Page 37 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 37
PRODUSE stant în rîndul unităţilor din judeţ au realizat pînă
SIDERURGICE care înregistrează depă în prezent peste plan s
FESTE PLAN şiri privind livrarea pro 2 700 mp placaj marmu
duselor animaliere la fon ră, 13 300 mp dale mozai-
Oamenii ' muncii din dul de stat. între altele, cate, 1,8 km tuburi premo,
Combinatul siderurgie ferma zootehnică a C.A.P, 407 mc stâlpi centrifugaţi
Hunedoara intensifică în a predat suplimentar, pî- pentru liniile electrice, 690
trecerea socialistă pentru nă acum, aproape 30 000 mc elemente de b.c.a., 9 i
realizarea exemplară a 1 lapte de vacă şi oaie, tone polistiren expandat,
sarcinilor pc anul 1980, precum şi 5 tone carne. 84 000 buc. cărămizi dia-
ultimul an al actualului Cooperatorii Aurel losi- lit şi altele. S-an eviden
cincinal. Astfel, în prime voni, Mihai Opric, lanoş ţiat colectivele de la
le nouă zile ale lunii iu Iosivoni, Axente Coţolan, „Marmura“ Simeria şi
nie, colectivul combina Cristian Iosivoni şi alţii, I.M.C. Bîrcea.
tului raportează realizarea se numără printre frun
unor importante cantităţi taşii in întrecerea pentru HĂRNICIE
de produse fizice peste sporirea producţiei ani CE SE CONFIRMA
plan. Cele mai mari maliere.
depăşiri s-au înregis întrecerea socialistă cu
trat la oţel S.M. — 678 MATERIALE noaşte o tot mai largă
tone, oţel electric — 345 DE CONSTRUCŢII desfăşurare şi la între
tone, laminate — 11 000 PESTE PREVEDERILE prinderea „Victoria“ Câ-
tone, sîrmă — 1255 tone. PLANULUI lan. Ca rezultat, în pri
mele zile ale lunii iunie
LIVRĂRI Infensificîndu-şi efortu colectivul întreprinderii
SUPLIMENTARE rile pentru a veni in spri şi-a depăşit sarcinile cu
LA FONDUL DE STAT jinul constructorilor cu 724 tone fontă, 78 tone
cit mai multe materiale,
Cooperativa agricolă din unităţile producătoare de maşini şi utilaje şi cu 9,6
Ostrov se situează con materiale de construcţii tone cilindri de laminoare.
constante, încununate
lenîru continua dezvoltare
plificarea investiţiilor şi, în a- Alocînd consecvent o cotă programelor de investiţii a-
cest cadru, şi pentru asigu înaltă a venitului naţional doptate de Congresele al
rarea şî dezvoltarea bazei de pentru dezvoltare, statul nos IX-lea, al X-lea şi al Xl-lea
materii prime. Subliniind a- tru a destinat, in cei 15 ani, ale Partidului Comunist Ro
ceastă opţiune, absolut ne fonduri uriaşe de investiţii, mân, creşterea cincinal de
cesară dezvoltării, secretarul care au asigurat ritmuri inal cincinal a ponderii fondului
înfăptuirea politicii de dez general al partidului arăta : te şi constante de creştere e- de dezvoltare la 33—34 la
voltare puternică, armonioa „Pentru ţara noastră, care conomică şi, totodată, ridica sută, sporirea puterii şi ca
să a economiei naţionale şi are de recuperat un impor rea continuă a nivelului de pacităţii industriei noastre
forţelor de producţie este or- tant decalaj faţă de alte trai. In cele trei cincinale a-u constructoare de maşini de
gqnic legată de industriali state, înfăptuirea consecven fost alocate investiţiilor fon a soluţiona orice problemă
zarea socialistă -- obiectiv tă a unui amplu program de duri de 1879,8 miliarde lei au asigurat extinderea bazei
prioritar, strategic al Progra investiţii, menţinerea unei ra — de aproape 7 ori mai de materii prime şi resurse
mului partidului de edificare te înalte a acumulării consti mult decît în primele trei energetice, a cercetării geo
a societăţii socialiste multi tuie un imperativ vital, de cincinale —, care au per logice şi punerea in valoare,
lateral dezvoltate şi înainta prim ordin. Aceasta este con mis, pe lingă construcţia a în condiţii de eficienţă (ca
re a României spre comu diţia hotărîtoare de care de sute şi sute de obiective in productivitate, masă minieră
nism. Este un merit incontes pinde posibilitatea de a ţine dustriale de prim rang, şi excavată, posibilităţi do va
tabil al partidului nostru, al pasul cu competiţia ce se dezvoltarea consecventă a lorificare) şi a unor mine
concepţiei şi viziunii econo desfăşoară pe plan mondial bazei de materii prime, pu reuri cu conţinuturi mai re
mice a secretarului său in domeniul dezvoltării eco nerea în valoare a unor re duse. Astfel, prin cercetare
general, tovarăşul Nicolae nomice şi sociale, de a asi surse energetice ce erau so geologică baza de materii
Ceauşescu, de a direcţiona gura ridicarea gradului de cotite (la noi şi in străinăta prime a fost întregită cu re
cu fermitate — in întreaga civilizaţie a societăţii, satis te) ca nerentabile, cum sînt
perioadă deschisă de Con facerea în lot mai bune con lignitul şi şisturile bitumi zervele de minereuri cuprife
gresul al IX-lea al P.C.R. - — diţii a nevoilor materiale ale noase. Aceasta este una din re de la Moldova Nouă şl
Roşia Poieni, cu importante
eforturile materiale ale so maselor, construirea socialis faţetele definitorii ale ulti
cietăţii româneşti pentru am mului şi comunismului". mului deceniu şi jumătate, e- le rezerve de sulf din Munţii
Călimării, au fost evidenţiate
tapâ de mare cutezanţă re şi puse in valoare noi mi
voluţionară, epocă care se nereuri de fier, mangan,
înscrie plenar ca cea mai
fructuoasă perioadă a ani ION MÎRZA Prin firele liniilor de înaltă tensiune sînt propulsaţi zil
lor construirii socialismului. nic milioane de kiiowaţi-oră în arterele energetice ale tării.
Energeticienii-montori sînt tot timpul... Ia înălţime.
înfăptuirea cu fermitate a {Continuare în pag, a 2-a)
— o — » — a — © — » * — 0 — 9 — o — s> — «
Astăzi şi miine, se
Acţionăm în lumina preţioaselor indicaţii ale desfăşoară Ia Lupcni o
suită de manifestări ci
nematografice pe tema:
secretarului general a! partidului „Pentru o nouă calitate
in activitatea politică şi
Oţelarii afirma: se podte livra cultural - educativă de
masă cu filmul românesc
în reţeaua cinematogra
laminoarelor oîeS si moi byn I fică liuncdoreană“. Cu
» »
Fără discuţie, oţelul de genericul de mai sus pu Manifestări
Pe coordonatele dezvoltării noastre socialiste, oraşul ce vinovată, lată-ne deci. par
feriştilor Simeria creste şi se împlineşte din zi în zi într-o Hunedoara — şi spunând blicam în numărul din 30 curgând in ancheta de fa
arhitectonică nouă, modernă şi plăcută. oţel de Hunedoara ne gîn- mai concluziile desprinse ţă, în sens invers o nouă cinematografice
Foto: VIWGIL ONOIU
di m la milioanele de tone din discuţiile purtate pe etapă pe drumul oţelului
de laminate finite sau se tema calităţii oţelului cu — aceea de la laminoare
mifabricate care pleacă a- mai mulţi factori de ras- spre oţelării. acest prilej, vor avea
feritul nudern nual de ia Hunedoara spre loc : o sesiune ilc comu
alte destinaţii — este ceea nicări la punctul de in
ce se numeşte un oţel „de formare al Clubului sin
menilor care dau viată r- marcă“. Vin in sprijinul a- dicatelor din Lupcni, un
Asociaţia economică in- ccstor indicatori. Este meri concurs cinematografie
lercoopcratistă pentru creş tul unor muncitori ca Ni-' firmaţiei ..solicitările con „Cine ştie, răspunde“ pe
terea oxânetor Simeria, unde stante ale partenerilor ex tema „File glorioase din
creşterea animalelor sc fa colac Puiu, Marin Ciocă terni şi interni. Cu toate epopeea naţională oglin
nesc«. Alexandru Zcican,
ce după metode industriale, Ion Dănulef, Adriana Ar acestea, anual combinatul pundere de la grupul de Ce anume puneau lami dite în filme“ şi diver
se înscrie in rîndul unităţi ienii, Viorica Groza, Gokso înregistrează şi un număr laminoare al C.S. Hune natorii în seama oţelari- se acţiuni Ia locul de
lor cu rezultate constant Elisabeta şi Susana Doscn de refuzuri sau pur şi doara. lor ? Livrarea, uneori, a muncă din mai multe u-
bune fie linia îndeplinirii de a-şi fi însuşit şi aplicat simplu este obligat de a- însuşin-du-şi ceea ce le unui oţel cu incluziuni ne nităţi. La schimbul de
indicatorilor de plan şi a cu consecventă in practică revine din neîmplinirile pe metalice în corpul lingou- experienţă de la Lupeni
angajamentului asumat în tehnologiile moderne cerule devăr să admită declasarea această temă, laminatorii participă şi reprezentant!
întrecerea socialistă. Cerin de creşterea şi îngrăşarea unora dintre produsele ex arată însă că uneori şi ca ÎON CIOCLE1 ai întreprinderilor cine
ţele formulate la recenta intensivă a ovinelor. pediate beneficiarilor cu litatea oţelului primit de D. ALMĂŞAN matografice din alte ju
Consfătuire de lucru ie'la A ici sc desfăşoară pe un defecte de calitate. la oţelăriile Siemens-Mar- deţe.
C.C. al P.C.R. îşi găsesc front larg şi pregătirile La rubrica noastră cu tin ale combinatului este (Continuare în pag. a 2-a)
aici expresii concrete in pentru extinderea capacită
sporurile superioare de ţii complexului la 53 000
creştere. în greutate, în li- Cetăţenii Ioan Gaşpar, Remus menii muncii de la I.M. Hu o expoziţie de pictură şi ariă
vrările suplimentare de car capete. Concomitent se lu Căndroi, Aure] lovescu, Le- nedoara, împreună cu fami decorativă. Expoziţia, caro se
crează ca răspundere şi me
avea un loc
in
mani
liile, vor mal
ne la fondul de stat şi in lodic în vederea amelioră nuţa Căndroi, Mirel Tivănes- minunat de recrcerc. Pentru înscrie din ciclul dc festivalu
cu şi Marin Răduiescu se e-
festări
cadrul
onorarea exemplară a pre rii raselor prin încrucişări videnţiază prin participarea oi se construiesc, pe malul lui local „Prag de plămădi
vederilor la export. Expri Ia acţiunile respective. lacului Cinciş, noi căsuţe re a istoriei româneşti“, găz
mate sintetic, rezultatele e- cu reproducători din rata a PRIN MUNCA VOLUN- El VERNISAJ. In cadrul ce pentru zilele de odihnă. duieşte lucrări aie unor pic
satul
In
conomice se concretizează Homney Marsch, rasă de Ia TAR-PATRIOTICA. să prindă lei de-a Vin-a ediţii a Nc- tS DUPĂ 30 DE ANI. Colec tori profesionişti şi amatori
din oraş, precum şi produse,
care uncie exemplare au
încep
Dineu
Mic
în depăşirea cu peste 20 de dat, în. medie, cile 10—12 kg viată propunerile făcute de deii vulcănene, înscrisă in tivul cadrelor didactice de la de artizanat executate do
manifesţările
lunii
poUtieo-
procente a producţiei glo lină. în sistemul modern cetăţeni cu prilejul campa ideologice, cultural-educative Şcoala generală nr. Z Sime meşteşugarii Cooperativei
„Ilaţegana“.
ieşirea
la
sărbătorit
bale şi reducerea eu ÎS Iei de creştere a ovinelor se niei electorale. Edificatoare şl sportive din Valea Jiului, ria a a profesoarelor Măria
pensie
muncă
a cheltuielilor la 1 000 lei este şi acţiunea de întreprin s-a organizat la Clubul sin Jondrea şi Olivia Casavela, ŢII. MARCUŞ
voluntar-patriotică
producţie marfă. obţine şi v productivitate să duminică la întreţinerea dicalelor din Vulcan, verni oare au predat la această u-
ridicaţii a moşieri, un îngr -
;
bi dialogul purtai cu di jitor axând in primire nu drumului comunal pe o lun sajul unei expoziţii de artă nitatc şcolară de peste 30 de
ani.
fotografică şi grafică.
rectorul unităţii, medicul mai puţin de 4 000 oi. gime de iui km, la repara M
veterinar Marin Dogarii, a rea unui pod şi amenajarea jjg PENTRU MINERII HU- g EXPOZIŢIE. La Casa de
revenit frecvent aportul oa- K TIRCOB unei staţii pentru autobuz. NEDOREM. în curînd, oa cultură din Haţeg s-a deschis
r r, ¿-«a? a tmaa a <
