Page 29 - Drumul_socialismului_1980_06

fölteta» Stó- ^' '
n r
SALÂ D£ LS
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIT!-VA î ECONOMII
Colectivul întreprin­
derii miniere Barza, în
paralel cu strădania .
pentru depăşirea sarci- \
nilor de plan, depune o
preocupare permanentă
pe linia reducerii con­
sumului de energic elec­
trică. Printr-o seamă de
măsuri cum ar fi înlo­
cuirea unor motoare şi
utilaje sui>radimensiona-
te» evitarea mersului în
/ gol etc., a fost înregis-
î trat un consum de encr-
4 gie cu 1251 MWh mai ,
? mic deeît cotele plani- \
1 flcate pe primele cinci (
^ luni ale anului 1980,
Schiţa de sistematizare a zonei centrale a Simerici prin­
de tot mai mult contur. Kloc de locuinţe dat de curînd in
fplosinţă în această zonă. Foto: VIKGIL OXOIU
S DIN CRONICA
¡ ÎNTRECERII \
) SOCIALISTE

UN COLECTIV MIC
CU REZULTATE
MERITORII
Anul XXXI!, nr. 702Ó MARŢI, 10 IUNIE 1980 4 pagini — 30 ban!
Deşi este un colectiv
mic, colectivul F.T.Tc.
Experienţa acumula­ nr. 4 Deva c destul de
în cuvin tarea la recenta
tă la Lupeni în me­ sîrguincios în realizarea Consfătuire de lucru de la ziat, atît în ceea ce pri­
sarcinilor de serviciu.
veşte cultivarea legumelor,
canizarea lucrărilor După cum ne relata di­ C.C. al P.C.R.,' secretarul cît şi întreţinerea culturi­
miniere să fie îmbră­ rigintele oficiului, Vasi- genera] al partidului, tova­ lor. Continuă să se ridice
ţişată de tot mai lica Giroadă, în prime­ răşul Nicolae Geauşescu a încă semne de întrebare la
le 5 luni ale acestui an
multe mine din Va­ s-a reuşit ca la co- î accentuat necesitatea ca o semănatul fasolii şi castra­
veţilor în unele unităţi din
lea Jiului respondenţă, mesagerii, 5 atenţie deosebită să fie a- consiliile unice agroindus­
cordată realizării planului
mandate achitate, ope- ‘ în legumicultura, existînd triale Haţeg, Călan şi Geoa-
raţiuni C.E.C. etc. să se
în urmă cu un an, ia chiar condiţii să se obţină giu. între acestea amintim
mina Li vezeni se introducea dus mai tîrziu. întîrzierea fost diminuate de funcţio­ obţină o depăşire de o producţie suplimentară la cooperativele agricole din
17 000 lei faţă de plan.
un complex mecanizat pen­ s-a datorat însă nu com­ narea fluxului de transport, legumele de toamnă, asigu- Unirea, Strei, Aurel Vlaicu
tru exploatarea cărbunelui plexului, ci întregului sis­ care la mina Livezeni e O contribuţie deosebită rîrid astfel buna aprovizio­ şi Batiz, unde au rămas
din straturile subţiri. înce­ tem de evacuare a cărbu­ destul de mare, compus şi-au adus-o oficiantele nare a populaţiei precum suprafeţe mai mari de însă-
pea de fapt epoca adevă­ nelui, îndeosebi fluxului din multe transportoare cu Lola Herlea şi Doina' ( şi cantităţi sporite pentru mîntat cu culturile respec­
ratei mecanizări la una de transport. raclete şi cu bandă de cau­ Kaşier. J industrializare. Acoperirea tive. în legătură cu plan­
dintre cele mai tinere mine Arătam că introducerea ciuc. Cînd pe acest flux - EFORTURI în mai mare măsură din tatul legumelor, acţiunea
din Valea Jiului. Or, cum complexului „pitic“ (cum e intervine o defecţiune, stag­ STĂRUITOARE 4 producţie proprie a necesa­ este finalizată în majorita­
nează totul, deci şi comple­ rului de consum al popu­ tea unităţilor. Acestora tre­
xul. Oricum însă, faţa de laţiei judeţului impune ca buie să li se alinieze şi le­
anul trecut am înregistrat Colectivul de muncă în această perioadă legumi­ gumicultorii din Lăpuşhic,
o creştere destul de mare de Ia întreprinderea de cultorii să se preocupe cu Aurel Vlaicu şi Rapoltu
lianţi ■ Deva — Chişcă-
la producţia de cărbune, u- daga, deşi se confruntă întreaga răspundere de e- Mare, unde la sfîrşitul
neori chiar de 1 000 tone fectuarea cu maximă ope­ săptămînii trecute mai ră­
pe zi. Pentru o mai bună cu unele greutăţi în ce rativitate şi în condiţii ca­ măseseră de plantat unele
mulţi ani Ia rînd colectivul denumit de mineri datorită funcţionare a acestuia ar priveşte buna funcţio­ litativ superioare a lucrări­ suprafeţe cu ardei sau vi­
de aici a întîmpinat mari înălţimii sale reduse) con­ trebui ca mina, pe lingă nare a agregatelor, de­ lor care hotărăsc soarta re­ nete.
greutăţi în realizarea sar­ stituia o premieră. Dar tot crearea condiţiilor unei pune eforturi stăruitoare coltei ultimului an al actu­ • în actualitate se află cul­
cinilor de plan, mecaniza­ premieră este şi tehnologia bune evacuări a cărbunelui pentru realizarea sarci­ alului cincinal. tivarea verzei de toamnă şi
rea era binevenită şi, toto­ de lucru cu acest utilaj, a- să dispună şi de o zestre nilor de plan la produc­ Analiza stadiului acţiuni­ ţelinei. Organizîndu-şi mai
dată, considerată singura dică exploatarea în avans. ţia fizică. Ca rezultat, lor de sezon în fermele le­ bine activitatea, unele coo­
cale de sporire a producţi­ Amănunte privind funcţio­ CONSTANTIN IOVĂNESCU planul lunii mai a fost gumicole evidenţiază exis­ perative agricole au înche-
ei de cărbune. Dar intro­ narea şi exploatarea com­ depăşit cu 200 tone ci- tenţa unor restanţe care
ducerea unui asemenea plexului primim de la ca­ (Continuare in pag. a 2-a) \ ment şi 300 tone var. trebuie înlăturate neîntir- (Continuare în pag. a 2-a)
complex — care constituie dre de răspundere din con­
o premieră pentru minele ducerea minei.
din Valea Jiului — solicita Virgil Costinaş, inginerul
o mare atenţie, atît din şef al minei : „în cele mai
partea celor ce aveau sar multe din cazuri (90 la su­
cina transportului şi mon­ tă) se foloseşte cealaltă
tării în subteran, c î t ' şi a metodă — tehnologia de
brigăzii care urma să-l fo­ exploatare în retragere —
losească. Experienţă în a- adică exploatarea începe a-
cest sens, evident, nu prea bia după executarea lucră­
exista. Aceasta nu a con­ rilor pregătitoare. Dar teh­
stituit însă un impediment nologia de exploatare în a-
pentru minerii de la Live- vans a fost dictată la noi
zeni. Complexul a fost in­ de necesitatea punerii în cu — au făcut o impresie
trodus în bune conditiuni, funcţiune mai repede a u- GHELARI deosebită.- Grupul vocal al fe­
după ce, în prealabil, oa­ nui abataj de mare capa­ meilor din Ruda, dansurile
menii au fost instruiţi prin v, citate. ceea ce de fapt s-a Parada portului pădurenesc
lecţii practice la suprafaţă, şi întîmplat. Abatajul în ■— impresionant alai de tine­ populare ale şcolii din ace­
iar primele rezultate au care funcţionează comple­ rele şi culoare, desfăşurat du­ laşi sat, programul brigăzii
confirmat aşteptările. Refe­ xul a intrat în funcţiune minică pe străzile Ghelar’mlui artistice a comunei, numeroa­
sa formaţie de dansuri a şco­
rirea o facem Ia realităţile cu un an mai. devreme de- — a deschis programul ulti­ lii generale din Gheţari, in­
din abataj, la rezultatele cît era planificat. mei zile a Festivalului eînte-
obţinute cu complexul, în- Cu acest complex am ob­ cului şi jocului pădurenesc. structor Nicolae Cocheci, au
trucît saltul la producţia ţinut de nenumărate ori Spectacolul, găzduit de clu­ încheiat programul artistic
pe întreaga mină s-a pro- rezultate bune dar ele au bul „Minerul“, a început cu al zilei.
programul corului mixt al
comunei, formaţie laureată a ORĂŞTIE
celei de-a ll-a ediţii a Fes­ Festivalul „Orăşlic — va­
tivalului naţional „Cîntarea tră de cultură românească“
României“. O notă de auten­ s-a încheiat duminică. După
uită să fie oameni, să se tic a adus, doinind din frun­ tradiţionala paradă a portu­
Era o zi mohorUă, cum încurajeze şi intr-ajutoreze ză, rapsodul Catrina Anişca lui popular, la care au par­
am avut parte de foarte ori de cîte ori munca si din Ruda. Scena a aparţinut ticipat iorma(ii artistice din
multe în această primăvară viata le oferă prilejul. De apoi grupului vocal al cadre­ şcoli, din instituia, ale casei
si chiar în acest început de data aceasta. prilejul era lor didactice şi formaţiilor de cultură din oraş şi ale ti­
x’iiră. Cel mai tare simt oferit de străpungerea pri­ artistice ale elevilor de Ia nerilor muncitori, a urmat
şcoala generală din localita­
efectele stării meteorologi­ mei etape. în lungime de te. Micuţa Sonia Vlad şi. la un spectacol folcloric. La
ce, în activitatea lor con­ aproape 2 kilometri, a ga­ polul opus, veşnic tânărul (la realizarea Iui au contribuit
structorii si oamenii ogoa­ leriei dc evacuare din cor­ cei 70 dc ani), losif Mersici, formaţiile Casei dc cultură
relor, al căror loc de mun­ pul barajului a apelor de dirijorul tarafului elevilor, Orăşlic, remareîndu-se dan­
că e sub ceruC'libcr. injiltralie. Pentru minerii grupul vocal al elevilor care surile populare instruite de
Acolo, în sala cantinei comunişti Coslică Eftimie a îmbinat elementul muzical VIORICA ROMAN
şantierului 3 baraj de pe şi Mihai Deac. pentru losif cu cel de mişcare, solistul in­
amenajarea hidroenergetică Vilan si lacob Şandor, ca Vedere din incinta întreprinderii miniere I.upeni. strumental Maxim Drăgules- (Continuare în pag. a 3-a)
de pe Rin Mare-Relezal, în şi pentru inginerii Dorel
acea zi mohorîtă de sfirşit Badea. Gavril Pop sau v m turtim 0 taKrJrw r «m» 0 —mata t muma t mim' i
de mai, soarele bucuriei maistrul Ion Nan, succe­ renuri ele joacă pentru co­ banilor continuă. In acelaşi biroului Comitetului orăşe- *.
făcut
lumina din interior, din sul acesta era o confirmare pii, construirea a 190 mp tro­ timp s-au pentru demersurile nesc de partid, despre dez- !ţ
prezentă
lucrări­
voltarea
necesare
construcţia
Valoarea
9
şi
viitoare
tuare
ctc.
suflete. Aşa se înlîmplă de — a cita în meseria lor ? — lor realizate în primele 5 axei dc înaltă tensiune, pen­ a localităţii, ci au vizitat cl- »
cile ori bucuriile împlinirii pentru strădaniile depuse in luni ale anului se ridică la tru ca in trimestrul IV să teva unităţi economice din ¡>
poposesc in inimile oame­ învingerea greutăţilor. Pen­ 2 150 000 lei. înceapă construcţia liniei de zonă. Schimbul de experien- «
joasă tensiune.
nilor. La cantină se săr­ tru că lucrările miniere de HAŢEGUL hotArîrea obştii tă s-a finalizat cu dezbate- ”
bătorea un succes. Felicită­ pe amenajare sint lucrări SE ÎNFRUMUSEŢEAZĂ PRINDE VIAŢA SCHIMB rea pe tema : ..Modalităţi şi | ,
economi-
utilizare
forme
de
rile pe care inginerul Aurel de un mare grad de di­ Cetăţenii oraşului Haţeg, Adunarea locuitorilor din coasă a metalului“, care a »
Dan, şeful şantierului baraj, ficultate. De aceea, în participă cu însufleţire la ac­ satul Sulighcle, comuna Şoi- DE EXPERIENŢA avut loc la U.U.M.B. Criş- |
ţiunile co vizează gospodări­
Ic adresa în cuvinte calde aceea zi mohorUă de sfir­ rea iot mal bună a locali­ muş, a hotărît electrificarea Un grup de cursanţi dc la cior. NICOLAE BADIU 4
localităţii. A fost ales comi­
autorilor succesului erau şit de mai, soarele din in­ tăţii, înfrumuseţarea ei. A- tetul de cetăţeni, care a tre­ Şcoala interjudeţeană dc
meritate. în creierii munţilor terior lumina şi încălzea ceastă activitate s-a concre­ cut la încasarea contribuţiei partid Timişoara s-au aflat
tizat in amenajarea a 4,9 ha
acolo unde asprimile mun­ oamenii şi conştiinţele. zone şi spaţii verzi, planta­ băneşti stabilite pentru fie­ intr-un schimb de experien­
care familie. Pînă acum s-a
cii de constructor sini o rea a 2100 arbori ornamen­ şi încasat suma de 400 000 ţă in oraşul Brad. După o
permanentă, oamenii nu IOS1F POP tali. reamcnajarca a trei te- lei. Acţiunea de încasare a primă discuţie cu membri ai
•09 0 Mvutt m /ww e Mau»» t tnmt t ssanat t m
r B t trrxtu a rrrttv -