Vasile Conta (zona Pieţli Victoriei) —• Petroşani, moment dat au început să
Curierul melo- satisfacă atît nevoile inter­ destinată autobuzelor şi autoturismelor. se îmbujoreze şi să dea
iiletin dc s* 4 ~ ! • nistice se extinde cu tim­ în diverse forme şi calităţi, ne cit şi necesităţile exter­ din colţ în colţ cu expli­
i radio : pul, incluzînd teritorii din elenistică şi romană. Ase­ ne. Dar moneda romană ce © Clubul sindicatelor din Vulcan găzduieşte „Salonul
tir , ce în ce mai largi de la menea produse s-au des­ ajungea în Dacia nu era de artă fotografică populară", aflat la cea de a ll-a edi­ caţiile cînd controlorii
radio ; 10,40 ţie. Salonul cuprinde peste 350 de lucrări realizate de 105 I.T.A. le-au cerut să pre­
na şl de joc; nordul Dunării. La sfinţitul coperit în aproape toate a- suficientă. De aceea, geto- zinte legitimaţiile de că­
de ştiri ; 11,05 secolului II î.e.n. şi mai şezările importante — artişti amatori, din 22 de localităţi din ţară. Tematica sa­
1 ; 11,25 Disco- ales în cel următor, comer­ dacii vor începe să bată ei lonului : „Costume populare, olărit, cioplituri în lemn, as­ lătorie. Aveau bilete, dar
11,35 Avanpre- Brad, Poiana, Răcătău, Po­ înşişi denari romani. Nu pecte din munca şi viaţa ciobanilor". nu erau compostate. Evi­
tv. ; 12,00 Bu- cianţii greci din bazinul peşti, C'osteşti, Grădiştea era vorba de imitaţii nai­ dent, au fost amendaţi.
; 12,30 Din co­ Mării Egee şi din Pontul Muncelului, Pecica ş.a. La © Constructorii din Petroşani au finalizat lucrările Ia
rului nostru ; Euxin vor fi înlocuiţi trep­ fel, în numeroase localităţi ve ; monedele romane emi­ cinci din cele şapte scări ale blocului 15, cu patru etaje, Plata, de aproximativ zece
ente solistice ; se de daci nu pot fi deo­ de lingă piaţă. Acestea vor fi repartizate beneficiarilor ori preful biletelor.
1 la 3. Ediţie tat de cei veniţi, de pe ţăr­ întâlnim mari cantităţi de sebite de cele bătute la
direct cu as- mul răsăritean al Adriati- ceramică celtică. „Dacia — Roma. imediat după amenajarea aleilor de acces dimprejurul
Ghclari; 15,00 cii, mai ales italo-romanici. blocului. PRIN CULTURILE
i ; 10,00 Radio- afirmă cercetătorul clujean Şi astfel, Burebista, aflat © îmbunătăţirea calităţii producţiei — a fost tema C.A.P.
15 Radiorecor- Totuşi, grecii vor continua dr. Ioan Glodariu — a fost în posesia monedei univer­
Orele serii ; să deţină încă multă vreme de timpuriu şi definitiv in­ ciclului de expuneri care a avut loc în organizaţiile de
ui cu cintcce. supremaţia în comerţul cu tegrată în schimbul de va­ sale — denarul roman — partid de la I.F.A. „Vîscoza" din Lupeni. Nu ştim dacă Pamfil
ia Păunescu, şi-a putut dezvolta un co­ ® „Femeile — continuatoare ale tradiţiilor poporului Bălălău, din Fizeşti, şi ¡şte­
:u. Ştefan Lă- vinuri şi uleiuri, ceramică lori materiale şi spirituale merţ intern şi extern re­ fan Jugtea, din $erel, se
Radu, Marcel fină, mai ales pentru teri­ cu lumea clasică greco-ro- nostru in crearea de valori materiale şi spirituale" s-a in­
olae Bălu(ă ; toriile de la est de Car- marcabil. Străinii vor adu­ titulat consfătuirea de ieri, de la Fabrica de confecţii din cunoşteau. Ei aveau însă
in România ; mană, situîndu-se între te­ ce în Dacia mai ales pro­ o boală comună: dijmui-
s sonore; 22,00 paţi. ritoriile cu cele mai nume­ duse de lux destinate aris­ Vulcan. Astăzi, tinerii din localitate îşi dau întîlnire la clu­ rea recoltei culturilor
22,30 Muzică în epoca lui Burebista roase şi fecunde legături bul lor pentru o dezbatere pe tema : „Nici pîine fără
,00 Buletin de tocraţiei şi vor duce cu ei muncă, nici muncă fără pîine". C.A.P., prin păşunarea lor
,00 Non stop constatăm o creştere vizi­ de acest fel, întrecînd net, cu animalele proprietate
um. bilă a cuantumului schim­ în anumite domenii, alte mai ales produse agricole ® întîlnire de 25 de ani. Astăzi are loc la Institutul de personală. Depistaţi fiind,
1 : 20,00 Săptă- burilor comerciale ale Da­ zone din vecinătatea state­ şi vite. Acest comerţ înflo­ mine din Petroşani, întîlnirea de 25 de ani de la absol­
agini sonore ; lor greceşti şi mai tîrziu ritor demonstrează existen­ virea institutului a promoţiei anului 1955. sperăm, că s-au lecuit de
ce am, apar- ciei cu lumea elenistică, obiceiul dc a păgubi avu­
tmint" — spcc- romană şi celtică. Este vor­ a Imperiului roman“. Pen­ ţa unei producţii agricole © Miine, la Teatrul de stat Petroşani are loc un con­ ţia obştească.
¡zie şi muzică. ba de dublul aspect al co­ tru toate acestea era nevoie şi meşteşugăreşti foarte curs „Cine ştie ciştigă", pe teme de literatură, cu partici­
merţului, deci la mărfurile de u.n instrument de dezvoltate, capabile să sa­ parea unor echipaje din toate liceele Văii Jiului. ATENŢIE LA...
vîndute în Dacia sau cele schimb, de monedă. Se ştie tisfacă cererea internă şi © Tot mîine, la Vulcan, în cadrul săptămînii culturale NEATENŢIE
cumpărate din Dacia. Răs- că geto-dacii au început să externă, şi ilustrează eloc­ „Nedeia vulcăneană", are loc spectacolul festiv şi parada
pîndirea produselor străine bată monedă proprie, încă vent dimensiunile civiliza­ portului, obiceiurilor şi cintecului popular. Trecerea de nivel peste
în lumea geto-dacă presu­ din secolul al III-lea î.e.n., ţiei daco-getice. calea ferată dintre Turdaş
¡sternul pămin- pune existenţa unor rela­ imitând-o pe cea greacă. La CONSTANTIN IOVĂNESCU şi Orăşlie este prevăzută
îul iubirii (Pa- ţii cu avantaj reciproc. Este, venirea lui Burebista, se C. DROZD l cu o barieră automată,
nea Atlantidei
mea Atlantidei 1 care, la apropierea trenu-
vara) ; HUNE- ) rilor se află în poziţia
:onul alb (Fla- „închis“. Ce se întîmplă
agiul (S, ._«N Comportare meritorie
»anul vb , de cînd cei ce traversează
— seriile I-II magistrala de fier nu lin
surLs in plină cont de această poziţie a
actorul) ; PE- a echipei A.S.' Cetate
lâlbaticul (Uni- barierei ?
na (7 Noi em­ Desigur, un final tragic,
iţătorul (Repu- Nicolae Dan Fruntelată mânui „ION“ dc Liviu Re- l vorbind de comportare s-o aducînd echipajele noastre ca şi în cazul lui S.D. din
NI; Marea ne­ breanu face parte prin ex- /
ural) ; Piedone celenţă din şirul lor — re- ) luăm metodic şi să arătăm pe locuri şi mai bune. Aş­ i Turdaş, care a nesocotit
seriile I-II „VARA DIN NOI, că : teptăm mai ales rezultatul I cele mai elementare nor­
; VULCAN : înnoieşte de fiecare dală o t "-5£va-h u n e poj^ © Echipajul Pregliasco — me de circulaţie şi s-a
juldozerul (Lu- VARA" dilemă potenţială, legată de - întrecerii la clasa 2, Dacia angajai cu căruţa peste
)NEA : Osinda raportul extrem de complex Reisoli, favoritul întrecerii, 1300, unde după prima par­
ANINOASA : Plecate joi după-amiază conducea după primele te a concursului echipajul , trecerea de nivel. în ace-
la frontieră i Noul volum al poetului dintre două arte cu statut în cursă, cele 71 de maşini două runde în clasamentul 1 laşi timp, de barieră se
; URICANI : ) Nicolae Dan Fruntelală, ră- suveran. Tandemul Titus Matei — Mihăilescu con­
n (7 Noiem- care au luat startul au general provizoriu, fiind ducea în clasamentul pro­ l apropia acceleratul 222.
) ; Moarte pe ) mine ca temă în atmosferp Popovici — Mircea Mure- străbătut pînă ieri dimi­ urmat de Krupa — Myst- 1 Impactul s-a produs. O-
î I-II (Stea- 1 volumelor anterioare, al şan aduce prin recenta e- neaţă un traseu împărţit kowski (Polonia), Ferjancz vizoriu cu aproape 3 mi- J mul, vehiculul şi calul
1RAŞTIE : Co- .' trăirilor blinde ale locului cranizare a romanului „Ion“ • nute faţă de locul 2. Aş­ \ n-au mai putut fi salvaţi.
>dos — seriile 1 natal. Poetul glorifică firul interesant punct de ve­ în două secţiuni, măsurînd — Tandari (Ungaria), Blah- teptăm, de asemenea, sal­
; Ciocolată cu un 455,2 km, ceva mai puţin na — Schovanek (Ceho­ 4 S.D. a căzut victimă pro-
a); GEOAGIU- de grîu plăpîncl, soarele ¿ originalitatea căruia . de jumătate 'din traseul slovacia). turi ale tuturor concuren­ J prici lui nesăbuinţe. (Ion
l lui Sanchez roşu ca un smge diminea- ţilor români în clasamente.
,ură); HAŢEG: v ara nul l total al raliului. în aceste ® Cele mai bune poziţii î Jura, corespondent).
p
ss (Popular) ; #«* . > S bjneinţeles dovedită faţ& de im erali - două secţiuni, concurenţii ale piloţilor români : Ba-
s (Grădina dc satid - marea deschidere j prototipului literar şi) lint — Panaite (11), Ian- NICOLAE STANC1U
ii : Hoţul din , spre lume. Am sPus ca Poc- fa £ au trecut prin 15 controa­
ALAN : Ora le orare şi 14 probe spe­ covici — Scobai (19), Szalai

ll
de cultură) ; tul Tami ’}° \ lcmelc aute - deopotrivă. 1 ciale. După parcurgerea — Mălăuţ (20). I
t
icoala curaju- \ noare, dar poezia prezen- ' „ 1 primelor două secţiuni, în © Devenii ocupau urmă­ mult. Şi s-a apucat de j
; Şcoala cu­ i lulai volum e mult mai Substanţa literara nu l
ina d'e vară) ; 1 concretă şi mai concisă, lu- este doar_ una. de _ factura . cursă au mai rămas 58 de toarele locuri : 34 — Pau- speculă cu obiecte de pro- |
ea unui ghid \ mea satului e văzută şi realista şi psihologica, ci şi ţ echipaje şi subliniem cu liuc ; 37 — Matei ; 38 — venienţă străină. Cînd a H
un
ţ trăită de poet cu mult mai virtual de epopee l satisfacţie că majoritatea Balaszi ; 40 — Peter; 52 fost depistat de miliţia |
municipiului Petroşani, J
') multă intensitate artistică, populara. Explorarea aces- maşinilor Dacia 1300, au — Dragnea. De notat gru­ s-au găsit asupra lui di- »
1 Se observă, în poeme, o tuia se face într-o manie- rămas în întrecere, între parea, omogenitatea forma­ © Viaţă parazitară. Mi- ferite obiecte în valoare ij
} fină prelucrare a poeziei ră imagistică fericit aleasă, care toate cele 5 echipaje ţiei.
) populare, a baladei, o im- procedeul cinemascopio sur- de la A.S. „Cetate“ Deva. Aseară s-a dat startul I liţia municipiului Hune- P^^e 15 000 lei. Bine- jj
tragerii din 6 l binare modernă, evidentă la prinzînd largi spatii aera- Dacă la start remarcam ţi­ în ultima parte a competi­ ' doara a depistat pe fraţii înţeles — aşa cum pre- [j
v
i mai mulţi poeţi. Din poezia te, interioare respirînd o nuta maşinilor noastre, iată ţiei. Aşteptăm cu nerăbda­ I Ionel şi Aurel Cristea şi ^de legea —• aceste o- «
49, 78, 6, 75, că nu numai prin aspect re rezultatele finale, care * pe Toader Butoschi, ne- b Lee te i-au fost confisca- |
1 lui Nicolae Dan Fruntelală, atmosferă de epocă pronun- te
a: 88, 11, 42, ţ se degajă căldură şi since- ţaţă, implantate cu un firesc acestea impresionează, ci aizi noapte au fi putut su­ I încadraţi în muncă, du- - Cercetările Continuă, J
J cînd un mod de viaţă pa- dar afacerile lui Costică n
i rítate, graţie şi culoare. O- cuceritor în textura pelicu- şi prin comnortare. Dar, feri modificări substanţiale,
diguri 2 ”'838 336 | razitar. Plecau ei de-aca- au încetat. Ei a şi timpul. 8
/ biceiul intitulat „Strigare iei t m ai ales grafie exce-
| peste sat“, inspiraţie ferici- lentei imagini semnate de 5 să dimineaţa şi se întor- _ ^ , R
ul
xss&gmssa tă pentru o largă masă de /oft Marinescit _ Un exem . î ceau seara, dar nu de la r *J CCI ent Pe dru *« 8
^
Cir
ÎEA^ artişti n da posibilitatea lu convingălor este în a . » muncă, ci de pe bulevar- ^restier Nucşoara " î
,
, mc, în zona viaductului I
, .
s ,
memmsmesiA 1 poetului sa ne ofere un ţ poetului sa ne oi ere un & d[ {e (i b . _ | de, din localuri, de la peste pîrîuî Nucşoa- ■
ya
frumos poem desprins din j / ( şuete... Drept pentru ca- r j autogrederul condus *
■obabil pentru lg saî simbolice fin e ;
ie: Vreme in­ adincimea acestui obicei „¿ an[ale) secvcn[a horei> în re, Judecătoria dm Hune- ¿¡ Vasile lerneanu, încă- |
e
certa noros, Cu „Vara din noi, vara , ; . . , ! doara î-a condamnat la ¿¡ aţ ia şantierul Haţeg al J
re
se
c
iea averse de Nicolae Dan Fruntelală ne F- „ detaşeaza deja cele r
e de descăr- convinge şi ne trezeşte cu- doua cupluri protagoniste, * pedepse contravenţionale i.c.F. Alba Iulia, n-a mai ţ
Izolat Va că- tol alunei sugerîndu-ni-se | între 3 şi 5 luni. 'Pedepse putut să se înscrie corect I
ă. Vîntul va riozitatea de a aştepta noi­ 0 care se execută... Doar, într-o curbă. După ce a J
cu intenslfi- le sale cârti de poezie. liniile de forfă ale dramei
, km pe oră, latente, disimulată deocam­ 1 doar vor învăţa şi ei să rupt parapeţii de protec- §
ord-est. Tem- MIRON ŢIC J muncească. ţie de pe marginea dru- *
mă va ii cu- dată de valurile unui viitor mului, autogrederul s-a fl
i şi 14 grade, încărcat de evenimente. t ® Speculă. Costică Bo- prăbuşit în apa pîrîului, J
imă între 19 BLESTEMUL In esenţă, „Blestemul pă-
vreme insta- PĂMÎNTULUI — mîntului — blestemul iubi­ n tezatu, . încadrat la I.M. iar V.I. a decedat pe loc. |
| Aninoasa, nu se mulţu- O întîmplare cu deznodă- 8
1 noros. Vor rii“ £stc un film-frescă, e-
laţii sub for- BLESTEMUL IUBIRII laborat cu un remarcabil * mea cu ceea ce cîştiga în mînt tragic. Atenţie con- î
; şi lapoviţă. j mod cinstit. Voia mai ducători de utilaje 1
ezenta inten- simţ al valorilor perene.
la 90 km pe Translaţia filmicu a ma-, Rubrică realizată cu sprijinul
est. (Meteoro- Maşina Renault 5 Alpine, condusă de polonezul Blazcj
:iu: (Alexan- rilor opere epice — şi ro- AL, COVACI Krupa ocupă (după primele două curse), locul 2, in cla­ a Inspectoratului judeţean de interne *
tco). samentul provizoriu. Foto : VIRG1L ONOIU