Page 41 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 41
z^~
J SÀZA D-1 l ■
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VÂ î
Portret pe etape în istorie 1
Invocînd Simeria anilor apartamente în perioada
regimului de tristă aminti 1965—1979, alte peste 500
re, unul din veteranii ac în perioada care urmează. |
tualului şantier de con Aceste cifre pe care ni la 1
strucţii, care înainte de a furnizează statistica nu spun
spun
pune mina pe mistrie şi-a insa totul, liste evident
început ucenicia nivelînd pasul înainte, pasul ho tării
terenurile spulberate de ex care se face de la un an
ploziile ce au distrus în la altul în sensul moderni
erm- |
timpul războiului case, par zării cartierelor de locuin
:uin- , |
te din atelierele de vagoa ţe ale Simeriei, este evi- |J
ne, triajul, îmi spunea că dent saltul spre urbani liza- I i
visul său, ca al întregii ge rea modernă a centrului său
neraţii de tineri partici civic, temelia pe care se
panţi la reconstrucţie, era clădeşte o arhitectură ca
acela de a reface chipul o- ic aparţine viitorului.
raşului de altă dată, de a-i o astfel de devenire a ora Frumuseţea noului com
reda frumuseţea şi vigoa şului nostru, aşa cum nici plex de locuinţe clădit spre
rea. un simerian n-ar fi bănuit Parcul dendrologic, această
„Nu-mi dădeam seama că în numai trei cincinale minunată avuţie naţională
atuncif cu ani în urmă, — încremcnitul nod de cale
îşi aminteşte meşterul Du ferată de pe malul Mure naturală, noile blocuri da
mitru Bcjnea — că efortul şului se va modifica în pe artera ce duce din cen- î
trul oraşului spre clubul Sţ
nostru avea un cu lotul alt
structură, creîndu-şi o altă
AL C Q IU SI LI UIUI POPULAR JUDEŢEAN arhitectură — de tip nou, sindicalelor, viitorul micro- î
sens, că din munca noastră
avea să rezulte un centru modern — ath a oamenilor cartier de peste linie (ală- /
feroviar nou, incomparabil cit şi a locurilor. turi da stadion) — toate a- )
cu imaginea Simeriei de Ritmurile în care a evo cestca fac ca imaginile tre- i
Anul XXXII, nr. 7029 VINERI, 13 IUNIE 1930 4 pagini — 30 bani altă dată. Cu alte cuvinte luat construcţia de locuin cuiului să se estompeze, să l
nici noi. constructorii, nu ţe în oraşul Simeria ne dă fie uitata. J
am îndrăznit să visăm a- imaginea deosebit de eloc Rândurile de mai sus se |
ceastu minunată desfăşura ventă a grijii pe care parti- vor a fi o relevare a unui 1
Preschimbarea documentelor re a frumoaselor cartiere dul, statul nostru socialist, V. PÂTAN
o poartă omului, creşterii
care caracterizează civiliza
ţia socialistă a anilor 1980“. necontenite, progresive a
...Ar fi greu de anticipat bunăstării sale. Peste 1 460 (Continuare în pag. a 3-a)
de partid - Important eveniment :!U
viaţa comuniştilor Pe orice vreme* culturile trebuie
întreţinute exemplar pe toate suprafeţele
Potrivit, hotărârii conducerii ţă revoluţionară s-au dezbă A fl membru de partid în
partidului, in acest an are tut lipsurile şi abaterile din seamnă a te integra in viaţa
loc preschimbarea carnetelor activitatea unor membri de societăţii prin calităţi şi în Locul prioritar pe agen pînă la venirea unei ploi
de partid, acţiune de mare partid, in multe situaţii ho- suşiri deosebite, care să te da de lucru a cooperatori © Să fie urgentată fi torenţiale, atîta timp cit
însemnătate politică, menită tărîndu-se excluderea, aten situeze în fruntea luptei pen lor şi mecanizatorilor îl de nalizarea primei praşile starea terenului a permis
să ducă la întărirea conti ţionarea sau sancţionarea u- tru construirea societăţii so ţine, în această perioadă, mecanice şi manuale la efectuarea unei lucrări de
nuă a partidului, a coeziunii nora. Asemenea situaţii au cialiste multilateral dezvolta efectuarea la timp şi de cultura porumbului ! © bună calitate cu cultivato
sale în jurul Comitetului Cen existat la Hunedoara, în Va te şi trecerea la comunism. calitate a lucrărilor de în in unele unităţi s-a în rul, mecanizatorul Vasile
tral, al secretarului general lea Jiului, la Brad, Simeria, La Congresul a! Xll-lea a! treţinere a culturilor. Fi ceput cea de-a treia Dumitru a acţionat intens
al P.C.R. — tovarăşul Nlcolae Orăştie etc. partidului tovarăşul Nicolae reşte, în condiţiile cînd praşila mecanică la cul la aplicarea celei de-a doua
Ceauşescu. Ea prilejuieşte a- Atitudinea înalt responsa Ceauşescu, subliniind calităţi cad frecvent precipitaţii, tura sfeclei de zahăr. ® praşile mecanice în tarlaua
naliza profundă a activităţii bilă faţă de calitatea de le pe care trebuie să le în care favorizează creşterea La cultura cartofilor să
comuniştilor, întărirea răs comunist reprezintă, de fapt, deplinească un comunist, ce masivă a buruienilor, este nu fie neglijate trata numită „Şumuştău“. Există
punderii lor partinice, a com o trăsătură esenţială a în rea ca „în muncă, în viaţă, necesar să fie mobilizate mentele fitosanitare • realmente condiţii ca aceas
tă acţiune să fie încheiată
bativităţii, a spiritului revolu tregii istorii a partidului nos în societate şi familie, în toa toate forţele la aplicarea Fiecare oră bună de lu pe toată suprafaţa în mai
ţionar al acestora. Totodată, tru, care s-a preocupat per te împrejurările, comunistul praşilelor mecanice şi ma cru in cîmp trebuie fo puţin de o săptămână. Dem
pentru organizaţiile de bază manent de întărirea rîndu- să aibă o atitudine înainta nuale. Maximă urgenţă re losită cu randament ma ne de evidenţiat sî-nt şi e-
constituie prilejul de a se rilor sale cu cei mai înaintaţi tă, să fie un model de prin clamă încheierea primei xim pentru efectuarea
pronunţa asupra reconfirmă oameni ai muncii din rîndu- praşile pe toate suprafeţele în condiţii calitativ su forturile depuse de mecani
rii calităţii de membru al rile clasei muncitoare, ţără cipialitate, autoexigenţă şl destinate culturii porum perioare a praşilelor me zatorii din Ferma de stat
partidului pentru fiecare to nimii şi intelectualităţii, ţi- responsabilitate. Calitatea de bului. Analiza situaţiei a- canice şi manuale ! nr. (! a I.A.S. Simeria. Şe
membru al partidului nu con
varăş în parte. Pătrunşi de cestei lucrări pe consilii u- ful fermei, inginerul Eugen
nîndu-se seama de faptul că feră drepturi în plus, ci, dim Lăzărescu, ne spunea că
marea responsabilitate faţă între înfăptuirea cu succes a potrivă, presupune îndatoriri niee agroindustriale eviden
de această înaltă calitate, rolului şi a misiunii istorice sporite, răspundere şi devo ţiază existenţa unor restan ra porumbului. Un exem prima praşilă mecanică s-a
comuniştii hotărăsc să fie în- a partidului şi calitatea mem tament nemărginit pentru în ţe apreciabile, precum şi a plu demn de urmat în a- aplicat pe întreaga supra
mînat noul document de unor însemnate decalaje ceastu privinţă. îl oferă, în faţă cultivată cu porumb
partid numai acelora care brilor săi există o legătură făptuirea politicii partidului, între praşila mecanică şi tre altele. C.A.P. Orăştie. — 320 ha, iar cea de-a doua
au dovedit că ştiu să lupte indisolubilă. „Partidul sîntem pentru binele poporului şi cea manuală.
pentru înfăptuirea politicii noi, membrii săi, reprezen progresul României'!» în unităţile unde coope în ziua de 11 iunie a.c., (Continuare în pag. a 3-a)
partidului, şi care manifestă tanţii poporului. Ei nu este Alături de analiza exigen ratorii-, mecanizatorii şi ca
nici mai bun, nici mai rău tă a activităţii comuniştilor,
spirit de răspundere şi dis decît sîntem noi, clarviziunea drele tehnice se preocupă
ciplină comunistă pentru a- sa este clarviziunea colectivă înmînarea noilor carnete de cu deosebită răspundere de
plicarea neabătută a îndato partid a dobîndit, la fef, ca asigurarea celor mai bune
a membrilor săi" — arată to racteristicile unul important condiţii pentru creşterea şi
ririlor statutare şi sarcinilor varăşul Nicolae Ceauşescu. eveniment politic, bogat în
le revin din hotărîrile semnificaţii, pentru ridicarea dezvoltarea plantelor, s-a
Congresului al Xll-lea şi Documentele Congresului la un nivei superior a cali trecut la efectuarea celei
Programul Partidului, din al Xll-lea al partidului subli tăţii de comunist. de-a doua praşile la cultu-
Codul etic al comuniştilor, niază că înaltul titlu de co
din Angajamentul solemn, ho munist trebuie să fie acordat Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
numai acelora care dovedesc
tărîrile partidului şi legile că ştiu să lupte pentru În purtătorul noului carnet roşu STADIUL EFECTUĂRII PRI
statului. de membru al partidului, a-
făptuirea politicii partidului, vînd numărul 1, este comu MEI PRAŞILE MECANICE
Discuţiile individuala cu care manifestă spirit revolu nistul pe care-l cunoaşte şi Şl MANUALE LA CULTU
fiecare comunist, precum şi ţionar in întreaga lor activi urmează întreaga ţară, toţi RA PORUMBULUI PE
dezbaterile concluziilor in a- tate. Fiecare comunist trebuie fiii patriei noastre, pentru că CONSILII UNICE AGRO
dunările generale care au să reprezinte un înalt exem întruchipează în chipul cel INDUSTRIALE, ÎN PRO
precedat evenimentul, au plu de devotament şi dărui mai înalt şi luminos luptăto CENTE, PÎNĂ LA DATA
creat posibilitatea unei ana re revoluţionară în luptă şi rul revoluţionar, virtuţiile fiu DE 12 IUNIE A.C. :
lize aprofundate, exigente şi muncă pentru construcţia so-’ lui credincios al clasei mun
principiale a activităţii fiecă cialismului, punînd în prim citoare, care, prin exemplul
rui comunist, desprinderea u- plan interesele generale ale său de viaţă şi activitate — Consiliul Mec. Man.
nor învăţăminte preţioase societăţii, ale poporului, cau de dăruire patriotică, de dîr-
pentru activitatea de viitor, za partidului, a propăşirii pa
intr-un spirit de intransigen triei. (Continuare în pag. a 3-a) %. %
SESIStíI S e n t i m e n t u l IN ZIARUL DE AZI Deva 78 57
70
5/1
Simeria
datoriei LA ÎNTREPRINDEREA Toteşti 68 66
Geoagiu 59 45
Sector (le o deosebită nopţi cînd tinerii Nicolae MINIERA URICANI : Orăştie 58 24
importantă in asigurarea în Simîdrean, Vasile Constan SPAŢIUL MUNCII — Haţeg 51 39
condiţii de securitate de tin, fraţii Silviu şi Stelică SPAŢIU AL AFIRMĂ Călan 50 31
plină a circulaţiei, Distric Soare, Liviu Dincscu, Ioart RII ŞI DESAVÎRŞIRII Hunedoara 43 33
tul linii-contact, din stafia Bălteau, Oclaviun Ungur llia 42 30
C.F.R. Petroşani are în gri sau Nistor Stanei şi Ion PERSONALITĂŢII Dobra 41 26
ja sa reţeaua electrică de Roşu au lucrat în afara o- Brad 31 30 Soarele din cuploarele Hunedoarei sc năpusteşte spre
pe tronsonul cuprins între relor de program spre a (pagina a 2-a) noi forme şi împliniri. Foto : VIRGIL ONOIU
staţiile Iscroni şi Subcctate îndepărta urmările unei a-
şi are un colectiv format varii, zile şi nopţi cînd
din 30 de electricieni, - în pragurile caselor nu le-au
majoritate tineri, oameni simfit paşii, cînd. bucatele finele anului, numărul celor a SIMPOZION. „Din expe B STATORNICIE. Opt ge
şcolilor
pentru care cunoştinţa cu s-au răcii pe masă aşteptîn- care vor beneficia de bilete rienţa îmbinarea brădene pri neraţii de elevi între 9 si 18
de odihnă se ridică la 212,
învăţămintu-
vind
ani a instruit şi educat, de-a
tainele acestei meserii s-a du-i. iar al celor care vor avea lui cu cercetarea şi produc lungul celor 31 do ani de ac
trateze
¡acut în şcoli profesionale L-am întrebat pe unul posibilitatea să-şi la staţiu a- ţia“, a fost titlul simpozionu tivitate, învăţătoarea Ioana
afecţiuni,
lui găzduit de Casa de cul
numite
şi poslliccale. , din aceşti tineri ce crede H la odihna şi trata nile balneoclimaterice din tură din Brad. Cu acest pri Moţoiu. Timp de 23 «ini *
muncit in aceeaşi instituţie :
Treizeci de oameni, trei că este conştiinţa profesio ment. Do la începutul a- Herculane, Felix, Covasna, lej, a avut Ioc şi vernisajul Şcoala generală din oraşul
zeci de priviri care cunosc nală. cestui an şi pînă In prezent Govora sau pe litoral, la 410. expoziţiei de creaţie tehnico- Haţeg. Colegii şi foşti elevi
ştiinţifică a elevilor din şco
fiecare detaliu, mîini auto — Păi, ce să fie ?... Sen — ne face cunoscut tovarăşul B ÎNDEPLINIREA planu lile şl liceele oraşului, inti au sărbătorit ieşirea la pen
Iordan
preşedintei«)
Popa,
sie a învăţătoarei.
rizate să atingă zilnic „dru timentul datoriei fală de Comitetului local al sindica lui ECONOMIC. Pionierii tulată „Muncă şi creaţie“.
generale
mul de sus“ al căii ferate. destinele tării. telor din oraşul Simeria — Şcolii propus ca, din în Vărmaga PAUL VALER
şi-au
cinstea
H A DOUA CULTURA IN
Nu e deloc uşor să lu Şi trenurile curgeau fi au plecat la odihnă şi tra Zilei pionierului, să-şi reali SOLARII. La ferma solarii
crezi în condiţiile în care resc, ca un rîu alunccind tament, numai prin U.G.S.K., zeze angajamentul economic. din Sîntandrei, a I..T.L.F. De
231 oameni ai muncii de la
temperatura numără, în între două oglinzi... întreprinderea „Mar Cei mai harnici, detaşamen va, se desfăşoară intens lu
crările de pregătire a tere
miez de iarnă, multe grade mura“, I.I.L., Depoul şl uni tele claselor a VII-a şi a nului pentru Insăminţarca ce M !
sub zero. Au fost zile şi FELICIA KALMAN tăţile de calo ferată. Pînă la Vin-a, au şl făcut-o. lei de-a doua culturi.