Page 45 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 45
u
SAU C€ UwTW
Plenara lărgită
i\ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITÍ-VÁ î
a Consiliului National
9
al Oamenilor Muncii
Vineri, 13 iunie, sub pre ne condiţiuni a sarcinilor puternice şi îndelungi a-
şedinţia tovarăşului Nicolae planului pe acest an, şi pre plauze, cu urale şi ovaţii.
Ceauşescu, secretar general gătirii producţiei pentru Cuvîntarea se dă publi
al Partidului Comunist Ro viitorul cincinal, în primul cităţii.
mân, preşedintele Republi rînd, pentru anul 1981. în secţiuni, ca şi în gru
cii Socialiste România, a împreună cu tovarăşul pele de lucru, la care au
avut loc, la Palatul sportu Nicolae Ceauşescu, în pre luat cuvîntul peste 1 500
rilor şi culturii, şedinţa zidiul şedinţei plenare au de tovarăşi, participanţii au
plenară lărgită a Consiliu- luat loc tovarăşa Elena dat o înaltă apreciere or
liului Naţional al Oameni Ceauşescu,. tovarăşii Ilie ganizării acestor dezbateri,
lor Muncii. Verdeţ, Iosif Banc. Emil care demonstrează preocu
Şedinţa a reunit peste Bobu, Cornel Burtică, Vir- parea constantă a conduce
6 000 de participanţi — gil Cazacu, Lina Ciobanii, rii partidului, a tovarăşului
HHSHi membri ai Consiliului, ca Ion Coman, Nicolae Con Nicolae Ceauşescu, de a se
stantin, Constantin Dăscă-
dre de conducere din mi
nistere şi centrale, pre lescu, Ion Dincă, Janos Fa- consulta permanent cu ac
tivul de partid, cu cadrele
S ¡ 3»»«»^ Ü t AR ti IUI E t t A Si şedinţi ai consiliilor oame zekas, Ludovic Fazekas, din economie, cu masele
Cornelia Filipaş. Paul Nii-
nilor muncii, şi directori de
de oameni ai muncii, de a
întreprinderi, alte cadre e- culescu, Gheorghe Oprea, intensifica participarea a-
conomice din unităţi indus Gheorghe Fană, Ion Păţan, cestora la stabilirea direc
triale, de construcţii, trans Dumitru Popescu, Gheor ţiilor principale şi adopta
Anul XXXII, nr. 7030 SÎMBÂTĂ, 14 IUNIE 1980 4 pagini — 30 bani porturi, comerţ exterior, ghe Rădulescu, Leonte rea măsurilor concrete pen
precum şi cadre de condu Răutu^Virgil Trofin, Ştefan tru traducerea în viaţă, in
cere şi ¿¡Iţi lucrători din Voltec, Ştefan Andrei, Mi- cele mai bune condiţiuni a
cercetare şi proiectare. hai Gere, Nicolae Giosan, programelor de dezvoltare
Noua calitate - concept prospectiv aflat concluziile dezbateri Suzana Gâdea, Ion Ioniţă, economico-socială a patriei
La ordinea de zi s-au
Ana Mureşan, Elena Nae,
noastre.
lor desfăşurate în zilele de Marin Rădoi, Ion Ursu, în spiritul indicaţiilor şi
11 şi 12 iunie pe ministere Richard Winter, Ilie Rădu orientărilor date de tova
de profundă esenţă constructivă de specialitate : construcţii lescu, Marin Vasile, precum răşul Nicolae Ceauşescu la
şi miniştri, membri ai Con-'
de maşini ; metalurgie; in
dustrie chimică ; economia siliuiui Naţional al Oame consfătuirea de lucru de la
Situată cam la jumătatea liste multilateral dezvoltate, forestieră şi materialelor de nilor Muncii, alte cadre de C.C. al P.C.R. din 29—30
drumului din cincinalul pe ele se amplifică, tinzînd ca construcţii ; construcţii in conducere din economie. mai a.c., participanţii au a-
care ne pregătim să-l înche ansamblul activităţii construc dustriale ; industrie uşoară; în cadrul şedinţei a luat nalizat în cadrul dezbate
iem anul acesta, Conferinţa tive să se definească printr-o transporturi şi telecomuni cuvîntul tovarăşul Nicolae rilor modul în care se rea
Naţională a partidului, din înaltă calitate şi eficienţă. caţii ; petrol, mine şi geo Ceauşescu, secretar general lizează sarcinile actualului
decembrie 1977, a elaborat logie ; energie electrică; in al Partidului Comunist Ro plan cincinal şi au făcut
Şanse maxime de afirmare
nu numai programul supli dustrie alimentară ; comerţ mân, preşedintele Republi propuneri concrete vizînd
oferă noii calităţi, în gene
mentar de dezvoltare econo- ral calităţii superioare, os exterior şi cooperare eco cii Socialiste România. Cu îmbunătăţirea organizării
mico-socială a patriei — o- moza sa puternică cu implan nomică internaţionala ; fi vântarea secretarului gene producţiei şi a muncii, a
rientare de ordin cantitativ, tarea şi generalizarea revo nanţe, precum şi în 39 de ral al partidului a fost pri cooperării inter uzinale, a a-
de proporţii •— ci a definit, luţiei tehnico-ştiinţifice ce se grupe pe centrale — dez mită de participanţi cu deo provizionării tehnico-mate-
în acelaşi timp, drept cerinţă manifestă pe plan mondial, bateri privind problemele sebit interes şi deplină u-
primordială a progresului so probare, fiind subliniată cu (Continuare in pag. a 4-a)
inaugurată în economia ro înfăptuirii în cele mai bu
cietăţii noastre concentrarea mânească de cincinalul
efortului constructiv asupra
laturilor calitative. „Consider 1976—-1980, consecinţă fi Reşaparea anvelopelor — o acţiune
necesar —• sublinia tovară rească a participării tot mai
şul NiCOLAE CEAUŞESCU în marea omului nou etc., iar in intense a României la schim
raportul la Conferinţa Naţio ultimă analiză — amplitudi bul mondial de valori. După ce se cere moi mult extinsă
nală — să trecem de la fazo nea şi bogăţia rezultatelor cum se ştie, această interfe
acumulării cantitative la o muncii. renţă deschide o largă per derea de transporturi auto cunoaşte în principal două
fază nouă, superioară, aceea Din concluziile Conferinţei spectivă dezvoltării patriei. Mijloacele de transport Hunedoara, foloseşte anual aspecte. în primul rînd se
a luptei pentru calitate, A Naţionale, precum şi ale al Procesele productive sînt su auto consumă nu numai
venit timpul să transformăm tor documente ale partidului puse unor exigenţe tot mai combustibili şi lubrifianţi ci circa 8 000 cauciucuri noi, mili tează pentru lungi ră
cantitatea într-o nouă cali se degajă cu mare forţă fap pronunţate în drumul spre e- şi anvelope, şi în acest do fiind deci o mare consu cit mai mult posibil t
timpului de folosire a an
tate". tul că în dezvoltarea econo- ficienţă maximă. Din cuvîn- meniu consumul nu e deloc matoare de anvelope şi de
Prin întregul său conţinut, mico-socială a ţării, a forţe tările secretarului general ol mic. Iată cîteva date ofe aceea problema utilizării velopelor. în acest domeniu
prin caracterul cuprinzător, lor de producţie, s-au impus partidului, între care cele de rite de tovarăşul Ioan Bar- 6 AVUŢIE CE TREBUIE gSSgfiSTftOPUSA'
cerinţa s-a detaşat încă de proporţiile uriaşe, schimbări ia consfătuirile de lucru de bu, din cadrul biroului teh
la început prin cîteva trăsă consistente în structura pe la C.C. al P.C.R. din februa nic al I.T.A., cifre menite
turi definitorii, care s-au am ramuri, precum şi în nivelul rie şi mai a.c. — ca să a- să ne permită o introdu
plificat şi s-au conturat în tehnic al dotării şi echipării mintim doar ultimele două — cere în temă : o anvelopă
cursul înfăptuirii obiectivelor tuturor ramurilor. S-a cîştigat, colectivele de oameni ai nouă costă între 1100 şi
economico-sociale stabilite de asemenea, o bogată ex 1500 lei şi, conform fişelor acestora se pune cu foarte se obţin rezultate bune,
de Congresul al Xl-lea al perienţă în însuşirea şi apli muncii, organizaţiile de partid tehnice, trebuie să circule mare acuitate. Dealtfel, numeroşi şoferi eirculînd
partidului. carea principiilor şi cerinţe din judeţul nostru au des 50 000 km,- adică circa 3 I.T.A. are sarcini stabilite cu o anvelopă nouă peste
Avem în vedere, în pri lor ştiinţei conducerii. prins cu deosebită claritate ani de zile. Ce se întîmplă prin plan în ce priveşte co 50 000 km şi fiind stimu
mii! rînd, faptul că exigenţe- - In al doilea rînd, cerinţe direcţiile esenţiale de acţiu apoi cu anvelopa ? Este, fie lectarea şi trimiterea la laţi în acest sens prin atri
'ri noii calităţi nu se referă le sale se înmănunchează în- ne în prezent şi într-o largă trimisă la recondiţionare, reşapare a anvelopelor ce buirea de premii. Aici se
doar la un domeniu sau al tr-un factor cu acţiune per perspectivă, fundamentate 'î la întreprinderile ce co merită supuse acestei ope pune însă problema să nu
tul, ci la întreaga muncă, la manentă, nelimitîndu-se Ia ştiinţific în documentele Con lectează materiale refolosi- se ruleze cu o anvelopă
toate laturile activităţii socia dimensiunile temporale ale gresului al Xll-lea al parti bile. O reşapare costă circa raţii. în cursul acestui an, pînă cînd nu mai poate fi
le, vizînd producţia materia unui cincinal ; pe măsura dului. 350—400 lei, iar anvelopa de pildă, planul prevede
lă, perfecţionarea relaţiilor desfăşurării practicii sociaie Sînt vizate aici predilect ce este supusă acestei ope trimiterea la reşapare a TRAIAN SONDOR
de producţie şi sociale, for de făurire a societăţii socia- creşterea productivităţii mun- raţii mai poate circula — circa 2 800 cauciucuri.
conform normativelor — Evident, preocuparea pe (Continuare în pag. a 2-a)
{Continuare în pag. a 2-a) încă 28'000 km. întreprin linia utilizării anvelopelor
ÎN ZIARUL DE AZI
REALIZĂRI IN TURISM
întreaga producţie de furaje — strînsă .şi depozi Oamenii muncii care
tată fără nici o pierdere ! activează în sectorul dc
Calităţi umane, făurite în procesul muncii Turism au încheiat cu
Activitatea continuă şi după ultimul sunet de clo rezultate bune primele
poţel cinci luni de activitate
Valea Jiului — Actualităţi din acest an. Astfel, Ia
Cartea — Scena — Ecranul încasările valutare ei au
Reflector depăşit cu 30 la sută
prevederile planului (43
la sută la încasări pe
devize liber convertibi
pŞCCENŢEi tingada artistica le) ; cu 10 Ia sută la ex
cursii interne, 3 la sută
la excursii externe şi 3
prins cu talent şi, mai ales, ia sută Ia odihnă şi tra
cu mult suflet, unele din tament pentru cetăţenii
Cei prezenţi in sala ca
aspectele negative ce se mai români ; au desfăcut cu
sei de cultură au rămas oa
înlîlnesc în viaţa de fiecare 6 la sută mai multe
recum contrariaţi cînd, la
zi a colectivului, a obştei.
încheierea instruirii, au fost mărfuri prin sectoarele
rugaţi să rămînă pe locu Causticitatea textului, cu proprii dc alimentaţie
„răvaşe“ trimise la obiect, publică şi şi-au depăşit
rile lor, pentru a urmări ţinuta vestimentară şi sce cu 3 la sulă producţia
un scurt program prezentat C.S. Hunedoara — laminorul de profile mici, secţie importantă în producţia de la
nică deosebită, fondul mu industrială planificată.
de cîteva brigăzi artistice minate. Foto: VIRGIL ONOIIJ
zical adecvat, toate susţinu
din oraş. Oamenii se gru-
ta de o interpretare plină
beau, aveau treburi acasă şi de har, reprezintă de fapt
apoi erau destul de obosiţi punctele forte ale acestei din oraş, numeroşi membri renţiu Mărgineanu. Momen Ocoş), s-a bucurat de un bi
după o zi de muncă. Câţiva brigăzi, formală din Elvira ai activului obştesc. tele "poetice au fost susţinute nemeritat succes.
de către Adrian Păunescu şi
au plecat, cci mai mulţi, Ulari, Rodica Opîrlescu, H CENACLUL „FLACĂRA“ de Corvin Alexe, actor la 88 COMPLEXUL „ASTO-
însă, au rămas. Şi nu au Georgela Macra. Rczi Mar- LA PETROŞANI. .Toi, 12 iu Teatrul de stat „Valea Jiu IlIA“. Astăzi se va deschide
regretat. Dimpotrivă, pro dan, Minodora Coslca, Oli nie, un mare număr dc iubi lui“. in microcartierui 15 din De
va, o nouă unitate comercia
gramul prezentat a creat via Belea. Ioan Slăncescu, H EXPUNERE. Zilele aces tori ai muzicii tinere şi poe ¡8 „GETUSA“ LA GEOA- lă. Este vorba de complexul
tea, la Casa de cultură din ziei, din Valea Jiului, au a- „Astoria“ al I.C.S.A.P., alcă
GIU. Ansamblul de eîntece şi
momente dc destindere, de Olimpiu Citirea şi bine în Haţeg a avut loc, cu prile vut bucuria do a so întîlni dansuri „Getusa“ al Comite tuit dintr-un restaurant cu
voie bună. Dintre toate drumată de instructorul A- jul „Cadranului politic“ — o cu membru Cenaclului „Fla tului judeţean de îndrumare 110 locuri, o braserie pentru
al
căra“
tineretului
revolu
expunere pe tema „Dezarma
formaţiile care au evoluat lexandru Chir iţă. rea generală şi in primul ţionar, condus de poetul A- a creaţiei populare şi a miş l.io persoane, un bar dc zl
pe scenă, cele mai multe „Stanţele comerciale“ ha- rînd cea nucleară — impera drian Pătmescu. Pe scena cării artistice de masă a fost şi trei terase.
ţegane dovedesc încă o dală Casei de cultură a sindica prezent, joi seara, in mijlo M. CRIVAT
aplauze le-a cules brigada tiv de importanţă vitală pen telor din Petroşani au evo cul oamenilor aflaţi Ia o-
că la baza succesului se a-
artistică „Stanţe comercia tru progresul şl existenţa în luat interpreţii de muzică tî- dihnă şl tratament în staţiu
flă munca, împletită cu pa nără Victor Soeaciu, Doru nea Geoagiu-Băi. Spectacolul
le“, a lucrătorilor din co tregii umanităţi“. La mani
siunea şi talentul. Stănculescu, Adrian Ivaniţchi, „La luncile soarelui“ (condu
merţ. Cei 8 componenţi (şase festare au participat secretari Sorin Minglilat, Ileana Cali cerea muzicală — Vasile Mo-
tinere şi doi tineri), au sur- M1RCEA LEPĂDATU al organizaţiilor de partid nerie!, Marin Nagy şl Lau- lodeţ, coregrafia — Mircea
\
