Page 33 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 33
C7
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIT1-VÀ !
Secretarul general al lărgit an de an capacita gospodăririi lor cu cea mai
partidului, preşedintele Re tea de producţie, fiind în mare eficienţă — a consi
publicii Socialiste Româ măsură să reşapeze acum derat că ceea ce s-a reali
nia, tovarăşul Nicolae 50 000 anvelope pe an. zat în domeniul reşapârii
Ceauşescu, a efectuat, marţi Graficele prezentate o- anvelopelor nu corespunde
dimineaţa, o vizită de lu glindesc preocuparea mi pe deplin posibilităţilor şi
cru la întreprinderea chi nisterului de resort de a cerinţelor economiei naţio
mică „Victoria“ din Capi extinde, potrivit sarcinilor nale. Secretarul generai al
tală — unitate în cadrul stabilite de conducerea de partidului a indicat facto
căreia funcţionează o in partid şi de stat, personal rilor de răspundere să ia
stalaţie de reşapare a an de t o v a r ă ş u l Nicolae cele mai eficiente şi ur
velopelor — pentru a ana Ceauşescu, această impor gente măsuri pentru a asi
liza la faţa locului felul în tantă acţiune la scara în gura dezvoltarea în ritm
care se aplică măsurile sta tregii ţări. S-a informat că, mult mai accelerat a ca
bilite de conducerea parti în afara întreprinderii „Vic pacităţilor da reşapare a
dului şi statului privind toria“, în ţară funcţionea anvelopelor — sistem larg
SI ni CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN recuperarea şi refolosirea ză încă cinci unităţi cu utilizat în numeroase ţâri
materiilor prime şi mate profil şi capacitate de pro ale lumii, inclusiv în state
rialelor. ducţie similare. De aseme cu industrie puternic dez
Colectivul de muncitori, nea, pentru a se asigura o voltată —, găsirii soluţiilor
tehnicieni şi ingineri ai a- amplasare cit mai raţională tehnologice pentru redarea
Anul XXXI!, nr. 7027 MIERCURI, 11 IUNIE 1980 4 pagini — 30 bani cestei tinere unităţi indus pe teritoriul ţării a unită în circulaţie, prin acest
triale bucureştene au pri ţilor de reşapare a anvelo procedeu, peste norma sta
mit pe secretarul general pelor, vor fi construite încă bilită, a anvelopelor uzate
mmm e al partidului cu sentimen 14 capacităţi. dar apte a fi supuse aces
tui tratament, a celor cu
te de bucurie şi de aleasă
In discuţia purtată cu ca
cord metalic şt a anvelope
stimă, manifestîndu-şi prin
drele de conducere ale Mi
unei efepe calitativ nouă în aplauze puternice recunoş ce, ale altor ministere şi lor de dimensiuni mari
nisterului Industriei Chimi
pentru tractoare. în acest
tinţa lor fierbinte pentru
fel, în 15811, în ţară se ■ vor
preocuparea statornică a
7 » conducătorului partidului şi instituţii centrale, cărora le reşapa aproximativ un mi
revin atribuţii în impor
statului nostru pentru dez tanta acţiune de revalorifi lion anvelope, iar la sfîrşi-
voltarea economico-socială care a anvelopelor, tovară tul viitorului cincinal —
a Capitalei, a întregii ţări. şul Nicolae Ceauşescu a cel puţin două milioane an
!n curînd se împlinesc- 15 societăţii, dezvoltarea cadru ceptul elaborat de secretarul Secretarul general al apreciat măsurile întreprin velope. Pentru realizarea
ani de la cel de-al IX-lea lui democratic de participa general al partidului, tova partidului a fost invitat să se pină acum în această acestei importante sar
Congres al P.C.R. — eveni- re largă a oamenilor muncii răşul Nicolae Ceauşescu, cu ia cunoştinţă de rezultatele cini, tovarăşul Nicolae
<s_ ment de însemnătate excep la conducerea societăţii, am privire la făurirea societăţii înregistrate pînă acum de direcţie, dar — ţinînd sea Ceauşescu a indicat să fţe
ma de numărul mare de
ţională în viaţa partidului, a pla activitate de formare a socialiste multilateral dezvol această unitate în larga organizeze ateliere speciale
întregului popor. Aşa cum omului nou, in afirmarea pu tate şi de înaintare a Româ acţiune de recondiţionare anvelope ce se folosesc a- pentru reşapare şi în uni
a confirmat temeinic viaţa, ternică a cercetării ştiinţi niei spre- comunism. în cro a anvelopelor uzate. Avînd cum în ţară, de atenţia a- tăţi ale ministerelor Trans
Congresul al IX-lea a inau fice şi ingineriei tehnologice, nologia faptelor istorice de în dotare utilaje perfecţio cordatâ în întreaga noastră porturilor şi Telecomuni
gurat o etapă calitativ nouă terminante capătă însemnă nate — unele dintre ele economie recuperării şi re- caţiilor. Agriculturii şi in-
în făurirea societăţii socia tate deosebită evenimentele produse în ţară — între folosirii materiilor prime
liste multilateral dezvoltate în politice care au avut loc în prinderea „Victoria“ şi-a şi materialelor în vederea (Continuare în pcrg. a 4-a)
România. Abordînd intr-un acest interval.
spirit profund creator şi di Redăm aici momentele e-
senţiale ale evoluţiei deschi
namic, realist şi novator, pro
blemele practice, vii ale dez se de anul 1965 :
voltării economico-sociale a o Conferinţa Naţională a
ţării, el a dat orientări noi partidului — decembrie 1967,
în mobilizarea efortului în care a stabilit un ansamblu
tregului popor pentru valori de măsuri privind perfecţio
ficarea din plin a superiori narea organizării conducerii
tăţii orînduirii socialiste, des- şi planificării economiei na
chizînd căi largi îmbunătă ţionale, îmbunătăţirea orga T o v a r ă ş u l Nicolae ţelegerilor dintre tovarăşii dezvoltarea prieteniei şi co
ţirii activităţii în toate dome nizării administrativ-teritoria- Ceauşescu, secretar general Nicolae Ceauşescu şi Iosip laborării r omâno-i ugcslave
niile, progresului multilateral le, perfecţionarea continuă a al Partidului Comunist Ro Broz Tito, care au confir — de a extinde şi inten
al României, făuriri!, de fapt, formelor şi metodelor de or mân, preşedintele Repu mat vitalitatea şi perspec sifica schimburile de ex
a României moderne. în creşterea nivelului de trai ganizare şi conducere a vie blicii Socialiste România, a tiva acestor relaţii. In ace perienţă şi de păreri în cele
al oamenilor muncii. ţii sociale.
Cei 15 ani care au trecut primit, marţi, la Snagov, laşi timp s-a subliniat că mai diferite domenii ale
de la acel iulie 1965, în care Etapa la care ne referim • Congresul al X-lea al pe tovarăşul Stane Dolanţ, potenţialul economic în construcţiei socialiste, asu
tovarăşul Nicolae Ceauşescu înseamnă transpunerea în partidului —- august 1969, ca membru al Prezidiului Co creştere al celor două ţări pra tuturor problemelor
a fost ales în fruntea parti practică a unui ansamblu de re a stabilit direcţiile prin mitetului Central al Uniu socialiste vecine şi prietene importante ale luptei pen
dului, s-au constituit în pe idei deschizătoare de noi cipale pentru trecerea la o nii Comuniştilor din Iugo creează premise favorabile tru progres.
rioada cea mai fertilă din drumuri în făurirea societăţii nouă etapă a dezvoltării so slavia, care face o . vizită pentru promovarea, tot mai Au fost abordate, de a-
întreaga etapă de revoluţie socialiste şi comuniste. cialiste a ţării — etapa fău de prietenie în ţara noas intensă, la nivel superior, semenea. unele aspecte e-
şi construcţie socialistă, cu Deschiderea programatică ririi societăţii socialiste multi tră. a conlucrării pe multiple senţiale ale actualităţii po
cele mai profunde prefaceri realizată de Congresul a! lateral dezvoltate, a adoptat In timpul întrevederii planuri româno-iugoslavă, litice şi ale mişcării comu
în dezvoltarea forţelor de IX-lea s-a detaliat şi contu Directivele pentru cincinalul s-au evocat cu satisfacţie pe linie politică, economică, niste şi muncitoreşti .inter
producţie, perfecţionarea re rat cu precizie tot mai ma 1971—1975. bunele raporturi de priete tehnico-ştiinţtfică şi în alte naţionale.
laţiilor de producţie şi so re, pe măsura avansării în • Conferinţa Naţională a nie şi colaborare dintre ţă domenii de interes reciproc. în acest cadru s-a expri
:
ciale, conducerea ştiinţifică a procesul constructiv, în con- partidului — iulie 1972, care rile, partidele şi popoarele S-a reafirmat dorinţa de mat îngrijorarea faţă de s -
a stabilit măsuri pentru per- noastre care se dezvoltă a întări şi mai mult cola tuaţia mondială actuală,
continuu, în spiritul întîl- borarea dintre P.C.R. şi
IX ZIARUL 1>K AZI : (Continuare în pag. a 2-a) I nirilor, convorbirilor şi în U.C.I. — factor esenţial în (Continuare in pag. c 4-a)
© Investiţiile — în termen, economice, de
calitate @ învăţămînt practic — învăţămînt
modern © Pe urmele materialelor publicate
lecţia do etică
caii-putere ai maşinii ita
Evenimentul sportiv nu lianului Pregliasco, sau ni
mărul 1 al vieţii Ia acest oricărei alte maşini „de
începui de iunie al judeţu marcă vest“, hi schimb, de
lui a fost, fără îndoială, cile ori plecau în cursă Da-
„Raliul Dunării-Dacia“. Cea ciilc noastre. teribilii din
de a l. >-a edific a acestei dreapta îşi însoţeau grima
r
prestigioase competiţii au sele dezaprobatoare cu cu
tomobilistice a polarizai a- vinte pe care nici un bun
Lcnfia a zeci de mii de oa român nu le puica răbda.
meni. Dar nu despre raliu Replica — promptă, fără
vrem noi să. scriem în rîn- vreo altă introducere — au
durile de [aţă. Adunarea primil-o de Ia o femeie
spontană a mulţimilor pe între două vîrste, cu pro
un spaţiu anumit, cum ar fi nunţat accent moldovenesc. „Vidra" Orăştie, aspect de la maşinile de cusut din secţia confecţii blană. Foto: VIRGIÏ, ONOIIJ
trotuarul ce flanchează tra „Poale aţi uitat că mincaţi
seul prin oraş al concuren pline bună în această ţară
ţilor a oferit judecăţii o a noastră de huliţi ce-i nor construcpi — termina Sas, Avram Ivan, Petru Poe
multitudine de forma de românesc, ce-i al nostru, nar, loachim lvan, Nicolae CULORILE
manifestări ale conştiinţei făcut de mîinile noastre. Ar rea şi darea in folosinţa a Ivan, Plorea Popa si Trofin COPILĂRIEI
uman
dispensarului
medical
1
civice. trebui să vă fie ruşine! '. Ivan. Poeziile ..Copiii lumii do
Avem drept vecini, în 'Nu le-a fost, pentru că — şi altele. NOUL PROGRAM resc pocea“ şi „Florile p;T-
dreapta, un grup de tineri au continuat polemica pînă PRIN MUNCA AL MAGAZINELOR m ini ului“ de Gina Ţintea au
şoimilor
de
inspirat
patriei
dintre aceia cu chică boga ce au scandalizat şi pe alţii. „TRIBUNA PATRIOTICA I.C.S.M.I. la grădiniţă C.S.H. nr. 3, de
tă, destul de spălaţi la în Lecţia de etică începută de DEMOCRAŢIEI“ sene reuşite, reunite într-o
Magazinele
I.C.S.M.I.
din
făţişare şi, tlupă toate sem acea femeie nu a sfîrşit DA BRANIŞCA Cetăţenii din satul Podele, Deva funcţionează Inceptnd expoziţie sub genericul „Cu
nele, nu chiar fără rosturi atunci, ci la încheierea con In cadrul „Tribunei demo comuna I, unco iu de Jos, de luni după un nou pro lorile copilăriei“. '
muncă
pa
construiesc
prin
prin viaţă. Se dădea startul cursului cînd echipajele de craţiei“, care a avut loc la triotică drumul principal din gram. Astfel, toate unităţile DOINA COJOCARU
după primul control orar în pe Dacia 1300 au ocupat Hrănişca, au rost abordate sat, pină in prezent acesta contorcíale de produse indus
triale sînt deschise zilnic in
cea de a treia secţiune a tocuri fruntaşe în ierarhia probleme de larg interes ob fiind terminat pe o porţiune
raliului, motiv pentru ti competiţiei. ştesc între care : amenajarea de 3 km. Dintre cei mai tre orele 7,30—12, IC—20, luni
— numai Intre 16—20 ; iar
întreţinerea
drumurilor,
şi
nerii respectivi să proslă modalitatea întocmirii actelor harnici amintim pe Tău ase „Ulpia“, între 3—15,43, iar du
vească pină la adoraţie ION CIOCLEI dc proprietate, realizarea u- Pocnar, Ana Poenar, losit minica fi—12.
