Page 42 - Drumul_socialismului_1980_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

r M cmrntm/ * ¿ r g ammm g gSmmt g t r m mmm g mmm » mmm s mmm g 4

CMT Ï I MS SPAŢIUL MUNCII - sr\ ELEV
f S g|§JK m L/ţ • pionului MINERI-
■iii NIVELUL4 ¡naltei calificări SPEGIAUŞTil 16,00Telex
o dotării tehnice.
am
SPAŢIU AL AFIRMĂRII SI 16,05 Teleşcoalii
16,30 Emisiune !
La Întreprinderea 18.25 Tragerea
manii
18,35 La volan
18,50 1001 de sei
minieră Uricani DESĂViRŞIRlI PERSONALITĂŢII 19.00 Telejurnal
19.25 I4ÎI ordine
gri culturii
19,45 Muzică irş
20.00 Din tezau
20,20 Film artis
UricanU este una din unităţile miniere din Valea Jiu­ acelaşi îndemn, cu entuziasm şi o dăruire deplină, exempla­ şa“. Prcm
ductie a
lui. care in ultima perioadă s-a bucurat de atenţie şi spri­ SPRE COTELE SUBLIMULUI ră, trimiţând la ziuă, aşa cum ne cefe partidul nostru, căr­ me 5
jin deosebit in creşterea dotaţ'iei tehnice şi modernizarea — La început, ca secretar bunele. 22,10Telejurnal
tehnologiilor de lucru în subteran. Este semnificativ că adjunct al comitetului de Nu poţi spune „sectorul lui Stoica“, fără să te gîn-
ponderea producţiei extrase din abataje cu susţinere şi partid, trebuia să fac lucruri deşti la "întregul colectiv, la Nicolae Sultan, Victor Me-
tăiere mecanizată a crescut de la 10 la sută în primul tri­ pe care le credeam greu de zambrovschi, Dumitru Bornoiu, Imre Khelehlén, Laureiiţiu i?ADK
mestru al anului 1079 la 55—60 la sută în 1980, din totalul înfăptuit: uneori, mi se pă­ Khelemen, Ion Nicolae, Nicolcte Buraga şi alţii, fără de
producţiei, utntînd ca pînă la sfîrşitul acestui an. ultimul reau imposibile. Pură nici o care cărbunele n-ar lua drumul zilei. Poale că spusele me­ BUCUREŞTI
din prezentul cincinal, ponderea producţiei extrase cu mij­ exagerare, trebuie Să spun că te, ale unui „iîfiăr inginer“, diferă de àcelcà ale celor care dioprogramul ci
loace mecanizate să reprezinte 80 la sută, Schimbarea cu­ făceam cu toţii eforturi mari. sînt mai vîrstnici şi prin actul de naştere... Staţi de vorbă Radio jurnal; 8
re S-a produs în munca minerului uricăneun 'este expresia Aveam o situaţie nu prea cu ei. presei; 8,10 Ci
diilor; 9,00 Bul
unei adevărate revoluţii. înainte, principala sursă de ener­ îmbucurătoare cu disciplina. 9.05 Răspiuiden
gie cheltuită pentru scoaterea cărbunelui la ziuă o con­ Am trecut la fapte. în spri­ OMUL Şl MĂSURA DEMNITĂŢII lor ; 10,00 Bul»
stituia munca vie —şi nu orice fel de muncă vie, ci munca jinul^ activităţii economice, 10.05 Orchestr
populară ;
10
fizică cea mai grea, cea mai brută şi periculoasă. Astăzi, am început să desfăşurăm o — Eu personal aş spune numai atit : te descoperi pe viaţa; 10,45
această muncă trece tot mai mult pe seama puternicilor vie munca de propagandă tine numai prin muncă. Adică, vezi ce eşti şi ce nu eşti în Limbăşanu şi
maşini, utilajelor şi instalaţiilor mecanice moderne, de pentru^ formarea omului nou, start. După 16 ani de muncă la săpări de gUlérii şi de 11.00 Buletin d
înregistrări ai<
mare capacitate şi înaltă tehnicitate, minerul ne mai fiind, tu o înaltă conştiinţă politi­ Căiire cu greutăţile mai pot spune : nu este uşor, nu a rului şi dirijo
miner doar „pe jumătate“, ci un MINER în înţelesul de­ că. In sala de apel a apă- fost uşor cînd am început. Mina nu este de loc un loc ade­ ghe Danga; 1J
Radio-T
mieră
plin al cumulului, un om ăl tehnicii moderne, care evo­ . . lut panoul „Faptul zilei“, ca­ menitor, dar numai cine îi înţelege lecţia de bărbăţie, de letin de ştiri;
luează pe linia unei continue intelectualizări, Să înţelegem re s-a detaşat_ prin eficienţă. Aci, zilnic, ca într-o gazetă, dăruire şi chiar de curaj ajunge s-o iubească. Am discutat moara folclor
exact cum înţelege colectivul de la Uricani ideca expri­ au început sa apară problemele calităţii producţiei, dis­ cu Miilţi tineri care nu prea se opresc la greutăţile mun­ 12.45 Pe cîmp
mată de tovarăşul Nicolae Geauşeseu : ciplinei, si tot ce era legat de activitatea noastră. De pildă: cii şi nu înţeleg că numai ea, munca, îţi dă satisfacţii. 13.00 De la 1 li)
16
dent club;
„Trebuie să facem totul ea această mare familie a »Liitstc brigăzii conduse de Aurel Soşoi, care în ziua de Unii tineri ne fac greutăţi, absentează de la muncă, dez­ nai; 16,20 Coo
noastră să devină tôt mai unitară, să fie o familie a ¡6 mtii 1930, a păşeai de două ori, armîrul şi evacuînd organizează brigăzile, şi asta nu-i bine. Eu aşa le sfiUh la n<> * 16,4
romănesc pr
muncii libere, a creaţiei libere ce înalţă omul şi îl cărbunele şi dînd peste plan 40 de tone. Uriitaţi-le exem­ toţi brtăcii mei : ,ilrtdiferent cine Eşti, datdria trebuie să 17.00 Buletin <
transformă în om nOu ; asemenea oameni, trebuie Să plul!'. Aşa procedăm şi cu cei care fac nemotivate. Prin­ ţi-o faci ca om şi ca cetăţean“. De cînd mă ştiu n-am Cîntece din f
devenim cu toţii în societatea Socialistă din România . tre cei pe care i-am criticat s-a numărat şi Vagonetarul lipsit o zi de la muncă şi... Altfel nu se poate... temporan; 17,2
trie; 17,50 Cint
Gheorghe Coslache, care in ultimele tuni rid Mai absen­ Arc dreptate Aurel Soşoi, Minerul şef de brigadă din Jarda; 18,00
tează. Staţia de amplificare ne este şi ea de un mare fdlos. sectorul întîL Munca a fost şi rumine hrana spirituală şi 20.00 Divertis)
cu naistul Sta
AŞA CUM NE ÎNVAŢĂ PARTIDUL Au apărui emisiuni noi, mobilizatoare: „Actualitatea eco­ frumuseţea omului. 20,15 Semnale
nomică“, „Portretul zilei“, „Nu faceţi ca ei“ şi altele. ÎH 20.45 Cadenţe
Discutăm eu tovarăşul Cor­ permanenţă am trecut, pe toate căile, la popularizarea ini- TRADIŢIA O zi într-o o
ţintivelor muncitoreşti: „Brigada înaltei productivităţi“,
Non stop mu:
nel Bololoi, secretarul comi­
tetului de pariid şi preşedin­ -Dirigenţia muncitorească“, „Contul de economii ui secto­ Cu tînurul Gheorghe Per- TIMIŞOARA
tele consiliului Oamenilor rului'', care au cuprins tot mai multe brigăzi, maiştri, in­ secan, subittginer îit sectorul litatea radio;
cetăţenesc : T
fnuncii, despre mină şi despre gineri — iar pentru rezultatele obţinute îi stimulăm moral ¡I, dialogul a fost ScUrt : craţiei — un s
oameni, despre profundele şi material. Dispunem de un punct de informare cu un — Muncesc în Sectorul II cu masele ;
mutaţii social-poliliee şi So­ permanent caracter funcţional, de unde nu lipsesc „Biblio­ de cînd am terminat studiile. Piesele de s
problemă ? F
ciale cure du intervenit în teca volantă“ şi „Colţul juridic“. O atenţie deosebită acor­ Nu ştiu clacă e bine spus ştiu prin atelierele
viaţa nticăitcnilor. dăm instruirii minerilor pentru respectarea normelor de nu, dar tinereţea nu-i o scu­ meşteşugăreşti
— hi esenţă, rezultatele protecţia muncii. ză atunci cîiid este vorba de înregistrări de
ră; 21,00—21,31
obţinute pînă acum sînt ur­ în prezent., peste 80 la suta din brigăzile de producţie, muncă : avem chiar datoria artele.
marea unei mai susţinute, Mai printre care cele conduse de Dumitru Bornoiu, Ion Nicolae, — faţă de noi înşine — să
bogate şi luai bine orientate ‘Ţraiati Pop, Gheorghe Scorpie, Nicolae Sultan, Nicolae nu dezamăgim dăruirea şi
activităţi organizatorice şi p'o- Buraga şi alţii îşi îndeplinesc şi îşi depăşesc sarcinile de strădania părinţilor noştri. In
litivo-ideologice. în ultimii plan. Nu ştiu cil de expresive silit cifrele pentru alţii, pe sectorul din care fac parte, A
ani mina noastră ă fost do­ noi însă, ne definesc deplini iie ilustrează munca şi succe­ munca, disciplina şi protecţia
tată cu complexe mecanizate, sele obţinute. 111111111^' ÆSÈÊM vluncl1 sini la marc cinste. DEVA : Biz
combine de abataj şi înain­ Certitudine şi realitateComunistul Ion Geană, econo­ 2 Comuniştii ne sînt modele trlii); Cine m
tare. Peste 350 de mineri şi eleetrolăcăluşi se vor califica mist, şeful contabil al I.M-. Uricani, are siguranţa, că toi . : MMwætm9 demne de urmat, rămâne ta) ; Bizonul
in acest an. Susţinerea mecanizată a depăşit 52,7 Iu sută, ceea ce face pentru- educarea omului, vh fi filai bogat în doar ca noi să ne fortificăm, de vară); I
ceea ce duce la o economie de pcSte 2 000 hic tic lemn de conţinut şi de durată. să ne îndeplinim ta Oatneni. Am în vedere faptuli binecu­ Blestemul păi
temui
iublr
mină. Munca se desfăşoară în condiţii de securitate depli­ noscut la Uricahi, că există o masivă participare a tine­ Hoţul clin Ba;
nă. Asta înseamnă o înţelegere superioară a noului, a dis­ NEPREŢUITA INDIGNARE rilor la acţiunile iniţiate de organizaţia de partid, iar la gistul); Rug f
capitolul realizări, răspundere, angajare, credem că nu ni
ciplinei. Avem 0 datorit de împlinit. Să dăm ţării cărbu­ Minerul Gheorghe Scorpie se poale imputa nimic. Este, poate, cel mai important lu­ ta); Moarte
(Constructorii!
ne. Gu alte cuvinte, un act de responsubililttte, un act so­ munceşte de 23 de ani la mi­ cru acesta : să te mândreşti cu roadele muncii tale !... Ştiu Bagdad (Grăc
cial prin definiţie. Formele folosite pentru a ne mobiliza nă Uricani, la acelaşi sector: PETROŞANI :
la îndeplinirea sarcinilor economice, popularizaren rezulta­ trei. ,,Ce mi-am zis — ne că cei peste 600 dc tineri ai minei noastre continuă fru­ lui vodă Lăp
telor şi a metodelor înaintate, ctilicăreit severă a IteiifUIl- spunea Gheorghe Scorpie — moasa tradiţie a ortacilor noştri : numai prin muncă le rea); Safar
~~—
descoperi ca om !...
surilor şi rămhietilor in unită constituie cOHţinntid propa­ ¿Vacă tot muncesc, apoi să se Noiembrie);
gandei vizuale, a activităţii staţiei de amplificare şi al vadă că muncesc şi am venit ‘‘‘ '»ebuie (Ii
I : I se i
muncii cu omul. Dacă Orliteiî mei — ce frumos sfiită ,,brtu- la mină. Din prima zi am ...SI CIFRELE ÎNDRĂZNEŢE zerul (Culturi
cii mei !*‘ — concentrează cicblo in abataje, în utCiitre, îit- muncii bine, am cîştigal bi- PRIND VIAŢĂ Casey (Munci
deihîharea, măiestria şi hărrlicia ihsciimhă că ne-ahi în­ nâ, trăiesc cuminte, mă pre­ CAN : Cun
ţeles menirea. Ştiu, că pe Ungă dăruire şi hărnicie, minerul ţuieşte toată fume'a, da eu întotdeauna ştiinţa mate­ fărul) ; LONI-
P
(Minerul);
pune in slujba cărbunelui, o ţării, inteligenţa şi inventivi­ n-aht linişte. De cînd Mi s-a maticii, ne-a impus un anu­ nu riscă nu ci:
tatea de care nu dlicbm lipsă. Ihcă de la începutul acestui spus: ,,1'oVarăşe Scorpie, mit respect. Poale pentru rcsc) ; ANI!
an ne-am confruntat cti Unele gr eu tăi i ttíclOhice, cliir şi cu preiei fr'ohtăţill /“ — ăstei era exactitatea cifrelor, pentru poliţist inci
indisciplina, cu „übsëntomUnii“. Măsurile hó'aslru ăti fost cam priit 1964 — ăin Uitat precizia unor teorii şi aplica­ citoresc) ; UI
prompte : Om format comitete de acţiune care UÜ luat mă­ Că măi sînt eu. Este adevărat, bilitatea lor pfaclică. De mul­ zentatorul (7
BRAD : Mire
suri concrète acoló, la locul de mUhcă, şi rëzullUlele il-du că minelj făai biirii că la te ori cifrele pot constitui a- (Steaua roşie
înlîrzidt să se Urate. Peste 80 la Sulă din „abonaţii la ab­ noi In Uricahi fiu cred că dcvărale metafofe. E întreba­ Mizerabilii (
u
senţe nemotivate s-au încadrai în disciplina cblecllvtţlHi. măi există... Păi, ca Boriioiu, S'utlăii, Kllelemeh, Bura'gh, rea care ne-am pus-o notlă mul cartuş
GEOAGIU-B.1
Ne mîndrim cu succesele cbíeclivelór din sectoarele 1 şi U■ Sorescă... Ei, de-a'r fi toţi. că ei,! Dă, Măi eiie kîîe unu de înşine şi căreia i-am căutat primăverii (t
Ne-am analizat activitatea peHlru ^perfecţionare, să crfrŞtpIn unul dintre răspunsurile posi­ ră) ; HAŢEG
hu-şi află loca... li întreb : ,-,Ei, ite te illrbi să pl'ecl, mai
oameni pe care linia dé cohduită a cinstei şi a Utilităţii omule, dc cc hu-ţi place mănka ?“. Astă Mă roade şi-mi bile, abbrdîndu-l pe directo­ seriile 1-II (
socialiste să-i caracterizeze cu adevărul, aşa cum ne în­ strică somiihl. Am Vrkti trei ortaci căite îft ullihtă Vreine rul I.M. Uricani, inginerul fost regăsită
(Grădina dc
vaţă partidul. ............... H ău cam luat-o razna : 2—3 rteînoliVhle alună gl'eli în hă­ Carol Schreter. Două lozuri;
Cuvinte simple, dar cită comoara tle Simţire pointu tn inuţa brigăzii. Noi, mă gândesc la colectiv, am notării să-i — Faţă de anul trecut, în losul din Roc
miezul Ibr ! discătăm in colectiv. Si i-am disciUăt. AcitM mi măi avCm acest an va trebui, să reali­ (Casa de cu
zăm o producţie suplimenta­
cazuri de indisciplină. îi mai iău la rost pe şefii de schimb ră de 150 000 tone de cărbu­ toare, seriile
SIMERIA ; J;
PEPINIERA Care ii reped pe tineri: „Măi, omule, tu cînd ai venit la ne şi peşte 11 000 ml lucrări de pregătire. Rezultate­ ne (Mureşul)
mină ştiai de toate ?... Păi dtiinci i Ai răbdare cil băieţii le de pînă hcilM sirii încă Modeste. Pé lingă mecaniza­ nul miliare
— CecU ce e sănătos, demn ăştia hoi!“. ' rea existentă-, în aceste zile vor fi date în exploatare GHELARI: i
şi cinstii la dpL ijfirtkfii, éste Minerul Gheorghe ScOrpie prOtlUilţă încruntat ateste două complexe M'ecÜniz'áíe cu o prodiltţie Medié de 40Ô— nu a avut
sădit CU rădăcini pittetUike, vorbe, fierbe înăuntru şi îmi place indignarea lui. 500 tone cărbune pe zi. Sîntem prima mină din Valea Jiu­ resc).
în àdiftçüt mihei. Aici înVeţi IPOSTAZELE MODESTIEI lui care are rezerve accesibile la. Micfo-cariere. Avînd în
să munceşti, te impui prin Vedere ^creşterea producţiei de cărbune, pe ffrimut plan al
càéa ce faci, prin hărnicie, lht'eflbcăibfiîl nostru, şbftil activităţii noastre am situat ridicarea întregii munci la o
prin cunoştinţele talé pur ¡tí­ sectorului îl, inginerul lăcob calitate nouă, superioară. Pentru începui, 25Ô de mineri
ñale. Ochiul colectivului îţi Stoica, cel mtii tînăr Şef de urmează o primă etapă a calificării şi policalificării.
cintăreşle fapta, gestul, sîr- sector de la Uricani. Ducem o muncă intensă pentru instaurarea disciplinei, li­ Timpul pr<
guinţa, munca, fără greşeală, — Nbi, Minerii, sîntem cei chidarea absenţelor nemolivale. Poale pare naiv, dar pe ziua de 13
in cei peste 20 de ani de Măi realişti oameni de pe pă- lingă colectivele de muncă politică din. sectoare, care dis­ va ii în ger
cu cerul var
minerii am calificat nu mai mînt. Şi nu ne sfiim s-o re- cută de la om la om cu cei care ne fac greutăţi în pro­ vor semnala
puţin dc 94 tl'e ffii'neri, prin­ cilrioăşfeni, Vă chiar ne Mîn­ ducţie, personal am ,discutat cu peste Í00 de tineri, printre ploaie, insoţ
tre care, GOnsl'áñlih P'ópovi’ci, drim cu asta. M-aţi întrebat care i-aş numi pe Nicolae Tărăbuţa, Ion Radulescu, Cos- cări electrice
sla slab la
Vasile MuîlVeiiniţ, Altfel M'd- de colectivul pe care îl con­ tache Leuca. Chiar azi am discutât cu trei tineri din bri­ sectorul vest
coviţiiic. Ion. V'óWe’ahii şi duc dăcă este săii fiu BUN. gada lui Gheorghe Scorpie, care voiau să plece de la mi­ ra minimă
mulţi alţii. O viaţă Întreagă La noi in sector toţi minerii, nă. După discuţie s-au liotărît să rumina. Esté adevărat ca între 11 şi IC
maximă intr
ani săjîiil gălerii, a'cüHi àm ó maiştrii şi inginerii sînt avefn greutăţi cu zăcămînliil, cu transportul, dar asta nú de.
!
brigadă cûUljilûitij da 60 de mineri şi elcctrolă'cătuşi. BUNI. Dovadă: în cel'e cinci înseamnă să facem concesii indisciplinei. îmi plac oame­
Timpul
pr
Conduc un. Complex Mecanizat. Ortacii mei sînt oameni luni dih ă'c'est ăn ne-am d'e 7 nii disciplinaţi, stábilí, oameni care aii Un ideal. încercăm 11 şi 15 iuni
unul şi unui. Unii, după şut urinează Cursuri de calificate, ■ păşit sarcinile leii peste 14 000 să Stabilim exodul de încadrări şi plecări. Şi vom reuşi. È moaşă, cu c
alţii polic'alificùre. Cu tineri ca Gheorghe H'orp'ea, Ituiii toh'e 'd'e Cărbune 'cbksifi'căbil. de datoria noastră a c'omuniştilor. P'efilru că dînc'ol'o de Cu tctul izol
Bobos şi alţii a trebuit să am răbdare, o răspundere apar­ Şi acest, siiec'es se d'aibfqşt'e cifre, dincolo de sarcini economice se află binul, şi av'eni nala averse i
ţite de desci
te, permanentă. Nu-i uşor să predai d'e l'á cdtédta 'ábdt'a- creşlerii 'productivităţii muncii planificate .cu peste 510 datoria de a-l educa...
jului lecţii profesionale. Aici, lihti'e te îli'cbnjoară. M'âfîhil'e kgfpbs’t. Este adevărat că n-ţii» 'ăjiths încă să ne me- neral inslab
La munte,
ctihizărn şi că pfb'ducţia 'siiplifhşniără ’obţinută în c'efi
şi Eărbtinele, dihcpl'o ‘d'e {¡orbe se c'eir, cunoştinţe şl 'd'ejriqrt- Să întregim deci Cifr'el'e, să lăsam viitorimii locul de schimbător,
l
strafii practice. M'odéliíl trebuie să fie iii p'ehnclhenţă ! măi Mare parte 6 scoatem din ăţdtaj'e, căMifră. Abt a .'aci(M cinste al muncii, iar omûlüi să-i îritregifh frumuseţea Jiriii la averse de
/
CţinOştiUfeVe tëhüikë şi practice áú fătiii (Ijh Viih'etut fie pregătim să montăm în frontătul lăţ Lăurehţîu ÎLhel'e- noi valori, prin noi valenţe spirituale, dîndu-i strălucir'e şi te de desci
(Meteorolog
şef de brigadă, Simion Bttdescu, din sectorul UI, un ade­ men un complex mecanizat, Eii cred, in hărnicia colectivu­ demnitate. _ ___ Liana Ţuţur
vărat model pentru 'ortacii săi. lui pe 'care îl conduc. Tineri jj •tnrsl'nici, ne dăm Mina, la Pagină realizată de DUMITRU DEM IONAŞCU