Page 46 - Drumul_socialismului_1980_06

Pag. 2 á DRUMUL SOCIALISMULUI N

Noua cantate — concept prospectiv

de profundă esenţă constructivă 9,30 Curs <le
9,50 Telecinen
(reluare)
ţGrmare tlin pag 1) Un spaţiu larg de mani­ organelor de partid şi de stat 11,40 Limba n
festare a exigenţelor noii ca­ este mutarea centrului cie
cii, economisirea la maximum lităţi îl reprezintă perfecţio­ greutate jos, în organizaţiife 12.00 Concert
cartea cl<
a muncii vil şi a celei tre­ narea continuă a conducerii de partid, în unităţile econo­ cii pop Oi
cute, în care un rol deose­ ştiinţifice a întregii vieţi eco- mice şi sociale, să se acţio­ Grieg
bit de important ii are apli­ nomico-socîale de către or­ neze in strînsă legătură cu 13.00 Mozaic
tie-sporti
carea riguroasă a principiiIot ganele şi organizaţiile de masele de oameni ai mun­ 18.35 Săptămîi
noului mecanism economico- partid. In legătură cu aceasta, cii pentru a se soluţiona co­ 18,50 1001 de
financiar, descoperirea şi- va­ tovarăşul Nicolae Ceouşescu respunzător problemele, să 19.00 Telejurm
lorificarea resurselor proprii arăta la Consfătuirea din mai se dezvoite cu mai mult cu­ 19.25 Călătorie
de materii prime şi energe­ a.c., de la C.C. al P.C.R., raj critica şi autocritica în
tice, reducerea importurilor, „...că o bună conducere im­ folosul îmbunătăţirii întregii 19,45 Teleencit
reciclarea materialelor refo- pune creşterea continuă a ro­ activităţi. 20.30 Publicila
20.35 Film ser
losibile, producţia de piese lului conducător al partidu­ Organele şi organizaţiile Compani
de schimb, recondiţionarea, lui în toate sectoarele de de partid din- judeţul nostru Ewing“.
întreţinerea şi repararea uti­ activitate. Totodată, nu tre­ ou desprins o seamă de 21.25 De pc s
lajelor, punerea la termen în concluzii şi cu prilejul discu­ Spectaco
„Vidra“ Orâştie, secţia confecţii blană. Maistrul Paraschiva Golea, imprcunl cu im
funcţiune a capacităţilor pro­ buie să uităm că realizarea ţiilor individuale cu comuniş­ grup de croitori-blană, caută posibilităţile cele mai economicoase pentru croire. 22.30 Tclc.ium
Sport.
ductive ş.a. rolului conducător al partidu­ Foto: VIRG1L ONOIIJ
In Raportul la cel de al lui presupune îmbunătăţirea tii, a adunărilor care au a-
Xtl-lea Congres al partidului, activităţii fiecărei organizaţii, nolizat această activitate, on-
tovarăşul Nicolae Ceouşescu a fiecărui comunist, care tre­ gajîndu-se să-şi ridice pe o Întreaga producţie de furaje — strtnsă şi
sublinia că o orientare prin­ buie să-şi îndeplinească în treaptă calitativ superioară
cipală a viitorului cincinal condiţii tot mai bune sarci­ întreaga muncă de conduce­
este creşterea mai rapidă a re in scopul înfăptuirii ne­ depozitată fără nici o pierdere! B U Clăii E ŞT
productivităţii sociale, prin nile încredinţate în sectorul abătute a sarcinilor ce revin dioprog ramul
organizarea ştiinţifică a pro­ său de activitate“. Abordînd problemele pri­ consiliile unice agroindus­ şat cu întârziere, deoarece Radiojurnal;
ducţiei şi muncii în toate ra­ O cerinţă de prim ordin colectivelor hunedorene din vind realizarea în condiţii triale. Formaţiile de meca­ s-a tărăgănat inadmisibil presei; 8,10
diilor; 9,00 B
murile economiei. impusă stilului de muncă ol documentele de partid. ireproşabile a obiectivelor nizatori constituite pentru curăţirea silozului (!j. 9,05 Audienţ.
stabilite de Congresul al însilozarea furajelor la Pentru a evita pierderile Buletin de «
Xll-lea al partidului, refe­ C.A.P. Haţeg şi Pui s-au din producţia de furaje, la vis ta litera
Doine şi jo
ritoare la dezvoltarea sec­ preocupat de folosirea cu C.A.P. Densuş s-a organi­ 11.00 Buletin
Reşaparea anvelopelor — o acţiune aprovizionării tot mai bu­ randament ridicat a utila­ zat recoltarea manuală a . A4, »s U U U ;
torului zootehnic, în scopul
cultura
toca
jelor din dotare, precum şi
flaurilor de trifoliene şi de
ne a populaţiei cu produse a timpului favorabil, reu­ pe pajiştile semănate, . de­ mi era Rad io-
lctin de ştiri
ce se cere mai mult extinsă agfoallmentare şi a indus­ şind astfel să încheie a- oarece pe aceste suprafeţe moara folcl<
triei ou materie primă, în ceastă acţiune. Potrivit nu s-a putut intra la însi- 12,45 Muzică
dă; 13,00 De
euvîntarea la Consfătuirea programului stabilit pen­ lozare cu mijloace mecani­ Meridian-cdul
(Urmate din pag. 1) unităţile din Haţeg şi Hu­ corespund din punct de ve­ de lucru de la C.C. al tru prima etapă, la C.A.P. zate. Pînă acum s-au strîns jurnal: 10,
nedoara, în fiecare auto­ dere calitativ. Se simte, de P.C.R. din luna mai a.c., Unirea se depun eforturi nutreţurile de pe 20 de ding; 18,00 O
bază au fost constituite co­ asemenea, nevoia dotării secretarul general al parti­ susţinute în scopul strîn- hectare. Cooperatorii - sînt La hanul ci
;
reşapată şi în acest sens misii care urmăresc. în­ autobuzelor cu aparate şi dului, tovarăşul Nicolae gerîi unor cantităţi cit mai mobilizaţi în aceste zile să Azi, în Rom
sonori
denţe
s-au întreprins în ultima deaproape starea anvelope­ utilaje pentru verificarea mari de furaje. Mecaniza­ finalizeze acţiunea pe încă jurnal: 22.30
vreme o seamă de măsuri lor. în cadrul reviziilor pe­ anvelopelor ce urmează a Ceauşescu a cerut lucrăto­ torii repartizaţi la această 8 hectare. între cooperato­ 24.00 Buletin
cum ar fi efectuarea de riodice un om se ocupă fi expediate spre fabrica rilor din agricultură să a- lucrare au însilozat, pînă rii care se evidenţiază la C,()0 Non sto;
turn.
controale zilnice asupra stă­ special de controlarea cau­ din Bucov unde se execu-tă corde o deosebită însemnă­ acum, peste 500 tone nu­ recoltat i-am notat pe Tra­
tate îmbunătăţirii radicale
rii cauciucurilor la ieşirea ciucurilor, iar eliberarea de treţuri, din cantitatea de ian Iorgon'i, Miron Prej- TIMIŞOAR
din garaje, discutarea a- noi anvelope nu se face operaţia de reşapare, deoa­ a bazei furajere, asigurării circa 800 tone stabilită. Şe­ ban, Romuluţ Niculescu, mina în im.
20,30—21,30
cestei probleme în cadrul decît după verificarea fişei rece se mai întîmpină re­ cantităţilor corespunzătoare ful secţiei de mecanizare, Iacob Vasiloni şi alţii. A- soectaeol de
şedinţelor operative săptă- fuzuri la introducerea la de nutreţuri în fiecare uni­ Li,viu Alexandru, a ţinut semănător s-a procedat şi zică, organ i:
mînale cu toţi conducătorii ce se află la conducerea reşapare. tate agricolă. Cooperativele să remarce aportul meca­ la Ferma de stat din Rîu dedicat înipl
ani de la cn
auto. Ceea ce nu s-a reuşit autobazei. Aceste preocu­ Cu jprilejul recentei vizite agricole şi întreprinderile nizatorilor Mana se Dăbu- Alb a I.A.S. Haţeg. Acţiu­ dac centrali;
încă este urmărirea atentă pări se regăsesc în toate de lucru efectuate la între­ agricole de stat din jude­ cean, Gheorghe Băcălete, nea de însilozare a fura­ dent sub Bi
ţul nostru dispun de posi­
cele 7 autobaze din judeţ,
a rulării anvelopelor la dar nu în aceeaşi măsură. prinderea „Victoria“ din Ca­ bilitatea ca, prin măsuri Traian Bîgu şi Liviu IMoni jelor se găseşte în plină
maşinile care nu sînt par- Din această cauză-, la uni­ pitală, tovarăşul Nicolae tehnice şi - organizatorice la recoltarea, transportul şi desfăşurare şi la Ferma de
cate^in timpul nopţii în Ceauşescu a stabilit sarcini chibzuite, să strîngă şi să însilozarea nutreţurilor ma- stat nr. 6 a I.A.S. Simeria,
garaje, sau muncesc în tăţile din Brad şi Deva importante în ce priveşte să-verde. Deoarece unita­ unde formaţia de mecani­
(Autobaza 1 marfă) nu s-a depoziteze cantităţi sporite
locuri izolate, sarcină ce realizat planul de reşapa- extinderea acţiunii de re- de furaje comparativ cu tea a înregistrat an de an zatori constituită în acest
DEVA : B:
trebuie în viitor să stea re pe perioada trecută din condiţionare a anvelopelor, anii anteriori. în această deficit la sortimentul de scop are stabilită sarcina tria); Cinc-r
mai mult în .atenţia facto­ acest an. în acest sens, secretarul ge­ perioadă, clnd în cîmp exis­ fibroase s-a luat măsura ca în prima etapă să rea­ ta) ; Bizonu
rilor de conducere de la neral al partidului a indi­ tă- importante resurse de de a i se repartiza — aşa lizeze peste 1 200 tone si­ de vară);
Rezultatele obţinute la
Blestemul p.
autobaze. I.T.A. Hunedoara în dome­ cat să se organizeze atelie­ nutreţuri, este necesar să cum ne-a precizat primarul loz. temui iubi
Cel de al doilea aspect niul pe care l am abordat re de reşapare şi In uni­ fie mobilizate, pe lingă comunei, Victor Surdu — în situaţia cînd condiţii­ Hoţul din B
j
Rug
al preocupărilor vizează tăţile aparţinătoare minis­ mijloacele mecanizate, for­ o suprafaţă suplimentară le climatice sînt mai puţin gistul); Moart
ta);
recuperarea unui număr sînt bune, în sensul că pla­ terelor Transportului şi Te­ ţe suplimentare la strînge- de fineţe naturale, care a- favorabile pentru însilo- (Constructor
cit mai mare de anvelope nul se realizează şi chiar lecomunicaţiilor, Agricultu­ rea, însilozarea şi depozita­ parţineau consiliului popu­ zări, nefiind posibil accesul Bagdad (Gr« ;
şi trimiterea lor la recon- se depăşeşte. Ceea ce nu rii şi Industriei Alimentare, rea fără pierderi a întregii lar comunal. în Consiliul mijloacelor mecanice în PETROŞANI
lui vodă Lă
cîmp, este necesar ca re­
unic agroindustrial Haţeg
diţionare. Şi în acest do­ înseamnă că nu se poate să se Întreprindă măsuri cantităţi de furaje existen­ există însă şi unităţi unde coltarea furajelor să fie fă­ rea) ; Safa
meniu se obţin rezultate, face mai mult. Susţinem ferme şi obligatorii pentru te. Un asemenea deziderat însilozarea furajelor se cută manual, aceste nutre­ Noiembrie);
ne trebuie (1
în perioada trecută din a- aceasta deoarece nu s-a a- colectarea anvelopelor la se înfăptuieşte cu succes desfăşoară mai anevoios ţuri outînd fi pregătite sub r ?r : i se
cest an, I.T.A. Hunedoara juns ca marea majoritate un grad de uzură care să în numeroase unităţi agri­ datorită unor deficienţe de formă de siloz chiar şi în zerul (Cultu
a expediat întreprinderii a anvelopelor să fie trimi­ permită recondiţionarea. Ia­ cole. Deoarece timpul este ordin organizatoric. Bună­ stare netocată. Pentru a Casey (Mim
Cu
CAN :
se spre reşapare, după ce
din Bucov un număr de a- tă citeva obiective ce im­ instabil, orele însorite al- oară, la C.A.P. Rîu Alb obţine furaje de calitate fărul) ; LOb
(Minerul); />
proape 1 500 anvelope, mai şi-au îndeplinit norma. în pun extinderea continuă a ternînd frecvent cu preci­ consiliul de conducere al corespunzătoare trebuie a- ne mă s
mult de jumătate din sar­ acelaşi timp, recepţia ca­ activităţii de reşapare, ce pitaţii abundente, este ne­ unităţii nu s-a preocupat cordată maximă atenţie ta- torcsc) ; l
cina anuală de plan. A- litativă a. cauciucurilor ve­ trebuie să stea în atenţia cesar ca activitatea la strîn- să mobilizeze cooperatorii sării silozurilor şi acoperi­ zentatorul t
BRAD : Mir
cest succes se datoreşte nite de la reşapare nu este I.T.A. Hunedoara pentru ca gerea furajelor să fie or­ necesari la realizarea în rii lor cît mai repede po- (Steaua roş
preocupărilor ce există în destul de exigentă. Aşa se această acţiune de mare ganizată exemplar de că­ bune condiţii a silozului, Mizerabilii
fiecare autobază, în aceas­ face că circa 20 la sută însemnătate naţională să tre consiliile de conducere iar la C.A.P. Sîntămăria- mul cârti
GEOAGIU-B
tă direcţie evidenţiindu-se din anvelopele reşapate nu fie extinsă continuu. ale unităţilor agricole şi Orlea acţiunea s-a declan­ N. TÎRCOB primăverii i
ră) ; HAŢEC
seriile l-II
fost regăsiţi
Pentru rezultatele de la maistru, la şeful de | ^(Grădina de
lozuri
Două
prestigiu obţinute de-a CaSităţi umane făurite în procesul muncii sector, chiar la director, «. losul din Rc
lungul anilor- brigada le explic dacă merită sau I (Car- de c
condusă de Gheorghe To- nu şi de ce trebuie să i ; RTA'-; .Taci
(Mureşul);
ma de la I.M. Lupeni a bişnuit, întîlnit la mulţi „înţelegerea — conti­ „Am reuşit să-mi for­ tăm reciproc. Dacă unul se facă omului un servi- > miliard (Li
ajuns să fie foarte bine alţi conducători de for­ nua şeful de brigadă — mez o brigadă foarte uni­ cumpără ceva, ne sfătuim ciu. Toate acestea, în a- «
cunoscută în Valea Jiu­ maţii. Este adevărat că este caracteristica de ba­ tă. Cu o parte din ortaci ce e mai bun, apoi îl a- parenţă, sînt lucruri mă- î
lui. Este o brigadă spe­ exercit un fel de atrac­ ză a brigăzii noastre. ap lucrat şi la alte mi­ jutăm eu toţii să-l adu­ runte, însă trebuie să ţii | I li QŢ
cializată în săpături de ţie asupra oamenilor, că Pentru orice miner căr­ ne, pentru săparea unor că acasă şi să-l aranjeze ; cont de ele dacă vrei să *
puţuri şi în prezent lu­ aceştia mă înţeleg întot­ bunele manifestă un fel puţuri, însă nu m-au pă­ în asemenea împrejurări obţii rezultate bune“.
crează la sectorul Xl-in- deauna, însă nici nu con­ de atracţie magnetică. Se răsit nici aici. Unii au ai; nevoie de ajutor“... Pe bună dreptate Gheor- >■ UczuHaleie
vesti-ţii. Contrar obiceiu­ cep altfel un. şef de bri­ consideră că nu este ieşit Ia pensie, alţii n-au „Cînd omul e părăsit de ghe Toma spune că nu I iunie 1080
lui, la discuţia pe care gadă. Cum pot ei sub­ miner acela care nu lu­ rezistat. însă tentaţiei colegi are timp să-şi facă trebuie scăpat din vede- * Extr. I: 5i
am avut-o cu. şeful aces­ alternii să te asculte dacă crează la cărbune. Cu cărbunelui. N:u m-am o- de cap. Noi nu sîntem pe re nici un amănunt din t 11, 84, 46, V
tei brigăzi am căutat să n-ai ce le spune. Adică toate acestea,, din briga­ pus, dar mi-am comple­ principiul să nu te ames­ acest complex care se nu- *
nu facem nici o referire să-i convingi, prin. fapte» da mea puţini au plecat tat brigada cu, tineri. Şi teci în viaţa aproapelui. meşte munca de condu- | Extr. a II-
1a. rezultate, la realizări. în primul rînd; că stă- Viaţa colegului este şi a cere. Pentru cursivitatea | 16, 19, 9, 49,
Ne-a interesat în mod pîneşti foarte bine- mese­ colectivului. Şi la rău şi convorbirii n-am inserat şi * Fond de t
deosebit felul cum acest ria, să poţi explica ori- 0 discuţie despre stil şi metode la bine să fim împreună. intervenţiile noastre, cre­ Ici.
om reuşeşte să, munceas­ cînd cum. trebuie execu­ Mi-amintese că odată dem însă că ele s-au sub- ‘
că, şi după cum vom ve­ tată o anume operaţie, să in munca de conducere am fost la nunta unui înţeles, tocmai pentru a j
dea — destul de bine — te îngrijeşti ca în per­ ortac, în alt judeţ, cu o lăsa liberă , pledoaria a- *
cu ortacii săi, ce metode manenţă- omul să aibă a- mare parte din brigadă. cestui: om care poartă j
foloseşte pentru convin­ sigurată securitatea mun­ la cărbune. Şi.-a.u dat cu. aceştia, mă, înţeleg Pe un. alt ortac l-am cu­ răspunderea şi conduce *
gerea subalternilor-.. Dis­ cii. De asemenea» în nici seama că la fel de impor­ destul de bine: Pot să a- nunat. Cînd se mai în- 20 de oameni, şi-i con- > Timpul p
cuţia s-a, înfiripat mal tant este şi drumul pînă firm că îmi, cunosc atît tîmplă ca un om să fie duce bine. E. drept, con- | 14 iunie : V
cu ceru] m
greu, interlocutorul ar fi o împrejurare să nu-ţi lă cărbune: în plus, a- de bine ortacii incit cred bolnav. îl vizităm, îl îm­ duce la un nivel de ba- j Vînt în gen
pierzi cumpătul. Lucrul
dorit să ne spună cu ce în subteran e plin de ne­ cesta, îţi cere o. pregătire că ştiu aproximativ şi bărbătăm, îl ajutăm cum ză — formaţie de lucru j peratura mi
probleme se confruntă el profesională. mai mare. cum, gîndesc. De ce ? putem ca să fie bine“. prinsă între
maxima
iar
în abataj, c<? rezultate prevăzut, chiar de riscuri, Chiar şi pentru săparea Pentru că noi ne înţele­ „Cîte probleme nu se —, dar aici se modelează ' grade.
caractere, se formează oa- j
mai ales la noi, la săpă­
obţine. In cele din urmă turi de puţuri-. Ce-ar în­ unei simple galerii e ne­ gem bine nu numai la ivesc la serviei 1 Eu ca meni. Rezultatele lor con- , Pentru ut
a acceptat ideea că şi voie de o calificare înal­ locul de muncă, ci şi din- şef de brigadă sînt primul firmă adevărul că numai | zile : Vrem
convorbirea noastră gra­ semna să umbli numai tă,. ca să nu mai vorbim colo de porţile întreprin­ care trebuie să le ştiu şi o activitate, bine planifi- J frumoasă şi
1
vitează tot în jurul ace­ tunînd şi fulgerînd ? ! de un puţ, pe care co­ derii: Ne vizităm destul să intervin la timp. Cînd cerul varial
leiaşi probleme, chiar da­ Frecare om are persona­ boară zilnic de zeci sau de des. Am ajuns pînă cată, bine condusă are La munte,
că nu o expunem direct. litatea sa. în funcţie sute de ori o colivie cu acolo îneît şi soţiile noas­ mă depăşesc cer ajutorul, sorţi de izbîndă, Iar în, J să şi căldu
..Mulţi cred că am un de aceasta trebuie să-i oameni sau cu; materiale. tre se cunosc foarte bine nu dau din umeri. Cînd această brigadă izbînzile > temporar n<
za. Vînt nu
stil personal în munca cu vorbeşti, să găseşti cale AM chiar' şi milimetrul şi. se înţeleg la fel ea noi. oamenii au. nevoie de ce­ sînt însemnate şi perina- I sUicări din
omul — se destăinuie deschisă spre inima fie­ e unitate de măsură prea Foarte adesea ne dis­ va anume, solicită ceva şi nente. (Meteorolog
Gheorghe Toma. Sînt de căruia. Altfel nu te în­ mare pentru exactitatea trăm împreună în timpul nu li se rezolvă, mai sînt )iu Vrasgyi
părere că am un stil o- ţelege". lucrării“. liber. La nevoie ne, aju­ şi din astea, merg cu ei CONSTANTINI IOVĂNESCU !