Page 41 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 41

z^~
                                            J                     SÀZA D-1 l ■


                                    PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VÂ î
                                                                                                  Portret pe etape în istorie 1

                                                                                               Invocînd  Simeria  anilor                        apartamente în perioada
                                                                                             regimului de tristă aminti­                        1965—1979, alte peste 500
                                                                                             re,  unul  din  veteranii  ac­                     în perioada care urmează. |
                                                                                             tualului  şantier  de  con­                        Aceste cifre pe care ni la 1
                                                                                             strucţii,  care  înainte  de  a                    furnizează statistica nu spun
                                                                                                                                                                   spun
                                                                                             pune  mina  pe  mistrie  şi-a                      insa totul, liste evident
                                                                                             început  ucenicia  nivelînd                        pasul înainte, pasul ho tării
                                                                                             terenurile spulberate de ex­                       care se face de la un an
                                                                                             ploziile  ce  au  distrus  în                      la altul în sensul moderni
                                                                                                                                                                   erm- |
                                                                                             timpul războiului case, par­                       zării cartierelor de locuin­
                                                                                                                                                                   :uin- , |
                                                                                             te  din  atelierele  de  vagoa­                    ţe ale Simeriei, este   evi- |J
                                                                                             ne,  triajul,  îmi  spunea  că                     dent saltul spre urbani  liza- I i
                                                                                             visul său, ca al întregii ge­                      rea modernă a centrului său
                                                                                             neraţii  de  tineri  partici­                      civic, temelia pe care se
                                                                                             panţi  la  reconstrucţie,  era                     clădeşte o arhitectură ca­
                                                                                             acela  de  a  reface  chipul  o-                   ic aparţine viitorului.
                                                                                             raşului de altă dată, de a-i   o astfel de devenire a ora­  Frumuseţea noului com­
                                                                                             reda  frumuseţea  şi  vigoa­  şului  nostru,  aşa  cum  nici   plex de locuinţe clădit spre
                                                                                             rea.                     un simerian n-ar fi bănuit   Parcul dendrologic, această
                                                                                               „Nu-mi  dădeam  seama   că  în  numai  trei  cincinale   minunată avuţie naţională
                                                                                             atuncif cu ani în urmă, —   încremcnitul  nod  de  cale
                                                                                             îşi aminteşte meşterul Du­  ferată  de  pe  malul  Mure­  naturală,  noile  blocuri  da
                                                                                             mitru  Bcjnea  —  că  efortul  şului  se  va  modifica  în   pe  artera  ce  duce  din  cen-  î
                                                                                                                                                trul  oraşului  spre  clubul  Sţ
                                                                                             nostru avea un cu lotul alt
                                                                                                                      structură, creîndu-şi o altă
                  AL C Q IU SI LI UIUI POPULAR JUDEŢEAN                                                               arhitectură  —  de  tip  nou,   sindicalelor,  viitorul  micro-  î
                                                                                             sens, că din munca noastră
                                                                                             avea  să  rezulte  un  centru   modern — ath a oamenilor   cartier  de  peste  linie  (ală-  /
                                                                                             feroviar  nou,  incomparabil   cit şi a locurilor.  turi  da  stadion)  —  toate  a-  )
                                                                                             cu  imaginea  Simeriei  de   Ritmurile în care a evo­  cestca  fac  ca  imaginile  tre-  i
             Anul XXXII, nr. 7029       VINERI, 13 IUNIE 1930       4 pagini — 30 bani       altă  dată.  Cu  alte  cuvinte   luat construcţia de locuin­  cuiului  să  se  estompeze,  să  l
                                                                                             nici  noi.  constructorii,  nu   ţe în oraşul Simeria ne dă   fie uitata.   J
                                                                                             am  îndrăznit  să  visăm  a-   imaginea deosebit de eloc­  Rândurile de mai sus se |
                                                                                             ceastu minunată desfăşura­  ventă a grijii pe care parti-   vor a fi o relevare a unui 1
                   Preschimbarea documentelor                                                re  a  frumoaselor  cartiere   dul, statul nostru socialist,    V. PÂTAN
                                                                                                                      o  poartă  omului,  creşterii
                                                                                             care caracterizează civiliza­
                                                                                             ţia socialistă a anilor 1980“.  necontenite,  progresive  a
                                                                                               ...Ar fi greu de anticipat  bunăstării sale. Peste 1 460 (Continuare în pag. a 3-a)
                  de partid - Important eveniment                                                                                                                   :!U
                                            viaţa comuniştilor                                         Pe orice vreme* culturile trebuie
                                                                                               întreţinute exemplar pe toate suprafeţele
            Potrivit,  hotărârii  conducerii   ţă  revoluţionară  s-au  dezbă­  A  fl  membru  de  partid  în­
          partidului,  in  acest  an  are   tut  lipsurile  şi  abaterile  din   seamnă  a  te  integra  in  viaţa
          loc   preschimbarea   carnetelor   activitatea   unor   membri   de   societăţii  prin  calităţi  şi  în­  Locul  prioritar  pe  agen­  pînă  la  venirea  unei  ploi
          de  partid,  acţiune  de  mare   partid,  in  multe  situaţii  ho-   suşiri  deosebite,  care  să  te   da  de  lucru  a  cooperatori­  ©  Să  fie  urgentată  fi­  torenţiale,  atîta  timp  cit
          însemnătate   politică,   menită   tărîndu-se   excluderea,   aten­  situeze  în  fruntea  luptei  pen­  lor şi mecanizatorilor îl de­  nalizarea  primei  praşile   starea  terenului  a  permis
          să  ducă  la  întărirea  conti­  ţionarea  sau  sancţionarea  u-   tru  construirea  societăţii  so­  ţine,  în  această  perioadă,   mecanice  şi  manuale  la   efectuarea  unei  lucrări  de
          nuă  a  partidului,  a  coeziunii   nora.   Asemenea   situaţii   au   cialiste   multilateral   dezvolta­  efectuarea  la  timp  şi  de   cultura  porumbului  !  ©   bună  calitate  cu  cultivato­
          sale  în  jurul  Comitetului  Cen­  existat  la  Hunedoara,  în  Va­  te şi trecerea la comunism.  calitate  a  lucrărilor  de  în­  in  unele  unităţi  s-a  în­  rul,  mecanizatorul  Vasile
          tral,   al   secretarului   general   lea  Jiului,  la  Brad,  Simeria,   La  Congresul  a!  Xll-lea  a!   treţinere  a  culturilor.  Fi­  ceput  cea  de-a  treia   Dumitru  a  acţionat  intens
          al  P.C.R.  —  tovarăşul  Nlcolae   Orăştie etc.      partidului   tovarăşul   Nicolae   reşte,  în  condiţiile  cînd   praşila  mecanică  la  cul­  la  aplicarea  celei  de-a  doua
          Ceauşescu.  Ea  prilejuieşte  a-   Atitudinea   înalt   responsa­  Ceauşescu,  subliniind  calităţi­  cad   frecvent   precipitaţii,   tura  sfeclei  de  zahăr.  ®   praşile  mecanice  în  tarlaua
          naliza   profundă   a   activităţii   bilă   faţă   de   calitatea   de   le  pe  care  trebuie  să  le  în­  care  favorizează  creşterea   La  cultura  cartofilor  să
          comuniştilor,   întărirea   răs­  comunist  reprezintă,  de  fapt,   deplinească  un  comunist,  ce­  masivă  a  buruienilor,  este   nu  fie  neglijate  trata­  numită  „Şumuştău“.  Există
          punderii  lor  partinice,  a  com­  o  trăsătură  esenţială  a  în­  rea  ca  „în  muncă,  în  viaţă,   necesar  să  fie  mobilizate   mentele  fitosanitare  •   realmente condiţii ca aceas­
                                                                                                                                                 tă  acţiune  să  fie  încheiată
          bativităţii,  a  spiritului  revolu­  tregii  istorii  a  partidului  nos­  în  societate  şi  familie,  în  toa­  toate  forţele  la  aplicarea   Fiecare  oră  bună  de  lu­  pe  toată  suprafaţa  în  mai
          ţionar  al  acestora.  Totodată,   tru,  care  s-a  preocupat  per­  te   împrejurările,   comunistul   praşilelor  mecanice  şi  ma­  cru  in  cîmp  trebuie  fo­  puţin de o săptămână. Dem­
          pentru  organizaţiile  de  bază   manent   de   întărirea   rîndu-   să  aibă  o  atitudine  înainta­  nuale.  Maximă  urgenţă  re­  losită cu randament ma­  ne  de  evidenţiat  sî-nt  şi  e-
          constituie   prilejul   de   a   se   rilor  sale  cu  cei  mai  înaintaţi   tă,  să  fie  un  model  de  prin­  clamă   încheierea   primei   xim  pentru  efectuarea
          pronunţa   asupra   reconfirmă­  oameni  ai  muncii  din  rîndu-                 praşile  pe  toate  suprafeţele   în  condiţii  calitativ  su­  forturile depuse de mecani­
          rii   calităţii   de   membru   al   rile  clasei  muncitoare,  ţără­  cipialitate,   autoexigenţă   şl   destinate  culturii  porum­  perioare a praşilelor me­  zatorii  din  Ferma  de  stat
          partidului  pentru  fiecare  to­  nimii   şi   intelectualităţii,   ţi-   responsabilitate.   Calitatea   de   bului.  Analiza  situaţiei  a-   canice şi manuale !  nr.  (!  a  I.A.S.  Simeria.  Şe­
                                                                membru  al  partidului  nu  con­
          varăş  în  parte.  Pătrunşi  de                                                  cestei  lucrări  pe  consilii  u-                    ful  fermei,  inginerul  Eugen
                                     nîndu-se  seama  de  faptul  că   feră  drepturi  în  plus,  ci,  dim­                                     Lăzărescu,  ne  spunea  că
          marea   responsabilitate   faţă   între  înfăptuirea  cu  succes  a   potrivă,   presupune   îndatoriri   niee agroindustriale eviden­
          de   această   înaltă   calitate,   rolului  şi  a  misiunii  istorice   sporite,  răspundere  şi  devo­  ţiază existenţa unor restan­  ra  porumbului.  Un  exem­  prima  praşilă  mecanică  s-a
          comuniştii  hotărăsc  să  fie  în-   a  partidului  şi  calitatea  mem­  tament  nemărginit  pentru  în­  ţe  apreciabile,  precum  şi  a   plu  demn  de  urmat  în  a-   aplicat  pe  întreaga  supra­
          mînat   noul   document   de                                                     unor   însemnate   decalaje   ceastu privinţă. îl oferă, în­  faţă  cultivată  cu  porumb
          partid   numai   acelora   care   brilor  săi  există  o  legătură   făptuirea   politicii   partidului,   între  praşila  mecanică  şi   tre  altele.  C.A.P.  Orăştie.   — 320 ha, iar cea de-a doua
          au  dovedit  că  ştiu  să  lupte   indisolubilă.   „Partidul   sîntem   pentru   binele   poporului   şi   cea manuală.
          pentru   înfăptuirea   politicii   noi,  membrii  săi,  reprezen­  progresul României'!»  în  unităţile  unde  coope­  în ziua de 11 iunie a.c.,  (Continuare în pag. a 3-a)
          partidului,  şi  care  manifestă   tanţii  poporului.  Ei  nu  este   Alături  de  analiza  exigen­  ratorii-, mecanizatorii şi ca­
                                     nici  mai  bun,  nici  mai  rău   tă   a   activităţii   comuniştilor,
          spirit  de  răspundere  şi  dis­  decît  sîntem  noi,  clarviziunea              drele  tehnice  se  preocupă
          ciplină   comunistă   pentru   a-   sa  este  clarviziunea  colectivă   înmînarea  noilor  carnete  de   cu  deosebită  răspundere  de
          plicarea  neabătută  a  îndato­                       partid  a  dobîndit,  la  fef,  ca­  asigurarea  celor  mai  bune
                                     a  membrilor  săi"  —  arată  to­  racteristicile   unul   important   condiţii  pentru  creşterea  şi
          ririlor   statutare   şi   sarcinilor   varăşul Nicolae Ceauşescu.  eveniment   politic,   bogat   în
             le   revin   din   hotărîrile                      semnificaţii,   pentru   ridicarea   dezvoltarea  plantelor,  s-a
          Congresului   al   Xll-lea   şi   Documentele   Congresului   la  un  nivei  superior  a  cali­  trecut  la  efectuarea  celei
          Programul   Partidului,   din   al  Xll-lea  al  partidului  subli­  tăţii de comunist.  de-a doua praşile la cultu-
          Codul   etic   al   comuniştilor,   niază  că  înaltul  titlu  de  co­
          din  Angajamentul  solemn,  ho­  munist  trebuie  să  fie  acordat   Tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,
                                     numai  acelora  care  dovedesc
          tărîrile   partidului   şi   legile   că  ştiu  să  lupte  pentru  În­  purtătorul  noului  carnet  roşu   STADIUL EFECTUĂRII PRI­
          statului.                                             de  membru  al  partidului,  a-
                                     făptuirea   politicii   partidului,   vînd  numărul  1,  este  comu­  MEI PRAŞILE MECANICE
            Discuţiile   individuala   cu   care  manifestă  spirit  revolu­  nistul  pe  care-l  cunoaşte  şi   Şl MANUALE LA CULTU­
          fiecare  comunist,  precum  şi   ţionar  in  întreaga  lor  activi­  urmează   întreaga   ţară,   toţi   RA  PORUMBULUI  PE
          dezbaterile  concluziilor  in  a-   tate.  Fiecare  comunist  trebuie   fiii  patriei  noastre,  pentru  că   CONSILII UNICE AGRO­
          dunările   generale   care   au   să  reprezinte  un  înalt  exem­  întruchipează   în   chipul   cel   INDUSTRIALE, ÎN PRO­
          precedat   evenimentul,   au   plu  de  devotament  şi  dărui­  mai  înalt  şi  luminos  luptăto­  CENTE, PÎNĂ LA DATA
          creat  posibilitatea  unei  ana­  re  revoluţionară  în  luptă  şi   rul  revoluţionar,  virtuţiile  fiu­  DE 12 IUNIE A.C. :
          lize  aprofundate,  exigente  şi   muncă  pentru  construcţia  so-’   lui  credincios  al  clasei  mun­
          principiale  a  activităţii  fiecă­  cialismului,   punînd   în   prim   citoare,  care,  prin  exemplul
          rui  comunist,  desprinderea  u-   plan  interesele  generale  ale   său  de  viaţă  şi  activitate  —   Consiliul  Mec.  Man.
          nor   învăţăminte   preţioase   societăţii,  ale  poporului,  cau­  de dăruire patriotică, de dîr-
          pentru   activitatea   de   viitor,   za  partidului,  a  propăşirii  pa­
          intr-un spirit de intransigen­  triei.                (Continuare în pag. a 3-a)              %.    %
             SESIStíI                 S e n t i m e n t u l          IN ZIARUL DE AZI       Deva        78    57
                                                                                                        70
                                                                                                              5/1
                                                                                            Simeria
                                           datoriei               LA ÎNTREPRINDEREA         Toteşti     68    66
                                                                                            Geoagiu     59    45
              Sector  (le  o  deosebită   nopţi  cînd  tinerii  Nicolae   MINIERA URICANI :  Orăştie    58    24
            importantă in asigurarea în  Simîdrean, Vasile Constan­  SPAŢIUL MUNCII —       Haţeg       51    39
            condiţii  de  securitate  de­  tin,  fraţii  Silviu  şi  Stelică   SPAŢIU AL AFIRMĂ­  Călan  50   31
            plină a circulaţiei, Distric­  Soare, Liviu Dincscu, Ioart   RII ŞI DESAVÎRŞIRII   Hunedoara  43  33
            tul  linii-contact,  din stafia  Bălteau,  Oclaviun  Ungur                      llia        42    30
            C.F.R. Petroşani are în gri­  sau  Nistor  Stanei  şi  Ion   PERSONALITĂŢII     Dobra       41    26
            ja  sa  reţeaua  electrică  de  Roşu au lucrat în afara o-                      Brad        31    30              Soarele din cuploarele  Hunedoarei sc  năpusteşte spre
            pe  tronsonul  cuprins  între  relor  de  program  spre  a     (pagina a 2-a)                              noi forme şi împliniri.       Foto : VIRGIL ONOIU
            staţiile Iscroni şi Subcctate  îndepărta urmările unei a-
            şi  are  un  colectiv  format  varii,  zile  şi  nopţi  cînd
            din  30  de  electricieni,  -  în  pragurile  caselor  nu  le-au
            majoritate  tineri,  oameni  simfit  paşii,  cînd.  bucatele                    finele   anului,   numărul   celor   a  SIMPOZION.  „Din  expe­  B  STATORNICIE.  Opt  ge­
                                                                                                                            şcolilor
            pentru  care  cunoştinţa  cu  s-au răcii pe masă aşteptîn-                      care  vor  beneficia  de  bilete   rienţa   îmbinarea   brădene   pri­  neraţii  de  elevi  între  9  si  18
                                                                                            de  odihnă  se  ridică  la  212,
                                                                                                                                    învăţămintu-
                                                                                                                      vind
                                                                                                                                               ani  a  instruit  şi  educat,  de-a
            tainele  acestei  meserii  s-a  du-i.                                           iar   al  celor  care  vor  avea   lui  cu  cercetarea  şi  produc­  lungul  celor  31  do  ani  de  ac­
                                                                                                           trateze
            ¡acut  în  şcoli  profesionale   L-am  întrebat  pe  unul                       posibilitatea   să-şi   la   staţiu­ a-   ţia“,  a  fost  titlul  simpozionu­  tivitate,   învăţătoarea   Ioana
                                                                                                   afecţiuni,
                                                                                                                      lui  găzduit  de  Casa  de  cul­
                                                                                            numite
            şi poslliccale. ,        din  aceşti  tineri  ce  crede   H   la   odihna   şi   trata­  nile   balneoclimaterice   din   tură  din  Brad.  Cu  acest  pri­  Moţoiu.  Timp  de  23  «ini  *
                                                                                                                                               muncit  in  aceeaşi  instituţie  :
              Treizeci de oameni, trei­  că este conştiinţa profesio­  ment.   Do   la   începutul   a-   Herculane,   Felix,   Covasna,   lej,  a  avut  Ioc  şi  vernisajul   Şcoala   generală   din   oraşul
            zeci  de  priviri  care  cunosc  nală.                 cestui  an  şi  pînă  In  prezent   Govora sau pe litoral, la 410.  expoziţiei   de   creaţie   tehnico-   Haţeg.  Colegii  şi  foşti  elevi
                                                                                                                      ştiinţifică  a  elevilor  din  şco­
            fiecare detaliu, mîini auto­  — Păi, ce să fie ?... Sen­  —  ne  face  cunoscut  tovarăşul   B   ÎNDEPLINIREA   planu­  lile  şl  liceele  oraşului,  inti­  au  sărbătorit  ieşirea  la  pen­
                                                                   Iordan
                                                                                 preşedintei«)
                                                                          Popa,
                                                                                                                                               sie a învăţătoarei.
            rizate să atingă zilnic „dru­  timentul  datoriei  fală  de   Comitetului  local  al  sindica­  lui   ECONOMIC.   Pionierii   tulată „Muncă şi creaţie“.
                                                                                                  generale
            mul de sus“ al căii ferate.  destinele tării.          telor   din   oraşul  Simeria   —   Şcolii   propus   ca,  din  în  Vărmaga            PAUL VALER
                                                                                            şi-au
                                                                                                               cinstea
                                                                                                                       H  A  DOUA  CULTURA  IN
              Nu  e  deloc  uşor  să  lu­  Şi  trenurile  curgeau  fi­  au  plecat  la  odihnă  şi  tra­  Zilei   pionierului,   să-şi   reali­  SOLARII.   La   ferma   solarii
            crezi  în  condiţiile  în  care  resc,  ca  un  rîu  alunccind   tament,  numai  prin  U.G.S.K.,   zeze   angajamentul   economic.   din  Sîntandrei,  a  I..T.L.F.  De­
                                                                   231  oameni  ai  muncii  de  la
            temperatura  numără,  în  între două oglinzi...               întreprinderea   „Mar­  Cei  mai  harnici,  detaşamen­  va,  se  desfăşoară  intens  lu­
                                                                                                                      crările  de  pregătire  a  tere­
            miez de iarnă, multe grade                             mura“,  I.I.L.,  Depoul  şl  uni­  tele   claselor   a   VII-a   şi   a   nului  pentru  Insăminţarca  ce­  M !
            sub zero. Au fost zile şi    FELICIA KALMAN            tăţile de calo ferată. Pînă la  Vin-a, au şl făcut-o.  lei de-a doua culturi.
   36   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46