Page 47 - Drumul_socialismului_1980_06

i. 7030 $ SiivíBíviA, 14 1'üiSixß n»8Ö

Activitatea continuă şi după
JZIUNE
BHBBBBBgaBg ultimul sunet de clopoţel

tiibil spaniolă
iteca
Mai trebuie să spunem gătiri se vor organiza şi municări ştiinţifice pe te­ tractive. Cele opt tabere
astră oare cu cită nerăbdare aş­ me de educaţie materialist- din judeţ, sau din alte col­
ducativ. Din teaptă elevii sunetul clopo­ pentru cei care în perioa­ ştiinţifică, faza naţională, ţuri pitoreşti ale ţârii vor • La cinematograful „Cultural" din Lupeni au- avut
7
aur a muzi­ da 2— iulie susţin con­ loc joi şi vineri manifestări cinematografice pe tema
ci or: Edward ţelului la încheierea ulti­ cursul de admitere în cla­ va avea loc în 21—22 iu­ oferi- elevilor neuitate clipe „Pentru o nouă calitate în activitatea - politică şi- csiftural-
mei ore de curs ? Astăzi sa a Xl-a la profilul de nie. de destindere, un foarte
ml titrai-artis- clinchetul lui vesteşte înce­ muzică, arte plastice, core­ în vederea pregătirii de variat program de activi­ educativă de masă cu filmul românesc in reţeaua cine­
matografică hunedoreană", la care au participat repre­
putul vacanţei mari pentru pe acum a viitorului an tăţi educative, culturale,
. politica învăţământul preşcolar, pri­ grafie sau în 9—14 iulie sportive, turistice etc. Un zentanţi ai reţelelor şi întreprinderilor cinematografice din
ieri pentru celelalte licee, cit şi şcolar 450 de cadre didac­ zece judeţe ale ţării.
mar, gimnazial, clasele a tice, învăţători şi educatoa­ mare număr de elevi, ute- • Plantări de puieţi. fn raza Ocolului silvic din Petro­
XH-a curs de zi şi a XIII-a pentru examenul de absol­ re-, vor urma, în perioada cişti vor participa la tabă­
prin ţara mea vire a şcolilor profesionale ra de istorie de la C'os- şani au fost plantaţi în această primăvară puieţi de mo­
opetlia curs seral. Ziua de azi din 1—10 iulie. Elevii cla­ 23- iunie — 7 iul-ie, la Li­ lid şi brad pe' 225 hectare, adică pe întreaga' suprafaţă
marchează şi încheierea ceul pedagogic Deva, teşti, la tabăra de instrui­ de plan din- acest an.
festivă a săptămînii absol­ selor I—VII se pregătesc re pentru pregătirea tine--
vl: „Dallas — cursuri de reciclare, iar e- retului pentru apărarea pa­ •' In aceste zile în şcolile din Valea Jiului- au !o:c
petrolieră ventului. in săptămâna următoare serbări de sfîrşit de an şcolar, prilejuri de bilanţ pentru
Episodul 40 Dar indiferent dacă ove­ pentru sărbătorirea Zilei ltevii vor participa la acti­ triei de la Grupul şcolar o activitate rodnică atît pentru elevi, cit şi- pentru cadre
enă în arenă. le de curs se încheie astăzi,, pionierului şi pentru ser­ vităţi volunta-r-patriotice ce minier Lupani şi la tabăra
<le varietăţi sau în zilele următoare, pî- bările de sfîrşit de an şco­ se vor organiza în timpul de aviaţie de 1-a Grupul didactice.
1 vacanţei pe şantierele de şcolar mecanic de ma- • Spectacole. In perioada 12—15 iunie ansamblul
nă în 15 iulie, activitatea lar, care vor avea loc îh construcţii şi în agricultu­ „Rapsodia română" se află in Valea Jiului. In afara spec­
şcolară se continuă. Pen - 21—22 Iunie. ră. terial-rulant Simeria. tacolelor de pe scenele aşezămintelor culturale, un mare
întrecerile. sportive de
tru clasele a XI-I-a şi a Începînd cu 15 iunie se Cum e şi firesc vacanţa handbal, înot, oină, fotbal, număr de mierospectacole şi recitaluri au fost susţinute• în'
VIII-a se vor face consul­ va declanşa acţiunea de e- înseamnă- — şi nu în cele tenis de cîmp, excursiile sălile de apel ale / întreprinderilor miniere.
ducaţie patriotică şi revo­ judeţene şi interjudeţene, • Ieri la. Casa de cultură din Petroşani o< început o
taţii, meditaţii şi lecţii de din urmă — odihnă şi re- sesiune de comunicări cui tema „Contribuţia cercetării şti­
luţionară „Tot înainte“ drumeţiile vor completa
sinteză în vederea pregăti­ pentru pionieri şi şcolari, ereere. Şi pentru ea odih­ programul acestei vacanţe inţifice la dezvoltarea capacităţilor de producţie şi meca­
I : ţ’;00 Ra- rii examenului de bacalau­ na să fie cît mai plăcută nizarea minelor şi prepardţiilor Văii Jiului". Expunerea lu­
dimineţii; 7,00 dedicată aniversării a 2050 dar şi instructivă, cluburile' foarte bogate în manifes­ crărilor se face în sistem POSTER. Sesiunea se va în­
MO Revista reat din 21—30 iunie şi-, de arai de la înfiinţarea pri­ tări cultural-sportive pen­
urlerul melo- şi centrel-c d'e vacanţă vor tru elevi. cheia astăzi;
Ietin de ştiri; respectiv, a probelor de mului stat dac centralizat dispune de materiale de • Mîine pé stadionul „JIUL" din Petroşani arfe loc
radio: 10,00 verificarea cunoştinţelor 1 şi indepten®ent şi a 6t) de Mult succes celor care spectacolul' de sunet şi lumină „Laudă omului* muncii- şi

iri; 10,05 Re- practică cultural-sportivă. vor susţine examene, spor
\ radio; 10,40 pentru înscrierea în treap­ ani de la crearea P.C.R. necesare organizării unor la muncă pe şantiere sau- creaţiei sale". Participă- pionieri, artişti amatori din mu­
uri ponuîare: nicipiu şi- judeţ, laureaţi ai Festivalului naţional „Ontarfeo'
de ştiri; 11,05 ta I, între 2—4 iulie. Pre­ Sesiunea de referate şi co­ acţiuni politico-educative a- pe ogoare, zile senine celor Românifei'", ediţia- «• ll-a, actori ai Teatrului de stat. „Va­
; 11,25 D?”'■'* plecaţi în tabere şi excursii !
1,35 Avanpre- Tuturor, vacanţă plăcută-! lea Jiului", precum şi ansamblul „Rapsodia' română", di­
CV.; 12,00 Bu- rijat dd Tonei Budişteanu.
12,30 Din co­ transpiraţie, lăcriviare, con­ !. CONSTANTIN
rului nostru ; Atenţie ia ciuperci vulsii, pierderea cunoştinţei VIORICA ROMAN
de promena- şi alta fenomene care atrag
a 1 la 3; 15.00
: 1G,00 Radio- atenţia. una care este aidoma, no­
5 lîadiorecor- Prin intoxicaţie înţelegem speciile pholîoides (ciuperca De regulă recunoaşterea
ele serii; 20,00 complexul de simptome de­ albă sau verde gălbuie) pro­ intoxicaţiei se bazează pe in­ tei disonante in armonia -
cîntece: 20.30 voacă peste 90 la sută din poemului tinerei genera­
nia; 20,40 Ca- terminate de introducerea în formaţia legată de consumul
: 22,00 Radio- organism a unor substanţe toate cazurile mortale. de ciuperci,, caracterul vărsă­ ţii, animată de aspiraţii
flLn" de dans; toxice, indiferent de calea pe De asemenea, specii ca turilor, precum şi apariţia ei înalte. Interogaţii pe cărei
1
de ştiri: 0,05— care au pătruns (digestivă, buretele flocos pătat, pălăria Alexandru Jebeleanu tici nici o barieră nu mai filmul Letiţiei Popa o- ri­
muzical noc- la mai mulţi membri ai fa­ este posibilă între reali­ dică autoritar este urmă­
respiratorie, cutanată) sau de şarpelui, muscariţa, ciuperca miliei sau colectivităţii. SURÎSUL MEDUZEI
natură lor (animală, vegeta­ roşie cu pete albe, sbwciogul Desigur, tratamentul este o tate şl livresc; O plăcere toarea : putem trece ne­
: 20,00 SăDtă- nesimulală- există nu atît păsători pe lingă o exis*
spiii sonore ; lă, minerală). gros şi altele, produc intoxi- problemă de, specialitate şi Ceea ce atrage atenţia în faţa- calităţilor femeii
acia Felix“ — In cadrul intoxicaţiilor a- acesta are în vedere elimina­ în mod deosebit în ultima- tentă deraiată, mai ales-
poezii si mu- rea ' conţinutului stomacal carte a lui Alexandru Je­ ca prezenţă cît; mai ales, cînd aceasta e una tînă-
xt la Ora viţa, limentarc, în perioada de va­ a echivalentelor livreşti ră ? Ne este îngăduit —
ivirii a 2050 de ră îndeosebi, intoxicaţiile cu prin spălaturi vomismenle,, beleanu este consumarea ale acestora. Poetul este
sarea statului ciuperci sînt foarte frecven­ Sfaîul medicului purgaţie, administrare de an­ poeziei între limitele poe­ continuă regizoarea şirul’
it si indepen- te, se soldează cu numeroa­ tidot general, tratament me­ ziei însăşi. în acest sens, vizibil atent îil' aceste ver­ gîndurilor — să ignorăm
’ebis ta. suri la limitele unui mod
se cazuri mortale şi au ca dicamentos complex m ra­ primul ciclu al cărţii (Sti­ de a scrie poezia şi caută capitalul moral şi fizic,
trăsătură comună de a fi de­ port ca specia şi varietatea nsul Meduzei!,, înainte de inestimabil în plan social-
&5SroB2G9BB88 a fi- o poezie erotică, este o' cale de reuşită rentm-
seori familiale sau colective. caţii de gravitate şi urmări ciupercii otrăvitoare. ţind- la a scrie „jurnalul“' şi în plan individual, deo­
mă Varietatea ciupercilor şi diferite. Pericolului deosebit al in­ mai degrabă- un mod de unui sentiment, propunînd potrivă, care există latent
bureţilor, diversitatea prepa­ tn intoxicaţiile cu ciu­ toxicaţiilor cu ciuperci 1 , tre­ a scrie poezia ipostaziind de fapt ideea de a scrie în tînăra înscrisă pe o
ratelor culinare în scop de perci, fenomenele se insta­ buie să. i se acorde atenţie cu imaginaţie un motiv poezia rescriind-o în per­ traiectorie descendentă T
J
onul alb (Pa- specială. El trebuie: contra­ pe care lirica din toate
ă strigă ? (Ar- alimentaţie fac ca acestea să lează repede, iar simptoma­ manenţă. Este acesta un Analizînd' o situaţie e-
alb (Grădina fie foarte solicitate şi cău­ tologia diferă după speciile carat prin luarea unor mă­ timpurile l-a consacrat.' mod superior de a fi li­ xistenţială de maximă di­
IUNEDOARA : suri de: prevenire la înde- La Alexandru Jebeleanu ficultate, marcată de ine­
mîntului, bles- tate de populaţie, fără a se şi varietatea ciupercilor o- mîna consumatorilor. Deci: nu interesează conturarea vresc dar mai mult decît
i L (Flacăra) ; întrevedea şi riscul intoxica­ trăviloare care le-au provo­ atît, contează ia Al. Jebe- rente- momente de cum­
gdad (Siderur- cat, realizînd cîteva grupe de • Nu cumpăraţi ciuperci şi unui sentiment al iubirii le'anu tentativa de a-i pănă, Letiţia Popa- ple­
şi flacără (Ar- ţiilor pe care Ic pot pro­ bureţi din smsa; necunoscute ci-„ în, primul rînd, de­ dează deosebit de convin­
1
a unui ghid duce. semne de intoxicaţie. Printre şi neverificateprocuraţi ciur* gustarea fină, făcută din oferi şanse' poeziei prin
1) ; Hoţul din Cele mai frecvente intoxi­ semnele intoxicaţiei cu ciu­ unghiul unui eu artist, al raportarea permanentă la gător pentru traducerea
lina de vară); perci, sfmne ce se pot insta­ perei pentru consum numai, propriile-! dimensiuni. plenară în viaţă, a noţiu­
1
; întoarcerea caţii survin din consumul de din unităţile: comerciale de iubirii deja- transfigurate
uşneanu (Uni- ciuperci otrăvitoare în loc de la brusc sau Ia cîteva ore stat şi cooperatiste care ofe­ î-ntr-un posibil poem.. Nu MIRCEA MOŢ nii de om de omenie; Cu
i express (7 cele comestibile, sau consu­ după ingerare, reţinem pe ce­ un acut simţ al nuanţelor
Omul care ră produse, verificate. ® In starea interioară este cea,
epublica); LU- marea ciupercilor comestibi­ le mai evidente: colici, du­ condiţii de agrement, excursii, pe care se mizează, ci ura psihologice, Letiţia Popa
spunea le care au ajuns în contact reri abdominale violente, nu culegeţi şi nu consumaţi anumit context al aces­ Un film de dezbatere despleteşte un complex dte
al); Umbra mi sensuri ce se leagă de
Horesc); VUL- cu cele otrăvitoare. Dintre vărsături, diaree,, stare de ciuperci, care pot fi otrăvi­ teia, construit cu o plă­
îpăna (Lucea- ciuperci, genul amanita cu excitaţie, delir, salivaţic, toare. In cazul că aţi ajuns cere cu atît. mai mare cu­ CINE MĂ STRIGĂ ? trista, dar purificatoarea
SA ; Sălbaticul în contact eu ele, spălaţi cii poetul foloseşte mate­ experienţă a. Inei Albu.
STINOASA : Ci- Procesul de trezire din
:igă ? (Mimci- mâinile pentru a preveni in­ rialul cel mai cunoscut.. Letiţia P’opa nu face
R1CANT : Pre- toxicaţia. ® Consumaţi ciu­ Poezia sa este- reductibilă- parte, din categoria cine­ coşmarul lipsei de ideal
' Noiembrie) ; perci numai preparate după aştilor prolifici. Nu, este — o maladie vindecabila,
-asa din tren la acele- „recitări tăcute“' însă mai. puţin adevărat cum atestă cazul Inei în
;) ; ORAŞTIE : ţoale rigorile. pe care le sublinia un
'Patria); Ulti- La primele semne’ de îm­ poem : poetill surprinde că- fílmele sale constituie ultimă instanţă — nu poa­
; (Flacăra) ; evenimente. Aşa. a fost în te avea loc însă decît în
ii : Chemarea bolnăvire, după consum de elementele realului în niş­ cazul; „Zestrei“,' similară
2asa de cultu- prepar ale culinare ciu ciu­ te ipostaze- posibil poeti­ mijlocul unei colectivităţi,
: Falansterul, perci, apelaţi şi prezentaţi-vă ce şi actul său nu este e situaţia cu „Cine mă care a izgonit din voca­
(Popular); A de urgenţă la cea mai apro­ decît unul fidel' acţiunii, strigă ?“. bularul său cuvintele' „ne­
compania a 7-a
vară); BRAZI: piată unitate sanitarăk de a recita deci un poe­ Fără îndoială, In-a Albu păsare“ şi „egocentrism“.
CALAN : Co­ tic deja- eXisliîtad'. în nu­ — protagonista filmului
los, seriile T-II Laboratorul de educaţie — reprezintă- o excepţie, AL. COVACI
111 ură) *y STME- mele unei asemenea poe-
etele galbene sanitară Deva
LX A : Domnul
nina).
FÖTQCRITICÄ altuia, le plac scandalu­
rile şi tulburarea, liniştii
Obiectul clin priin-pianul mas ; urme ale modului
imaginii este tun element defectuos în care unii „gos­ publice; Pentru potolire,
prefabricat din beton ar­ podăresc“ materialele.. Ca de curind, şi unul şi altul
mat, rămas aici; pe margi­ să nu mai vorbim de fap­ au fost condamnaţi pe
nea drumului Baia de Criş tul că respectiva piesă
tragerii din 13 — Bulzeşti, de la construc­ „decorează“' neplăcut zonai- baza Decretului 153/1970,
ţia podului peste Crişul Alb. în care se află-, ' @ Visuri plăcute. Se la închisoare cu executa-
nodul a fost terminat mai
37, 90, 66, 23. (, făcea.- că- era- noapte. Şi rea pedepsei Ih tocul’ de
demult, dar urme, ati ră­ FOto: I. PlKVA
' se mai- făcea, că Toan; Pas- muncă. A.C.. la 4: luni, iar
® - o - & - <* — ® <s> — ei — © — u — o — | cu;, paznic la- G.I.G.C.L. E.L, la 2 Tuni. Este Sin-
: 15, 20, 87, 12. y — a — • — o — o — ©- 4 T ' > „ ^ xrr-, -i an 7*o ngcicAiVi tî nhito
67. Zilraic primim la redac­ s-a cunoscut adevărul“. iar ia adresa, petiţionarul- punsuri-, dar credem- că- sînt Deva; patrula ca .un vaj- gura neasemânare.
© Ciobanul’ distrat.
ştiguri : 855 433 ţie zeci de scrisori. Printre (iD'.J.P.Tc.)-; „în urmă- cer­ lui, n-u s-a. găsit n-i-merai cu suficiente- pentru a putea- I n-ic a,părător,, cu- pri-vire
ageră şi foarte vigilentă. N. Staneiu este ciobu-n la
altele, ni se sesizează şi cetării situaţiei, s-a ajuns numele indicat în scrisoa­ justifica ceea ce spuneam brigada din. Chitită' a
neajunsuri din diverse sec­ la concluzia că scrisoarea re“ (Cbhsiliuli ■ popular al la început,, şi anume că de Deodată; răufăcători în­ C.A.P. B-oşoi-od. Are în j
toare de- activitate sau u- este nefo-ndată şi tenden­ municipiului Hunedoara), cele mai multe ori anoni­ răiţi-, aor pătruns cu gîn-
primire o turmă de ber- |
:<1 x t
nele atitudini şi compor­ ţioasă“ (Direcţia sanitară „Din cercetările întreprin- mele sesizează' stări' nereâ- duri negre. în- incintă. I.P.
¡i EA; s-a- interpus ca. un zid de % p ă s c î n d el^ beibe- j
c
tări- nesănătoase. La aces­ le, Calomniază diVerse p'eit- u
tea ne vom opri puţin pre- soane, sînt făcute, adică, nepătruns şî a- strigat : 9*’ n®on uita ca-i ciO- j
bAn
1
0 b abil pentru cizî-nd şi i’aptM că ele sfat, fără simţ de- răspundere, „Numai peste, cadavrul ' s-ar spune este j
eme frumoasă, în cele mai- multe cazuri-, de s-piri't civic, în totală- m-eu“ ! Dar strigînd' s-a cam _distrat. Dm aceasta |
1 mult senin, nesemraate sau semnate cu n©concordanţă cu normele' trezit. S-a trezi,t din acel caura berbecn l U i . e drept ;
ral slab. Tem- vis prea frumos- cu o a- cam obraznici o iau raz-
•imă va fi cu- nucne fictivei Este puţin n-oastre de etică şi echitate na Aşa s-a- întimprat
A a s
12 şi 17 gradp, important motivul' pentru socialistă. mendă- dte 400 leit. Visuri - '? ^' >n1.împlalr zi-
între 27 şi 32 plăcute I.P., dăr nu în lele treeute' cînd-- au- in­
care se face acest lucru; Autorilor de astfel de- se­ trat într-o zonă în care
rău este că multe dintre Pß mantinea unor sizări făCUte doar de dra­ post erau depozitate îngrăşă­
nătoarcle două ele, la o cercetare la faţa gul sesizării, sau, în- intenţia
a se menţine de a blama pe alţii, le Cine se aseamănă.. minte chimice complexe.
călduroasă, cu locului-, rau rezistă, nu se Deşi- Andrei Costesc este Rezultatul : mai mulţi
tl ziua. confirmă. Exemplificăm judeţeană) ; „Vă restituim se la faţa locului de către spune'm încă o dată (am din Petroşani, iar Eugen- berbeci a-u trebuit sacri-
prin cîteva răspunsuri pri­ scrisoarea şi declaraţia un delegat al nostru s-a mai făcut-o şi cu alte pri­
vreme frumoa- lejuri) să ştie că adevărul Lupan di-n Deva, deşi per- ficaţi. Paguba : 3 800 lei.
oasă, cu cerul mite la rediacţie în urma semnatarului, care ara­ constatat că sesizarea nu sonal n.u se cunosc, se. a- B.ani pe care ciobanul
1
ros după-amia- cercetării rafror astfel de tă- că nu a făcut nici este întemeiată, cele sem­ iese la iveală, el triumfă Seamăhă, câ două pică- distrat trebuie să.-i scoată
lerat cu inten- scrisori : „Din cercetările o sesizare la redacţie. întotdeauna, deci e bine să
seetoml vestic, nalate nu sînt adevărate“. gîndească puţin înainte de turi de apă. Şi unuia şi din propriul buzunar.
de serviciu: Iu­ efectuate, precum şi din Altcineva i-a folosit nu­ (D.J.P.Tc.). 1
ti. declaraţiile luate mai mul­ mele“ (U; J. C. M.). „Din a. pune creionul pe hîrtie Rubrică realizată cu sprijinu
tor cetăţeni reiese că Cele cercetări rezultă că cele Desigur, am mai putea să scrie scrisori... Inspectoratului judeţean de interne
sesizate nu s-î.nt reale. Nu sesizate nu sînt întemeiate, reda şi alte asemenea răs­ DO'NA COIOCARU