Page 34 - Drumul_socialismului_1980_06

Pan. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 0

Eiapi Dezpatere ideologică f Unisonul | £LE
V
Omul şi probemafica umană
{(armare din pag, 1) partidului — noiembrie 1979,
16,00Telex
care a definit orientările di­ \ faptelor ţ 16,05Teleşcoal
rectoare ale dezvoltării eco- în urnea contemporana 16,25 Curs rte
fecţlonarea in continuare a nomico-sociale a României in mană
conducerii şi organizării so­ cincinalul 1981—1985, concre­ în cadrul dezbaterilor ocupârile partidului privi­ . Mă aflam la laminorul 16,45 Corcspon
transmit.
cietăţii, pentru accelerarea ideologice organizate de toare Ia făurirea societăţii i de sumă Jir. 3, obiectiv 17,00 Sclecţiim
dezvoltării ecou amica-sociala tizate in cinci direcţii esen­ Secţia de propagandă a Co­ socialiste, în strînsă legă­ ^ nou al vastului combinat a X-a ec
a ţării. ţiale 5 dezvoltarea economi- mitetului judeţean de tură cu crearea condiţiilor i hunedorean. M-ain of rit Iiilui „r
deană“
co-sociolă a ţării, cercetarea i lingă trenul intermediar,
® -Congresul ai Xl-lea ai ştiinţifică, programul energe­ partid, ieri a avut loc la materiale pentru afirmarea y alături de maistrul prin- 17,25Tragerea
17,35 Atenţie
partidului — noiembrie 1974, tic, dezvoltarea in profil te­ Casa de cultură din Deva, nestînjenită a personalităţii t cifrai Mi/tai Toroiman. — emisi
care a adoptat Directivele ritorial şi ridicarea nivelului un larg schimb de idei pe umane. S-a relevat cu deo­ } coordonatorul schimbului tecţla n
pentru cincinalul 197&—1980 de trai al poporului. tema : „Omul şi problema­ sebită forţă concepţia se­ \ uA\ 18,00 <^Uătorie
ce
perei
şi ii ni ile directoare ale dez­ tica umană în lumea con­ cretarului general al parti­ t — Aici colectivul nos- 18,30 Kducaţia
voltării economico - sociale • Punctînd aceste momente temporană“. Au partici­ dului, tovarăşul Nicolae ? tru a rezolvat o problemă 18,50 1001 de s
pentru perioada 198T—1990, care s-au dovedit decisive pat activişti din do­ Ceauşescu, cu privire Ia \ importantă — începu să-mi 19,00 Tel ej urm
19,25 I>a ord ir
P ogro mul Partidului Comu­ pentru înfăptuirea Programu­ meniul propagandei, cul­ profundul umanism al so­ í relateze maistrul '.Tor oi- cono mie
nist Român de făurire a so­ lui de făurire a societăţii so­ turii şi învăţământului, lec­ cietăţii noastre socialiste. i man. Modificind schema 19,40 Noi, fen
cietăţii socialiste multilateral cialiste multilateral dezvolta­ tori şi propagandişti, cadre Condiţia umană, ca ex­ V de calibrare, am redus 20,20 Tele cinei
„Mari a<
dezvoltate şi inaintare b te şi inaintare a României didactice, jurişti, alte ca­ presie a trăsăturilor gene­ l din flux două cafe (9 $i gea de i
României spre comunism, pre­ spre comunism, ziarul nostru dre ale muncii politico-edu- rale ale societăţii şi ale i IO), micşorînd astfel tm- a studio
cane
cum şi Codul principiilor şt îşi propune să aducă îrr a- cative. profundei tradiţii româ­ I mărul de treceri ale sîr- 22,10 Telejum.
normelor muncii şi vieţii co­ neşti de omenie, a fost l mei pentru obţinerea unei ^
tenţia cititorilor săi, în nu­ Comunicările şi interven­ susţinută' în mai multe in­
muniştilor, ale eticii şl echi­ l prize corespunzătoare
merele sale următoare, prin­ ţiile prezentate de către tervenţii, evidenţiindu-se
tăţii socialiste. co.nf. univ. dr. Victor Du- I trenul finisor.
cipalele orientări ale parti­ superioritatea orânduirii so­ it API
• Conferinţa Naţională a dului privitoare la realizarea culescu, lector Afilică Ganci, cialiste în formarea şi a- i In zona liniilor de ră-
partidului — decembrie 1977 Ovidiu Popescu, Ionel Co- firmarea personalităţii oa­ \ circ i-am intîlnit pe vig.
practică a exigenţelor impu­ i Ovidiu Teuşan, pe mais- i
T
— a orientat întreaga acti­ dreanu, Ioam Retegan, l\ i- menilor muncii, în calita­ BUCURKŞT
se de această nouă şi deo­ i Irul principal Viorcl Ma- J dio programul
vitate a partidului spre rea­ sebit de importantă etapă colaus Pilly, Andrei Sooş şi tea lor de proprietari, pro­ ^ tei si pe şeful de echipă ; Radiojurnal;
lizarea unei calităţi noi, su­ scriitorul Radu Ciobanuau ducători şi beneficiari ai 1 lăcătuşi, loan Fălămaş. 1 presei; 8,10 «
perioare, in toate domeniile a edificării României socia­ reliefat intr-o; largă gamă. Întregii creaţii materiale şi ' Pornind de la o idee a l diilor; 9,00 îl
9.05 Răspund
de activitate. Conferinţa în­ liste moderne. tematică orientările şi pre- spirituale a poporului. rilor ; 10,00 B
\ Şefului de seefie, ing. Io- i
săşi poat'e fi definită ca mo­ i sif Tămaş, cei trei au rea- 1 10.05 Solişti
Unul dintre harnicii mun­ ment al trecerii de la acu­ de amatori c
dorice
ale
citori de la Centrul <lc re­ mulările cantitative dmfr-un Finisarea halelor se táráganeaza I (izul. împreună cu colac- ^ Din ţările s
y tivul dc mecanici }i pre- 1
parat motoare de tractor, , t gatilon-montatori, inodi- ) Buletin de <
pioi
crofonul
S.M.A. Deva, Emil Breto- proces, la înmănuncberea lor dar zugrăvirea birourilor ’ ficarca liniilor de răcire \ Avanpremieri
teanu. intr-o calitate nouă. y dirijată a sîrmei pe firul 12.00 Buletin
• Congresul dl XII- lea al Din comoar;
„nu suporta aminare !“ S ’ faciiitind intervenţia nostru ; 12,45
1
patria mea;
15,00 C
La Consfătuirea de- lu­ naşi, insă, cum ziceam, a- prezentau tul ■ beneficiarului \ CĂUTĂTORI lor; 16,00 Ra-
Un adevăr ştiut, dar ig orat cru de la C.C. al P.C.R. vein lucrători puţini. în a- de investiţii — lucrările la Coordonatc e
Şlagărul
din 29—30 mai secretarul ceastă perioadă, cînd exe­ hala nouă sînt destul de a- At NmiLUt. decenii; 17 i
general al partidului, tova­ cutăm importante lucrări vansate. Utilajele noi sînt ştiri; 17,05 O ci
în unele unităţi agrico e răşul Nicolae Ceauşescu de tencuieli, dispunem doar aduse şi instalate, geamu­ PRDMOTORT ne; 17,25 .
sublinia necesitatea con­ de doi zidari. în plus, a rile au fost montate, lu­ At V" ’ »'^TTT.lJţ României; 18
Conce
20.00
centrării eforturilor mate­ intervenit şi o altă situa­ crătorii I.C.S.H. muncind \ r ) populară cu
riale şi umane pe acele in­ ţie, in ultima vreme : se în momentul de faţă la Nicolae Sal)
Ilude nu se intervine cu sape, vestiţii care au asigurate zvoneşte că lotul nostru, ca turnarea ultimelor pardo­ ------------------------ Sofian şi FI
20,30 Ancheta
condiţiile de a fi puse în
şi şantierul din Tg. Mureş
funcţie în cursul acestui va trece Ia Ministerul Con­ seli, la montarea utilajelor ^ mai rapidă la diferite de- t Cadenţe son» ;
şi a ventilaţiei.
oră
într-o
i feefiuni si avarii in fluxul 1
mu/.icale din
— Care este ultimul ter­
buruienile invadează custurile an. Stadiul în care au in­ strucţiilor Industriale. Din men de punere în funcţiu­ * de laminare. Mi s-a vor- l de Pucclni;
...... i,.. J....« J
trat unele investiţii de la
această cauză îndrumarea
stop muzical
\ Pil apoi despre alte două i
„Chimica“ şi „Vidra“ Orăş- tehnică, ca şi asigurarea ne, la întreaga capacitate, i inovaţii realizate de ace- »
tie le înscrie în această ca­ cu materiale lasă de dorit. a fto-ii hale 7 > laşi colectiv şi anume \ TIMIŞOARA
Acţionînd în lumina sar­ să-şi asigure în mai mare tegorie. Cum este transpu­ Interlocutorul nostru nu Septembrie anul aces­ litatea radio
ţii pe COlUTUT
cinilor desprinse din euvîn- măsură din producţie pro­ să în fapt această indica­ se arăta prea optimist în ta, şi cred ca se va respec- \ „Modificarea siiportilor de l ţii Orăştiei,
i susţinere a ţevilor de ghi- y
tarea secretarului general prie necesarul de materie ţie în cazul celor două şan­ ce priveşte termenul de ta. în aCest sans âm de- ? dare la formatoarele de I a neamului“
al partidului, t o v a r ă ş u l primă, în scopul reducerii tiere ? punere îrr funcţiune a lu- taşat pe şantier urt impor- j spire pentru obţinerea u- ’ rea, un ?«rt
sed inuncitoa
Nicolae Ceauşescu, la Con­ cheltuielilor de producţie, tant număr de meseriaşi i mii diametru corespunză- y muri pentri
sfătuirea de lucru de la se constată o insuficientă din fabrică, care muncesc , tor al sîrmei“ şi „Modifi- t dv. ; 21,00—21
tor al sîrmei
C.C. al P.C.R. din 29—30 preocupare din partea con­ 1 N VÏ 8 T I t 11 L 33 efectiv aici. Mutarea agre- - . curea în zona a şaptea a literară : A
r,/,on
n
»„■/.<«»«» «■ ’ un fagure d

mai a.c., ţăranii coopera­ siliului oamenilor muncii iii termen, eoonomice, de calitate gatelor din secţiile vechi in \ formatorului de colaci, e- } dioreportaj <
tori şi mecanizatorii din şi conducerilor fermelor hala cea nouă se desfăşoa­ i vilîndu-se ruperea frec- rea premiilor
1
Ostrov se preocupă cu în­ pentru valorificarea depli­ La întreprinderea chimi­ crărilor ce se execută la ră fără ca producţia între­ 1 ventă a funiilor la con- \ terar „Adan
t.enbrunn“ ;
treaga răspundere de între­ nă a potenţialului produc­ că din Orăştie se află în I.C.O. şi pe bună dreptate, prinderii să sufere, de a- y tragteutăfi în momentul l Cronica de I
ţinerea culturilor prăsitoa­ tiv al suprafeţelor destina­ construcţie importante ca­ în situaţia cînd lotul duce ceea procedăm conform i executării manevrelor jos-
re. Cultura cartofilor este te producerii legumelor şi pacităţi destinate creşterii lipsă de oameni, s-a pro­ unui plan judicios întocmit. | sus“. y
prăşită de două ori meca­ fructelor. Numai aşa se producţiei unităţii şi, intro­ cedat la zugrăvirea sediu­ Astfel, deoarece nu putem , Priveam cu fascinaţie l
nic pe întreaga suprafaţă poate explica, de pildă, de ducerii unui sistem nou de lui unităţii. O fi fost ne­ ţine montorii şantierului la 1 firul roşu ce oscila pe 1
— 110 hectare. Praşila ma­ ce pe o suprafaţă de aproa­ încălzire a secţiilor între­ voie şi de aşa ceva, dar ar dispoziţia noastră, efec­ l masa nr. 1, încovoindu-Se )
nuală s-a aplicat pe 80 de pe 10 hectare situate în prinderii. Investiţia valo­ fi fost mai bine'ca cei ce J cu repeziciune, sfidind ^ DEVA : St
hectare, fiind în curs de apropierea gării, cultura de rează mai multe milioane zugrăveau cele cîteva în­ tuăm această operaţie cu 1 parcă minuscula nepotri- i putcrul şi ca
finalizare şi pe restul su­ căpşuni (dacă mai poate fi de lei şi este executată de căperi să fi muncit în ha­ oamenii noştri, ceea ce ofe­ | tlire dintre turaţiile mo- ' Moartea unu
prafeţei. în aceste zile — numită astfel — n.n.j, cu T.C.M. Bucureşti, şantierul lele cu termen de finaliza­ ră garanţia efectuării u- i toarelor. Gîndindu-mă la \ Napoli se re 1
dc vară) ;
ne spunea inginerul şef al greu se mai distinge din din Tg. Mureş. re în acest an. Sugerăm ce­ nor lucrări de calitate... So- 1 aceşti oameni, le înţeleg i ■■•■■ai din sp
unităţii, Puiu Mastraghin —. buruieni. în acest caz, *.în Termenul de punere în lor ce coordonează realiza­ cot că lucrurile merg bine y acel sentiment inefabil al Interviu de.'
se vă trece lă efectuarea afară de o recoltă bună şi funcţiune a\ noilor hale — rea investiţiilor să ajute şi există condiţii — dacă i satisfacţiei pe care ti-l dă y personale (S
Knock-out
(<
celei de a treia praşile me­ sigură de furaje, în spe­ ne spunea tehnicianul Şte­ mai mult lotul din Orăştie şantierul I.C.S.H. îşi va I realitatea propriei tale t e Iese (Cons
i "''‘““““v
menţine ritmul de lucru —
canice, rctiune a cărei rea­ cial de pir, nu se ştie dacă fan Bengmea, şeful lotului cu oameni, cu o aprovizio­ ca noua hală să intre în y realizări, sentiment pe ca- J binele sălbati
\
J rcahzan.
lizare este încredinţată me­ se vor mai obţine şi ceva din Orăştie — a fost sta­ nate mai btlnă, ca şi cu 1 re-l trăiesc şi luminătorii y vară) ; PETH
\
temui pămînt
7 eodo
canizatorilor Ion Opric şi căpşuni (!). Nici cultura bilit iniţial în 1977, dar, 0 îndrumare permanentă funcţiune în totalitate în } Teodor Şerban şi Isaia i iubirii (Unire
\
Leon Predomi. morcovilor nu se prezintă din cauza înlîrzierii docu­ pentru că numărătoarea in­ luna septembrie a.c. y Gîrboan, după cum afir- 1 Jultti (7 Noic
întreţinerea culturilor stă prea bine, nefiind respec­ mentaţiei de execuţie a fost versă la noile capacităţi de Iată, deci, două situaţii i ma, fără reticente, meşte- 1 la curajului
s
MJPENI:
însă sub semnul întrebării tate lucrările cuprinse în amînat pe anul în curs. la I.C.O. să ţină cit mai opuse de unde rezultă ne­ 1 rul Toroiman. (Cultural) ; 1
la C.A.P. Bretea Streiului. tehnologie. Deficienţe inad­ — La’ ce se lucrează în puţin. cesitatea bunei desfăşurări i Laminorul îşi trăieşte \ stepă (Munci
CAN : Sălbai
unitate unde. deşi s-a pră­ misibile se întî.lnesc şi la momentul de faţă 7 Şi la noua hală de la în­ a lucrărilor de construcţii ^ orele sale obişnuite dc ral) ; Deget
____________
şit manual porumbul de întreţinerea livezii, unde lu­ — La finisarea halelor. treprinderea „Vidra" — pe tot parcursul realizării i intensitate, taglele strivi- ţ resc); LONE.
pe mai mult de 50 de hec­ crarea superficială a solu­ Mare lucru nu ne-a mal prin care capacitatea de investiţiilor şi mai ales în ) te de presiunile mecanxCG l (Mineral) ; P
tare, există încă mari su­ lui a determinat creşterea rămas de făcut, lucrări de p-'iducţie â unităţii Se va ultima etapă a acestora, \ dintre cilindri se iransfor- / nu riscă nu
ci t orcsc); AI>
a. . ^
cînd noile
prafeţe invadate realmente pirului într-o măsură în­ finisaj în general, dar rit­ d bla — a început numă- „îr,n rvr,il«a capacităţi se a j Jux în zeci si sii- y nea copilărie
de buruieni. în ziua de 9 grijorătoare. Amintim şi mul de const. ucţie nu e t loarea inversă. Investiţia propie de stadiul final. J le dc colaci de simtă, ca- le dc colaci dc simtă, ca- 1 citorcsc); UI
rc-şi urinează apoi dru- !
iunie a.c., — o autentică zi faptul că nu a existat pre­ cel dorit deoarece ducem a foSt deja pusă în func- Constructorii, beneficiarii \ re-si urmează apoi dru rea nelinişte
BRÂU : Mi-e
de vară, cu mult soare — ocupare pentru completa­ p acută lipsă de oameni. 1 ine parţial, fiind montate trebuie să-şi dea mîha în a ( mul firesc spre benefi- I-1I (Steaua
asigura apropierea cît mai
Ja prăişitul porumbului erau rea din timp a golurilor, Ara avea nevoie de circa r ja aici, Îs parter, cîteva asieura anronierea cît rn.ai > răniră BARZA : Căi
prezenţi mai .puţifi de 20 iar abaterile de la tehno­ 150 de lucrători, dar din \ .ilaje aduse din halele mult posibil a termenului Y lc (Mincru
Nici o tlovai
de cooperatori. Consideră logii, în special la lucrările care există d-Ofti vreo 70. Vechi. cînd noile câpacitaţi vor VIRGIL VOiŞAN mă (Patria):
oare conducerea C.A.P. că de tăiere, au implicaţii ne­ — Beneficiarul participă ■— După pâre te a rhea — pfodUce. Hunedoara papei rege
dacă s-au repartizat pe for­ gative asupra valorificării la finalizarea mvesţţj-ţi^iŢ considera Pteţru îşlan, me- tîEOAGIU-By
de cursă lu
maţii şi Cooperatori cultu­ integrale â capacităţii de *- «le Ejulă cu meSe- canicui şef al „Vidrei“, re- TRAIAN BONDOR cultură); 1
rile, nu rpai trebuie făcută rodire a. pomijpr. (Grădina dc
B
(Popular);
nici o mobilizat'« lă efecluâ* 5radlcarea*acestor jntdlSrâ- start; C Ax.
i’ea praşilelor ? în plus. bile neajunspj;| impune o să trăim, e
mai amintim şi faptul că măi bună Organizare a ac­ blm (Casa d
MERI A :
I
în unităţii^ agricole coope­ tivităţii în cadrul fermelor frontieră <M
ratiste ¿in comuna Bretea de producţie, un control şi R0 de husar
Română se desfăşoară des­ o îndrumare sistematică din
tul de anevoios strîngerea partea consiliului oameni­
furajelor, iăr în loialităţi lor muncii asupra Plodului
există încă suprafeţe în­ cum sînt aplicate tehnolo­
semnate neluate în cultură giile specifice fiecărei cul­
de către gospodăriile popu­ turi. Timpul p
laţiei. Iată lin serios motiv Ţinînd seama de sarcini­ II iunie : v
de reflecţii pentru comite­ le indicată de secretarul ral instabilă
tul comunal de partid şi general al partidului pri­ mult noros.
dea averse c
consiliul popular comunal vind folosifeâ cit eficientă ţite de dese
în legătură cu modul cum maximă a fiecărui metru Vîntul va su
se efectuează lucrările agri­ pătrat de păinînt este Pe- sud. Tempei
vor fi cupri
cole de sezon în faza lor cesar ca toţi lucrătorii de 15 grade, ia
de aciivitâfe. la i.P.I.L.F. Haţeg. începînd între 20 şi 2
O situaţie total nesatis- de lâ director Şi pînă la se va semn
munte,
Xa
făcâtoare privind întreţine­ ultimul muncitor, să se bilă, cu cer
rea culturilor sfe îhtîlneştb prebeu-pe cu deosebită răs­ cădea averse
şi în cadrul fermelor îhtfb- punderi de vaM-ifiCai’ba soţile de de
ce. Izolat gr
prinderii de producere şi întregului potenţial de pro­ rolog de ser
industrializare ă lbgtlrPblbr ducţie al fermeiei- proptii. Se conturează tot mai mult, an do an, frumosul centru civic al comunei Balşa. In fotografie : un aspeet care mestă cenco).
şi fructelor Haţeg. Cu toate împlinirea acestui deziderat. _________________ __ _____________________ Foto: V1KG1U ONOIU
«ă unitatea are sarcina N. TÎRCOB