Page 38 - Drumul_socialismului_1980_06

q
PôQ. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI f
aï
La Exploatarea minieră există încă unele neajun­ ză o intensă preocupare în tă disciplina tehnologică,
din Cerfcej, ca dealtfel şi suri. Aşa s-a întîmplat, direcţia afirmării fiecărui nu aplică unele prevederi BQg»
Eforturi constante, încununate de alte unităţi, practica a bunăoară, cu iniţiativa om al muncii în aplicarea fixate în acest cadru, al e-
în
dovedit cu argumente con­ „Prietenul noului încadrat“, iniţiativelor, racordarea a- fortului colectiv.
succès, [entry continua dezvoltare care n-a fost dublată de cestora la cerinţele majore ţionare a calificării şi pre­ 10.00 Teleşco,
vingătoare rolul pe care îl
La cursurile de perfec­
ale înfăptuirii exemplare a
au iniţiativele de a con­
unele măsuri, cum ar fi
centra potenţialul de crea­ repartizarea tinerilor pe sarcinilor economice. S-a gătire profesională -au fost 11.00 Roman -
„Bas tai-
s bazei de materii prime ţie al colectivului de oa­ lingă cei mai destoinici acţionat pentru realizarea ţinute expuneri completa­ 16,05 Şcoala
11,50 Telex
ig,oo Telex
muncitori, cu experienţă,
meni ai muncii în acţiunea
iniţiativelor care corespund
te de demonstraţii practice
calităţi
te. de valorificare deplină a sau în unele locuri de întru totul specificului uni­ cu privire la conţinutul, o- 16,20 Curs d<
tuturor resurselor existente
muncă ce ofereau motive
tăţii, stabilindu-se modali­
biectivul şi modul de apli­
pentru realizarea sarcini­ temeinice ca tinerii să în­ tăţi avansate prin care a- care a iniţiativelor, la e- 16.40 Report«-
;
(Ormarc din pag 1) trie constructoare de utilaje ficieaiţa lor economică. Tot 17.00 Viata «
miniere — I.U.M., I.R.I.U.M. lor şi a angajamentelor a- drăgească meseria aleasă. cestea să fie traduse în 18.10 Film tl
bauxită. In această perioa­ Petroşani şl U.U.M.R. Crîş- sumate în întrecerea socia­ în această arie de preocu­ rea B
niul VI
pări am mai notat organi­
dă s-au extins cimpurile pe­ cior. In extracţia fierului a lista. Anul trecut, spre e- zarea unor analize în şe­ 18,35 Desene
troliere in afara zonelor tra­ fost creată Uzina de prepa­ xemplu, acţiunea desfăşu­ Iniţiativele muncitoreşti dinţele grupelor sindicale, „Sindbî
diţionale, a crescut gradul rare de la Teliuc, care ridi­ rată sub genericul „Pro­ asupra modului cum se 19.00 Tele jur
19,25 La zi i
de recuperare In extracţia că conţinutul de metal în ducţie, calitate, disciplină“ 19.40 Ora ti?
de petrol, s-a trecut la fo­ minereul de fier la nivel com­ — ca să dăm un singur factor important în desfăşoară şi cum este a- 20.30 Concur
rajul pe platforma marină. petitiv cu alte industrii me­ exemplu — a declanşat o plicată o iniţiativă sau alta, r intern
„Măria
Partidul şi statul socialist au talurgice, s-a tre cut la valo­ întrecere susţinută soldată evidenţiindu-se cu acest 20,55 Tudor
acţionat cu energie pentru ( cu rezultate demne de re­ realizarea sarcinilor prilej formaţiile de lucru Film r
rificarea piritelor magnetice marcat : realizarea produc­ fruntaşe şi popularizîn- jul
crearea unei puternice indus­ de la mina Deva. Cercetarea ţiei nete în proporţie de du-se cei cu rezultate bu­ de ani
trii chimice care să valori­ geologică în judeţul nostru 110,9 la sută, iar a pro­ economice ne ; aceasta întrucît, de la mare Iu
VOlllţ io
fice zăcămintele de ghips, s-a finalizat cu punerea în ducţiilor globală şi marfă început s-a avut grijă ca 21.30 Jurnali
sulf şi sare, să utilizeze su­ în proporţie de 109,8 şi, aplicarea iniţiativelor să al eălă
perior resursele de petrol şi valoare a unor zăcăminte de respectiv, 108,5 la sută. S-a deţină un loc important în 22.10 Tcîejm
gaze naturale. calcar pentru ciment, de talc, observat, după puţină vre­ Este şi aceasta o explica­ viaţă cu maximă eficienţă, obiectivele întrecerii socia­
ghips, bauxită, alte roci uti­
Congresul al Xll-lea al me de la aplicarea iniţiati­ ţie a faptului că din cei 64 iar cei care obţin rezultate liste.
P.C.R. a abordat intr-o largă le, cu evidenţierea certă a vei, că în unitate s-a fă­ de muncitori care au ple­ superioare să fie stimulaţi Rezultatele, in general Ut AC
viziune perspectivă pro­ unor zăcăminte polimetalice, cut mai multă ordine, s-au cat din întreprindere anul potrivit realizărilor înre­ bune, obţinute aici vorbesc
blemele bazei de materii vanadifere şi de cuarţ care adus numeroase îmbunătă­ trecut o bună parte au fost gistrate. Propaganda vizua­ despre preocuparea susţi­ BUCUREŞ
prime, acordind prioritate re­ vor fi puse în exploatare în ţiri procesului de produc­ tineri. lă a fost şi ea adaptată nută a comitetelor de dioprogram»
zervelor energetice. Totoda­ viitorul cincinal. ţie, s-a extins mecanizarea De aici, — după cum ne noilor obiective, fiind ex­ partid şi sindicat, a tutu­ Radiojurnal
prese:i; 8,10
tă, secretarul general al Partidul, secretarul său unor operaţii, a crescut spunea tovarăşul Lucian puse în incintă, la sectoare ror comuniştilor de la a- diilor : 9,ou
partidului a atras atenţia a- general, tovarăşul Nicolae simţitor randamentul. Morar, preşedintele comi­ şi la intrarea in mină, pa­ ceastă unitate privind lan­ 9.05 Râs piu
supra unei probleme deose­ Ceauşescu, manifestă o deo­ Trebuie să arătăm însă, tetului sindicatului pe în­ nouri, grafice de urmărire sarea şi generalizarea ini­ rüor ; 10.00
10,05 Racii oi:
bit de actuale pentru econo­ sebită grijă şi pentru viitorul că în privinţa urmăririi e- treprindere — s-au des­ a rezultatelor pe formaţii ţiativelor muncitoreşti, pen­ lor; 10,35
mia naţională — reciclarea ţării, pentru valorificarea cu ficienţei realizate pe sea­ prins unele învăţăminte, de lucru cu scopul de a tru ca ele să fie în conti­ li ,00 Butelii
Corul
Filar
materialelor refolosibile maximă chibzuinţă a bogă­ ma aplicării iniţiative­ în scopul materializării lor populariza rezultatele bune, nuare mobilizatoare, dina­ va“ din I
materiale care se cer folo­ ţiilor minerale ale fiecărui lor muncitoreşti, asigurării au fost stabilite măsuri po- dar şi în ideea de a' invita mice, formative, eficace,’cit premi; eră R
Culei.in cl e
site in proporţie tot mai ma­ judeţ. La marea adunare de condiţiilor necesare ca ini­ litico-cdueative, tehnice şi la luarea atitudinii critice mai viabile. vista mu/, if
re la asigurarea resurselor la Lupeni de apul trecut, se­ ţiativele să fie generalizate organizatorice, care vizea­ faţă de cei care nu respec­ V. PÂŢAN y.nator ;
de materii prime. cretarul general al partidului, .<2 portât
13.00 Do J-
Perioada deschisă de Con­ minerul de onoare al Văii CUib uni vu
gresul al IX-lea al partidu­ Jiului a înfăţişat magistral vum m imigSf’sşj cl io.i urn al :
Radu Palat
lui a fost dcjpsebit de rodni­ viitorul acestui bazin în re­ i si c Tirani/a
că pentru dezvoltarea bazei zervele de energie ale ţării : ră; 16.40 R
flori; 17,00
de materii prime In judeţul „Valea Jiului va continua în­ LI S-O FI 17,05 Onlni;
Hunedoara. Fiecare vizită de să’ să ocupe locul cel mai Te apar r
lucru în judeţ a secretarului important în asigurarea căr­ ASTÎMPARAT setea ? me i : 18,1
20.00 Cinic:-
general al partidului —- şi bunelui de calitate, nu numai Zilele trecute, şoferului înveliş {rării
au avut loc în această rod­ pentru energie, ci şi pentru Ion Rusii de la Autobaza roiu : 20,20
nică perioadă opt asemenea 'industria metalurgică... Pîr.ă Hunedoara, ¡necum şi În­ CO-I 1 -1 îf*€:
‘-.oară: 2t,ft
vizite — a avut în atenţie în 1990 trebuie să asigurăm cărcătorilor cure il inso­ 22 0!) O zi i
şi dezvoltarea bazei de ma­ din Valea Jiului cc! puţin 80 5.00 Non si
turn.
terii prime. Prin programele la sută din cărbunele cocsi- lenţi Ic-a venit, in timp
de largă perspectivă iniţia­ ficabi! pentru metalurgia din ce se aflau cu autoca­
te de tovarăşul Nicolae România". mionul la între/iriiidcrcn
Ceauşescu a avut loc o ade­ iată un viitor măreţ, un de bere din Halci’, o se­
vărată renaştere a Văii Jiu­ viitor pentru care acţionează te grozavă. Cum să şi-o
DEVA :
lui, o schimbare radicală a cu întreaga lor capacitate or­ asthnpcrc ? Nimic mai tria) ; Cine*
profilului profesiei de miner ganizaţiile de partid, colecti­ ta) ; Bizor
prin racordarea ei la cerin­ vele de oameni ai muncii, simplu, au considerai ei. tle vara);
ţele revoluţiei tehnico-ştiinţi- toţi locuitorii judeţului Hune­ Au încărcat in plus 200 Mesaj clin
Hoţul ciin
fice, o valorificare mai ra­ doara, hotăriţl să contribuie sticle cu bere, cu care gistul); Ku
ţională, superioară, a acestei tot mai mult la ridicarea ne­ doreau să sa răcorească. ta); Moa
((ionstrucU
imense bogăţii naturale. In contenită a economiei naţio­ Fiind descoperiţi Iji timp, Bagdad (C.
Valea Jiului şi în judeţ s-a nale la nivelul celor mai a- Harnicele şablonoare Mana Frăţilă şi Ana Ivan, împărtăşesc clin experienţa lor tinc- peruoşaî
dezvoltat o puternică indus- vansate economii din lume. rclor eleve practicante e ele la Liceul industrial Vulcan, clasa de industrie uşoară. n-au mai apucat s-o bea. mint ul ui.
(Cni rea);
Foto: ŞTEFAN NEMECSEK
(7 .\ oierul)
ne trebuie
PENI.: Înv
Lâpuşncan
Oţelarii afirmă: se poate livra Ero ¿offrant peols-y ©bfiiierea c e recoăts sporite VULCAN :
ceafărul);
c nor esc*) ;
laminoarelor otel si mai bun! Subliniind necesitatea ob­ ză în mod decisiv soarta hane M 45, în cantitate de n,:-an (Mim
cine
nu
9 9 ţinerii unor producţii supe­ producţiei agricole a aces­ 2 kg la hectar. ţâ&uifcitore
rioare de pe toate suprafe­ tui an. Antracnoza şi bacterioza Un poliţist
(Urmaie din pag. 1) lărie. Se in timp la ca o şar- al. productivităţii, dar pen­ ţele cultivate, în cuvînta- Mana cartofului, cea mai fasolei se Combate în a- ci tor esc);
jă să aibă parametri cali­ tru că nu ne-am ocupat su­ rea la Consfătuirea de lu­ păgubitoare boală, se com­ ceastă perioadă cu Turda­ rea nelini.ş
BRAD : M
lui, retasuri mari, lingouri tativi buni pînă la evacua­ ficient ca oamenii să şi-o cru de la C.C. al P.C.R. din bate, potrivit avertizărilor cupral 50, utilizînd 3,2—4,8 I-II (Şleau
cu suprafeţe prezentînd re şi să se deterioreze din însuşească, ei au reţineri 29—30 mai a.c., secretarul care s-au dat, în perioada kg la hectar, iar melcii se BARZA : C
crăpături sau goluri. Am cauză că operaţia nu e faţă de el. general al partidului, tova­ 9—14 iunie folosind produ­ combat cu Metaldehidâ, Ln le (Mine
Mizerabilii
sintetizat ceea ce ne-a re­ bine organizată. Dar aceas­ Ce ar mai fi de adăugat răşul Nicolae Ceauşescu, a sul Turdacupral 50, în can­ cantitate de 25 kg la hec­ mul car
latat tovarăşul inginer ta nu ţine de factori obiec­ în sprijinul celor spuse de cerut ca lucrătorii ogoare­ titate de 5 kg la hectar. tar. GEOAG IU-
Marcel Păcuraru, şefiţt bi­ tivi. Ne-am interesat cum luminători ? Că neritmici- lor să acorde maximă aten­ Produsul respectiv se utili­ în pomicultură, în pe­ de cursă
cultură);
roului C.T.C. de la lami­ sînt repartizate cadrele in­ tatea livrării oţelului de la ţie întreţinerii în cele mai zează atît în C.A.P., cit şi rioada 9—14 iulie a.c. se (Popular) ;
noare. ginereşti intr-o secţie cu oţelării, pe lingă reverbe­ combate viermele merelor, de vară) ;
start; CA
Ce răspund oţelarii ? foc continuu. Din 11 cadre raţiile pe care le are în principalul dijmuitor al să trăim,
Inginerul Anton Popa, cu care este încadrată sec­ consumul de energie şi Csinbatma bailler si dăunătorilor producţiei de fructe, care bim (Ca.*
şeful atelierului elaborare ţia, 8 lucrează permanent combustibil cu care se rea­ în condiţiile acestui an a- In viitoare
din O.S.M. 2 arată : de zi (de regulă schimbul lizează laminatele, are con­ pare mai tîrziu cu circa 2 Iunie); SII\
mint la fro
— Cauzele unor aseme­ de dimineaţă!, iar 3 — 'pe secinţe şi în ‘Calitatea la­ din Huiturile agricole săptămîni decît în anul 1LIA : 80 c
nea fenomene ţin şi de schimburi. Poate aici Să 'fie minatelor. Ne bucură să precedent. Tratamentul cu na); CHEI
care nu a
munca noastră dar şi de o rezervă în ceea ce pri­ constatăm o doză bună de Sinaratox R 35—0,1 la su­ eitoresc).
factori independenţi de noi. veşte mai buna organizare obiectivitate ¡Ia cei care e- bune ‘condiţii ă .culturilor, la gospodăriile populaţiei. tă, complexat cu Fundazol
între aceştia din urmă aş a muncii în secţie. laborează oţelul. Pe de altă în acest context, un loc Pentru combaterea gîrula­ 50—0,05 la sută şi Dithane
numi lipsa de ritmicitate parte însă, trebuie să con­ important îl ocupă măsu­ tului din Colorado, spre M 45—0,1 la sută combate
în aprovizionarea ‘tehnico- Iată ce ne spunea şi statăm că asupra calităţii rile de combatere a bolilor sfîrşitul acestei săptămîni simultan viermele merelor,
•matorîaiă a oţeiăriilor şi tovarăşul Tiberiu Pascu, produsului 'Oţeiăriilor îşi şi dăunătorilor. se vor emite avertizările păduchii de frunze, rapănul
secretarul 'comitetului ‘de
'calitatea 'unor materiale. partid de la Pielăria Sie- pun amprenta nedorită u- Se ştie că în fiecare an necesare. Tratamentul se şi făina rea. Rezul late
„Refractara" Alba 'Iulia ne mens-Martin nr. 1 : nele lipsuri asupra cărora dăunătorii distrug o parte realizează cu Birlane 24 la Lupta împotriva buruieni­ iunie 1980 :
trimite cărămizi refractare secretarul 'general al parti­ din recolta. Dacă se iau în sută C.E,, în cantitate 0,6— lor din culturile de po­ Extr. I: 5
pentru căptuşirea rinelor. — Pentru a reduce re- dului a a’tras 'foarte serios consideraţie şi pagubele 0,8 litri pe hectar sau cu rumb continuă în această Extr. a ï
I>ar neflind tratate termic tasura, noi căptuşim gura atenţia în cuvîntarea la provocate produselor de­ Clorofos, .aplicînd 1,25 kg la săptămînă prin aplicarea 16, 24.
Fond toi
‘corespunzător, se deterio­ lingdtierelor cu plăci ter- Consfătuirea de lucru de pozitate, precum şi pierde­ hectar în cadrul C.A.'P. stropirilor cu sare D.M.A., 1 080 598 lei
rează şi recturi din ele sint moizblante 'fabricate la Ba- la 'CiC. ăl ¡P.C.R. din 29—30 rile datorate 'buruienilor, cultivatoare de cartofi, iar ■in cantitate de 1,5 kg la
antrenate în oţel. De aici ru. Din cauza calităţii mai ac. Este vorba de pre­ avem o imagine reală a e- pentru gospodăriile popu­ hectar şi Pitezin — 3 kg la
incluziunile nemetalice în slabe, acestea crapă uneori gătirea temeinică a oame­ forturilor deosebite ce tre­ laţiei se asigură, pe lingă hectar, realizîndu-se o com­
lingou. Feroaliajele, în spe­ şi e uşor de 'explicat ce se nilor, de necesitatea apli- buie depuse în scopul ob­ Clorofos, Lindatox 3 sau batere eficientă a mono şi
cial cele de la Tulcea, nu întîmplă. Aş 'vrea, însă, să ■cârii în permanenţă a teh­ ţinerii unor producţii su­ ¡Peb 5 + Lindan 3, 'in canti­ dicotiledonatelor anuale.
!
au compoziţia chimică co­ vorbesc şi 'de ale noastre. nologiilor moderne, de te­ perioare la toate culturile tate de 25 kg la hectar. Aplicarea corectă şi la Timpul
12 iunie: '
respunzătoare. Apoi, fonta Nici în oţelării nu Sînt meinica pregătire a pro­ şi de pe toate suprafeţele. Produsul Clorofos este com­ timp a tratamentelor de stabilă, cu
pe care o primim de la destul de bine gospodărite ducţiei, de buna repartiza­ Condiţiile ‘climatice specifi­ patibil cu Turdacupral 50, combatere a 'bolilor'şi 'dău­ noros. Vor
ce acestui început de vară,
secţia a TI-a furnale are feroaliajele şi materialele re a cadrelor. Şi toate a- ■cu temperaturi scăzute şi în vederea combaterii si­ nătorilor — acţiuni care cale de pl
descărcări
uneori conţinut necores­ refractare. Pe de altă par­ cestea se regăsesc, după multane a manei şi a gîn- trebuie să se ¡realizeze Sub aversele v
cu precipitaţii abundente,
punzător de sUlî ori siliciu. te, în afară <de 'Calitatea <o- cum se vede chiar de la au favorizat şi 'favori­ daeului din Colorado. conducerea directă a spe­ torenţial ş
Vin apoi la rînd greutăţile ţelului 'mai trebuie să ne •prima privire, între cauze­ zează în continuare a- La cultura sfeclei de za­ cialiştilor de îa sectoarele apă vor d
Vlnt.ul va
unice de chimizare şi a ce­
legate de utilajul de tur­ ocupăm serios de calitatea le care fac ca de la oţeîă- apariţia şi extinderea boli­ hăr, pentru combaterea pă­ lor din unităţile de'produc­ intensificăr
oamenilor care elaborează
nare. Lipsa de lingotiere rii la laminoare să mai lor şi a dăunătorilor. în le­ duchilor de frunze se exe­ ţie — constituie un faCtor 40—60 km/
Temperatu
face ca acestea să nu fie oţelul, ;să ne ocupăm ea ei ■plece uneori şi oţel care gătură cu măsurile care cută tratamente cu Sinara- cu rol hotărîtor în ‘obţine­ cuprinsă Îj
lăsate cit e 'necesar după să-şi însuşească 'bine teh­ •nu întruneşte toate cerin­ 'trebuie întreprinse pentru tox R 35, folosind 0,8—1 1 rea unor 'producţii supe­ de, iar ce
fabricarea 'lor ¡pentru de- nologiile noi. Acest lucru ţele normelor de calitate. evitarea 'pierderilor din re­ ¡la hectar. rioare la hectar la ¡tonte 20 şi 25 gr
La mtint
tensionare. nu-l reuşim în toarte cazu­ Faptul că oţelarii sînt ca­ coltă prezentăm cîteva ac­ în legumicultura, comba­ culturile. lă, cu cer
averse de
Evident, şeful atelierului rile. Am pus la punct un pabili să le vadă cu ochi ţiuni a căror realizare cu terea manei cepei şi a ma­ Biolog IULIANA MARIAN, sufla tare,
elaborare ne-a ’vorbit şi ■procedeu de 'turnare cu critic şi cu judecată nepăr­ maximă răspundere în fie­ nei tomatelor se efectuează Inspectoratul judeţean 80—100 km
despre cauze care ţin de oale cu* sertar, procedeu ce tinitoare este o garanţie că care unitate şi la gospodă­ cu Turdacupral 50, aplicînd pentru protecţia plantelor de serviciu
organizarea muncii în oţe- vine în sprijinul calităţii şi ele pot fi înlăturate. riile populaţiei influenţea­ cîte 5 kg la hectar sau Dit- Deva cenco).