Page 30 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 30
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
a----------------------------------------------------------
Mfutu! Im ie livezeni să
I V E L I
»Urmare clin pag. 1) la un mare consum de zate. Mecanizarea complexă 10,00 Tcleşco
lemn prin introducerea a- presupune, înainte de toa U,00 Film Si
minimă de utilaje de mică celor stive care rămîn în te, policalificarea oameni Com pai
Ewing“
mecanizare — trolii pentru prăbuşire. Dacă s-ar apli lor. Dacă în urmă cu cîţiva 11.50 Telex
tracţiune de putere mare şi ca metoda prin retragere, ani minerul trebuia să ştie 1G,00 Telex
viteză mică, macarale cu toată această cantitate de zidărie şi tîmplărie, astăzi 10,05Teleşco
Din iniţiativa Secţiei de propagandă a Analizînd cu maturitate politică rezulta aer comprimat etc. .Spun lemn ar putea fi economi el trebuie să fie un bun 16.25 Curs <1
Comitetului judeţean de partid şi a Co tele obţinute pînă în prezent, partici aceasta deoarece prin me sită“. (După cum am aflat, lăcătuş, electrician, să cu 1G,45Itinerar
cumcnt
mitetului orăşenesc de partid Brad, la panţii au relevai că Ia U.U.M.R. Criş canizare nu înţelegem doar următorul bloc va fi ex noască energetica şi hi 17,10 Clubul
U.U.M.R. Crişcior — unitate etalon în ca cior, unde din doi lucrători, unul este complexele mecanizate, ci ploatat prin această meto draulica. 17,55 Revista
drul oraşului — a avut loc, de curînd, o comunist, există condiţiile ca în viitor întregul sistem care contri dă, deci a fost studiată şi Una din problemele de cd
reuşită dezbatere cu tema „Munca poli- întregul colectiv să devină un colectiv buie la buna funcţionare a această problemă). mare importanţă şi tot de 18,30 Al mani
18.50 1001 de
tico-edueativă în sprijinul realizării sar model, de muncă şi viaţă comunistă. De acestora“. Ing. Radu Tomescu, di perspectivă este aceea a a- 19,00Tele jur
cinilor de plan şi a formării omului nou“. altfel, încă în timpul dezbaterii a fost Vasile Dănălache, miner rectorul minei : „Mina Li telierelor mecanice. Acestea 19.25 Dosant
folos ibi
Pe parcursul acesteia a fost evidenţiată anunţată liotărîrea mai multor formaţii, şef de brigadă : „Brigada vezeni nu trebuie judecată trebuie să fie foarte bine 19,40 Anchet
experienţa pozitivă ce urmează a fi va sectoare şi schimburi de a deveni „Co pe care o conduc lucrează după experienţa destul de dotate, astfel incit să poată figuri s
lorificată în scopul obţinerii unui salt lective model de muncă şi viaţă comu în abatajul din stratul 13, mică în mecanizare, ci mai executa piese de schimb. seli“
calitativ în procesul de formare a omu nistă“. Iată, în continuare, cîteva inter blocul 6, dotat cu complex. mult după perspectivele sa Dar în acest sens Combi Teatru
bătoare
lui nou, cu o înaltă conştiinţă socialistă. venţii. Noi sîntem foarte mulţu le în acest domeniu. în a- natul minier „Valea Jiului“ <le A.
miţi de utilaj, de rezulta cest an vom mai introduce are un cuvînt greu de spus 22,05Tele jur
„Conducătorii tehnici implicaţi mai activ în activitatea educaţională" tele obţinute cu el. Marea în subteran încă două com în privinţa dotării echitabi
Doresc să arăt aici, de tehnicieni, de coordo majoritate a oamenilor sîn plexe şi vom ajunge astfel le a tuturor atelierelor me
în faţa activului de natori ai procesului eco tem policalificaţi, cunoaş să extragem 50 la sută din canice de la întreprinderi
partid' un singur as nomic, ci să fie, în ace tem şi alte meserii care ne producţia minei pe această le miniere“. >
PROGRAIV
pect, deosebit de im laşi timp, educatori, pro permit să folosim la para cale. Pînă atunci vor fi, cred, Din relatările interlocuto letin <le şti
portant, cred eu, al atît pagatori neobosiţi ai co metri maximi complexul, rezolvate şi problemele de rilor se desprinde ideea că programul .
de vastei şi complexei dului de conduita comu însă nu întotdeauna sînt transport. Ne preocupăm mina Livezeni, deşi are o Kaclkî.yuriiul
munci de formare, de e- nistă. create celelalte condiţii. Mă de tot ce duce la funcţio experienţă mică, a făcut presei ; 9,05 9
ştiri ;
ducare a oamenilor. Des Acest lucru se reali refer la fluxul de transport narea ireproşabilă a minei, paşi importanţi pe calea cultătorilor
pre ce este vorba ? în a- zează nu în salturi, in a cărui funcţionare defec dar mai ales a complexelor mecanizării lucrărilor mi d e ştiri ;
ceastă activitate trebuie preajma unor dezbateri şi tuoasă duce la rezultatele mecanizate. Executăm o niere. S-ar cuveni ca fo-ru.1 cioric ; 10,4i
Buletin
de
să fie înrolaţi activ nu analize, ori atunci cînd se slabe de pînă acum. Dacă cameră de montare a com tutelar — Combinatul mi dio-publiciU
numai cei care formează ivesc cazuri de abateri de specialiştii minei şi ai Com plexelor, după un proiect nier „Valea Jiului“ — să tin de ştiri
activul de partid, ei toţi la normele eticii socialis binatului minier „Valea realizat de inginerul Titus sprijine mai mult această moara folc
12,45 Constr
comuniştii. Mă refer, în te, ci în mod permanent Jiului“ ar gîndi mai mult, Costache de la Lupeni, pen mină în rezolvarea proble tor — ciute
special, la conducătorii di şi folosind cele mai adec cred că s-ar găsi soluţia tru a crea condiţii de mon melor de transport şi de 1 Ia 3 ; 1
recţi ai procesului de pro vate forme şi metode. Iar pentru a rezolva veşnica tare şi exploatare mai bune dotare,' astfel incit mult riosilor ; 1(
16,20 Coorde
ducţie, începînd de la şefi cei care sînt chemaţi să problemă a transportului a complexelor. De aseme aşteptatul reviriment să se 16,40 Recit
de echipă, maiştri, ingi facă acest lucru, trebuie subteran de la mina Live nea, încă de pe acum avem producă şi la Livezeni, iar drjguez ;
neri şi alte cadre, care să fie ei, în primul rînd, zeni. Sînt de părere că ac în vedere calificarea şi po mina să intre în normal cu ? * ; 17,05
femeilor ;
ŞTEFAN SURDA, nu trebuie să se mulţu uii exemplu pentru oa tuala tehnologie — de ex licalificarea minerilor din realizarea sarcinilor de 18.00 Ştiri ;
maistru modelor mească doar cu postura menii din subordine. ploatare în avans — duce viitoarele abataje mecani- plan. Urgenţele a
La zi — î
„Tribune aie educaţiei comuniste" 0 delegaţie din hotare ; 20,(
larii ; 20,15
industrial co
Aş dori să relev ro lectiv, în viaţă şi socie Memoria p
lul important pe care îl tate — ele devin o ade Doneţk a Asociaţiei nesc ; 21,00
21,05 Caden
are în educarea comuniş vărată tribună de educa 5.00 Non st
tilor, a celorlalţi oameni ţie comunistă. De aseme de prietenie sovleto- turn.
ai muncii cadrul demo nea, noi am obţinut re
cratic al adunărilor gene zultate bune în munca de
rale, alte forme colective educare, de conştientizare română in vizită
de acţiune. a oamenilor prin folosi © In organizarea Secţiei de propagandă a Comitetului
Din experienţa noastră rea altor forme de acţiu judeţean de partid, Comitetului de partid de la I.M.H. şi în judeţul nostru
am văzut că atunci cînd ne colectivă, cum ar fi Consiliului municipal de educaţie politică şl cultură socia DEVA : :
adunările de partid, sin „Prietenul noului înca listă, Ieri a avut loc la întreprinderea minieră Hunedoara puterul şi i
Moartea un
dicat şi U.T.C. sînt temei drat î-n muncă“ şi „Sfatul o amplă dezbatere pe tema „Munca politico-educativă in în perioada 6—10 iunie, Napoli se . j
nic pregătite, cînd în ca omeniei“. Se cunosc ca sprijinul formării omului nou". în cadrul relaţiilor de prie de varii) ;
drul acestora sarcinile de zuri cînd prin intervenţia © Cooperativa „Drum nou" participă în aceste zile la tenie statornicite între re Mesaj din 2
Interviu d
producţie se analizează, promptă şi oportună a „Tirgul cooperaţiei meşteşugăreşti" organizat la Alba lu- giunea Doneţk — U.R.S.S. personale
raportîndu-le concret la „Sfatului omeniei“ au fost lia. Sint expuse spre vinzare 30 noi modele — de vară — şi judeţul Hunedoara, o de Knock-out
activitatea oamenilor, la readuşi la realitate unii de confecţii pentru bărbaţi şi de marochinărie. legaţie din Doneţk a Aso e lege (Coi
binele salba
contribuţia lor, mai mare tovarăşi de-ai noştri care, © Comitetul U.T.C. din secţia reparaţii siderurgice a ciaţiei de prietenie sovie- vară) ; PET
sau mai mică, în proce la un moment dat, creau C.S.H. a organizat zilele trecute un reuşit concurs pe teme to-române s-a aflat în ju temui pămi
sul muncii-, la modul î-n probleme colectivului, în ILEANA MICLEAN, profesionale „Cine ştie lăcătuşerie, ciştigă", dotat cu pre deţul nostru, într-o vizită iubirii (Uni
lului (7 No
care se comportă în co- societate şi chiar în familie. muncitoare mii. Au avut de cîştigat toţi participanţii... de schimb de experienţă. ia curajulu
© Preocupată conţi iuu pentru o mai bună aprovizio L U P E N I
„In mijlocul colectivului, Ia focul muncii- creatoare" nare cu mărfuri a populaţiei, l.C.S. mărfuri industriale a Delegaţia, formată din (Cultural) ;
tovarăşii Vladimir Mihai-
stepă (Mim
Voi sublinia aici un mod atît de vibrant, tova luat măsuri pentru extinderea comerţului stradal in muni lovici Lopotuhim, vicepre CAN Sălb
adevăr cunoscut şi de răşul Nicolae Ceauşescu, cipiu. Astfel, au mai fost înfiinţate şi plasate în diverse şedinte al filialei Dbnetk a rul) ; LON1
e întreaga
seori verificat. Cel mai la lucrările forumului ti locuri cu mare afluenţă de cumpărători 5 noi tonete (pe asociaţiei, directorul minei PETRLLA :
bine se educă omul in bă neretului. Poate şi noi, cei lingă cele 10 existente pînă acum). comod (Mu
tălia muncii creatoare, în cu mai multă experienţă, © Lucrătorii staţiei C.F.R. 1 Peştiş au colectat recent o Kuibîşevskaîa şi Eroul NOASA :
mele (Munc
mijlocul colectivului. în sLntem, oarecum, vinovaţi. cantitate însemnată de fier vechi din zonele de manevră ; Muncii Socialiste, Afanasii Nici o dovac
ultimii 10 ani colec Le-am creat cele mai bu au fost predate 152 500 kg fier vechi, acţiune la care s-au Dimitrievici Osipov, mais (Steaua roş
N Lai o dov
tivul nostru s-a mă ne condiţii de muncă şi evidenţiat Constantin Zarif, loan Călugăru, Marius Adam, tru laminatorist la uzina mă (Patria
rit proporţional cu dez viaţă, de învăţătură, dar, Cornel ivan şi loan Borda. „Kirov“ din Makeevka, a papei rege
voltarea uzinei, ajungînd deseori, am uitat să le © După 30 de ani de muncă neîntreruptă, dintre care vizitat întreprinderea elec- OAGIU-BAl
de la 500 de lucrători la sădim în conştiinţe că da 25 pe platforma secţiei O.S.M. I din C.S.H., oţelarul spe Rodos (ser
de cultură)
peste 1 400. Mulţi dintre toria muncii este o dato cialist Gheorghe Stoica a ieşit la pensie. Tot în aceste trocentrale Deva, Grupul se trezeşti
membrii colectivului sînt rie sacră, că munca-i cea zile, şi-a început binemeritata odihnă — după 25 de ani de şantiere Rîu Mare-Rete- (Popular) ;
tineri. Nu pot să afirm care l-a creat şi l-a înăl de muncă — şi macaragista Emilia Ţigău, de la O.S.M. II. zat, Combinatul siderurgic mine ca să
dina de v;
că nu-şi fac datoria, dar ţat pe om. Obligaţia noas Tovarăşii de muncă i-au sărbătorit aşa cum se cuvine. Hunedoara, întreprinderea Safari Expr
parcă unora le lipseşte tră de comunişti; de revo © In cadrul dialogului cultural-artisiic „Buchete hune- minieră Barza. De aseme CALAN: E
e timpul s
pasiunea, spiritul de ini luţionari este să educăm dorene", zilele trecute s-au intîlnit Ia casa de cultură, în nea, membrii delegaţiei au de cultură
ţiativă, avîntul specific noile generaţii, prin e- frumoase spectacole, formaţii artistice din comerţ şi învă- vizitat vestigiile trecutului Pe urmele
vîrstei lor — acel ro xemplul nostru, in spiri ţămînt, de la spital şi I.G.C.L., iar joi „dialogul" va conti nostru istoric de la Sar- (Mureşul) ;
VASILE LUNGU, mantism revoluţionar la tul dragostei faţă de mun nua între formaţii din comuna Teliuc şi întreprinderea de mizegetusa, Muzeul mine mine ca să
inginer care s-a referit, intr-un că şi pentru muncă. tricotaje tip lină. dina d e
Olga şi. po
© Joi, la clubul „Constructorul" va avea loc trecerea ralogic de la Brad, şi au
Să realizăm o nouă editate în sfera formării omului nou" în revistă a brigăzilor artistice din unităţi economice şi in vizionat spectacole de cîn-
ii
stituţii, desfăşurată sub egida festivalului „Omul şi pro tece şi dansuri populare ro
Realizările obţinute nu mseamna insa ca nu ducţia". mâneşti, interpretate de i PflOS
producţie în ultimii ani mai avem nimic de făcut. DOINA COJOCARU formaţii hunedorene.
şi faptul că întreprinde Dimpotrivă. Trebuie să Rezultatei
rea noastră a fost numită ridicăm nivelul calitativ din 8 iun
unitate etalon în cadrul al întregii noastre activi Progresul V
Unirea Foc
oraşului sînt, într-un fel, tăţi, să realizăm o nouă Pe agenda de lucru a legumicultorilor F.C.M. E
rezultatul intensei munci calitate în sfera educării Delta Tulcc
F.C. Con
politico-educative desfă şi formării omului. Un (Urmare din pag. 1) me, este necesar să fie mo toarelor unice horticole au Mecanică fi
Metalul ]
şurate în organizaţiile de prim pas l-am făcut cînd bilizate forţe suplimentare obligaţia să asigure realiza Someşul Sc
partid, sindicat, F.D.U.S. iat şi această acţiune. între la încheierea grabnică a a- rea cu deosebită răspunde Gloria B
şi U.T.C. Ele sînt rodul mai multe formaţii de acestea merită evidenţiat cestei acţiuni pe toate su re, în raport de avertizări Minerul An
U.T. Arad -
căutărilor întreprinse pen lucru s-au angajat să de exemplul oferit de ferma prafeţele planificate. le date, a acţiunilor de U.M. Timiş
tru găsirea celor mai e- vină colective model de legumicolă a C.A.P. Dobra Maximă operativitate re combatere a bolilor şi dău F.C. Bih
ficiente forme şi metode muncă şi viaţă comunis şi fermele I.A.S. care au clamă lucrările de întreţi nătorilor, deoarece în con Palermo —
Lanerossi -
cultivat cu varză de toam
ale muncii politico-educa tă. Dar exemplul lor tre nă întreaga suprafaţă pla nere a culturilor de legu diţiile climaterice din a- Sampdoria
me. Pe lingă continuarea
Matera —
tive şi a adaptării lor la buie întărit, prin prelua nificată. De asemenea, a- erbicidârii la rădăcinoase, ceastă perioadă există si Spăl — Ce
tuaţii favorabile de apariţie
sondiţiile concrete, speci rea iniţiativei de celelal Víctor almAşan, ceastă lucrare s-a terminat fasole, castraveţi şi la alte a lor. lei. Fond de
fice din fiecare sector, te colective din uzina secretarul la C.A.P. Ilia, Lăsau şi culturi, este necesar să fie Respectarea întocmai a
secţie, loc de muncă. Asta noastră. comitetului de partid Zam, iar la Rapoltu Mare, urgentate praşilele mecani graficelor de livrare la fon
Bobilna, Brad şi Sîntandrei, ce şi manuale. Se constată
Dezbaterile au evidenţiat principalele militant şi revoluţionar al comuniştilor. cultivarea verzei se află în că există un grad , ridicat dul de stat şi îndeplinirea
direcţii în care trebuie să acţioneze în ® Să se acţioneze în direcţia creşterii plină desfăşurare. Deoare de îmburuienare la unele integrală a obligaţiilor asu
Timpul 1
viitor organizaţiile de partid, toţi comu rolului şi forţei colectivului în elimina ce mai trebuie plantate pes culturi, îndeosebi la C.A.P. mate prin contracte repre 10 iimie : t
niştii. rea unor neajunsuri, în formarea şi edu te 1Q0 ha pînă la realizarea din Aurel Vlaicu,, Simeria, zintă un obiectiv căruia gen oral ins
© Comitetul de partid, birourile orga carea oamenilor, în special a tinerei ge planului, este necesar ca în Unirea, Ilia şi in alte uni trebuie să-i acorde maxi temporar n
nizaţiilor de bază să-şi perfecţioneze sti neraţii. toate fermele să fie urgen tăţi. Iată de ce este nece mă însemnătate conducerile precipitaţii
averse de
lul şi metodele de muncă în conduce ® Să fie folosite, in permanentă, cele tată această lucrare, La sar ca la aceste ferme le C.A.P. şi consiliile unice dc descarc;'
rea activităţii economice şi poîitico-edu- mai eficiente forme şi mijloace de pro plantatul ţelinei, fruntaşe gumicole să fie mobilizaţi agroindustriale. Fireşte, o special dup
grir
cative, implicîiul mai profund cadrele pagandă, care să ducă la înţelegerea e- sînt fermele C.A.P. Sîntan un număr sporit de coope asemenea sarcină revine şi posibil mode
sufla
tehnico-inginereşti la aceste activităţi. xaetă a noului mecanism economico-fi- drei şi I.A.S. Mintia. ratori, asigurând completa organelor contractante care ficări izolai
® Creşterea rolului educativ al adu mamciar, la formarea şi educarea oame Deoarece în C.A.P. au rea formaţiilor permanente au obligaţia să asigure pre Temperatur
nărilor generale, prin stimularea in tim nilor în spiritul normelor eticii şi echi mai rămas de cultivat, fa stabilite pentru legumicul luarea şi desfacerea cu o- cuprinsă în
dc, iar ce;
pul dezbaterilor a spiritului combativ, tăţii comuniste. ţă de prevederile graficelor tura. Şefii fermelor şi ingi perativitate a producţiei 21 şi 26 gr
MIRCEA LEPĂDATU
Xa zi, peste 250 ha cu legu nerii coordonatori ai sec- contractate.