Page 50 - Drumul_socialismului_1980_06

l'dg. t DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

Cum se in tegrează tinerii membri
Igib geografie a Cobre!

de partid în viaţa organizaţiei
(Urmure din pqg. 1) loare de 60Q000 lei, 1 180
tone produse do panifica­ DUMINICĂ,
0 staţiune pentru mecani- ţie ş.a. 8,30 Tot înaii
9,05 Şoimii pi
zaroa agriculturii cu 4 sec­ În cincinalul viitor pro­ La Ţesători« de mătase cum înainte trebuie să do­ Lenţica Pruteanu — este ţiei de bază „schimb B“ — 9,15 Film seri
ţii, ocolul silvic, sectorul de ducţia globală, marfă şi di.n Deva, în ultimul an, vedesc q înaltă responsabi­ şi faptul că ne cunoaştem ţesătorie, organizaţie din pii: „In.
exploatare a lemnului, co­ netă va înregistra creşteri au fost primiţi în partid 75 litate. Al doilea : comu­ foarte bine între noi, ne care fac parte majoritatea Ţara Cur
pisodul 1
loana auto a U.M.T.F., ate­ cuprinse între 12—15 la su­ de oameni ai muncii, în niştii mai vechi din orga­ cunoaştem forţele şi cali­ celor cu care am stat de 9,40 Cu cintec
lierul de timplârie pentru tă. Desfacerile de mărfuri majoritate tineri, Firesc, a- nizaţie, ceilalţi tovarăşi de tăţile fiecăruia. Nu numai vorbă. plaiuri d.
mobilier comercial, centrul către populaţie' vor depăşi ceşt-ia se numără printre muncă, rn-au primit cu în­ că lucrăm împreună de — Pentru a-i ajuta să se 10.00 Viaţa sat
11.45 Bucuriile
de colectare a fructelor de 40 milioqne lei, iar pres­ cei mai buni lucrători, care credere, au căutat să mă cîţiva ani aici, în acelaşi integreze cit mai repede 12,30 De strajă
pădure, un complex de ser­ taţiile de serviţii şe vor ri­ prin faptele lor au făcut atragă încă din prima lu­ Ioc de muncă, dar cele mai în cadrul organizaţiei noas­ © Ziua .
vire, unităţi comerciale spe­ dica la aproape 5 milioane dovada că au o conştiinţă nă la rezolvarea unor sar­ multe sîntem şi colege la tre de partid, noii primiţi blicli Soc,
nia
cializate, o brutărie, staţia lei. Investiţiile se ridică la înaintată, că sînt profund cini pe linia de partid şi liceul, seral. Ne continuăm sînt daţi pentru o perioa­ 13.00 Telex
C.F.R., oficiul P.T.Ţ.R., o u- 35 milioane lei. In cincina­ devotaţi cauzei partidului, de producţie. Astfel, am activitatea şi în cadrul or­ dă în grija unor membri 13,05 Album c 7
9 Umor
nitqle C.E.C., şcoli şi cărnii- lul 1981—1985 se vor con­ Dar odată cu primirea în prezentat informări politice ganizaţiei de tineret, unde ai biroului care se ocupă 14.00 Woody,
ne culturale, cinematografe, strui peste 100 de aparta­ tunelurile partidului tinerii în adunările de U.T.C. şi căutăm să-i mobilizăm pe de ei. De asemenea, li se buclucaşă
Înfăptuirea politicii parti­ mente in blocuri, vor intra comunişti trebuie să fie a- de partid, am avut sarci­ utecişti la o participare dau sarcini pe linie de. or­ ni mate
dului de modernizare şi în funcţiune secţii de in­ traşi la o participare acti­ na să ajut unele tovarăşe. mai activă în producţie, ganizaţie şl sînt puşi să 14.20 De ziua .
14.35 Patria se
dezvoltare a agriculturii a dustrializare a laptelui, de vă în viaţa organizaţiei, la informeze în adunarea ge­ porul
condus la creşterea produc­ covoare şi artizanat, un ga­ o implicare treptată a lor nerală sau în faţa biroului 9 Două
ţiei agricole vegetale şi a- ter, o staţie de preparare in toate problemele cu ca­ VIAŢA DE PARTID cum şi le îndeplinesc. Pen­ naşterea
di miresei»
nimale, care, faţă de 1965, a mixturii asîaltice ; se va re organizaţia de partid, tru '-a se familiariza cu 15.10 Film seri
s-a triplat. Acest fapt per­ trece la valorificarea argi­ colectivul de oameni ai problemele muncii de Episodul
mite agriculturii comunei — lei şi a ailor resurse locale. muncii se confruntă. A- nemembri de partid, care să-i pregătim pe cei mai partid sînt cooptaţi cu re­ 16.00 Tel es pori
9 Volei j
aşa cum ne relgtau tovară­ Anul viitar vor înţepe lu­ e-asta este tema anchetei au rezultate mai slabe în buni dintrei ei pentru a gularitate în colectivele ca- România
şii Virgll Hatfqludi, secre­ crările de alimentare cu de .faţă realizată în rindui producţie. deveni comunişti. re întocmesc materialele ce • Cam pi-
tarul comitetului comunql apă şi de canalizare a cen­ unor tineri de cutând pri­ — După ce am devenit —încă de la primirea se prezintă în adunări. Au naţionale
României
de partid şi Eugenia Lazăr, trului de comună pentru miţi în partid. comunistă, — spunea Lu­ mea in partid — ne decla­ sarcini şi în organizaţia de 17.45 Sab
vicepreşedinte al consiliu­ care s-au alocat 2,6 mi­ Q primă subliniere : to­ cia Ludoşan — am reuşit ra Liana Matei — am înţe­ tineret. De cînd sînt co­ 18.00 CiPezătoT
19.00 Teiejura:
lui popular — să livreze în lioane lei. varăşa Floarea Szpkely, se­ să ; 'ă integrez destul de les că una din obligaţiile muniste, tovarăşele noastre 19,15 Călătorie
acest a- la fondul de stqt Toate qqeste înfăptuiri şl cretarul comitetului de repede în viaţa organiza­ de bază ce-mi revin ca sînt mult mai active în or­ mea
1 460 tone cereale, peste cele viitoare vor contribui partid, ne releva că toţi cei ţiei din care fac parte. A- membru al partidului este ganizaţia U.T.C., ajută în 19.35 Antena „■
nici“
2 200 tone legume, 1500 la ridicarea pe o treaptă 75 de tovarăşi primiţi în ceasta, deoarece eu lucrez să-mi îndeplinesc şi să-mi permanenţă secretarii, mo­ 20.45 Film ari,
tone cartofi, 536 tone fruc­ nouă a nivelului de cultu­ ultimul an în rândurile co­ aici de la intrarea în func­ depăşesc ritmic sarcinile în bilizează pe ceilalţi tineri soldat R
te, 31 600 hl lapte, 240 to­ ră şl civilizaţie al locuito­ muniştilor sînt bine pregă­ ţie a ţesătoriei, cunosc bi­ producţie, să realizez ţesă­ în producţie, la acţiunile mieră pe
ne carne, 14 000 kg lină şi rilor, a nivelului de trai în tiţi profesional şi politic. ne pe ceilalţi comunişti din turi de cea mai bună ca­ patriotice, se străduiesc să ducţie
din Itali;
alte produse. generql. Accentuarea pro­ Deşi sînt tineri (83 provin organizaţie, cunosc princi­ litate. Am înţeles că trebuie fie un permanent exemplu goslavla
Activitatea industrială a cesului de urbanizare mar­ din organizaţia U.T.C.,), ei palele probleme ce se pun sa-mi ridic continuu nive­ pentru ei. 22.20 Teiejura;
cunoscut şi cunoaşte o per­ chează un nou pas inainte ,sînt profund integraţi în în faţa colectivului nostru Iată, deci, că la această LUNI, 1
manentă dezvoltare. Inves­ în munca şi viaţa oameni­ activitatea colectivului, a- şi am participat deseori — lul cunoştinţelor profesio­ organizaţie — dealtfel una 15.00 Volei fe.
tiţiile totale pentru acest an lor. Dobra ş-a înscris pe li­ vînd cel puţin trei ani ca utecistă — la numeroa­ nale, poiitico-ideolagice şi dintre cele mai bune de România
însumează aproape 7,4 mi­ nia ascendentă a urbaniză­ vechime. se activităţi şi acţiuni ini­ de cultură generală, pen­ aici — există o prerfeupa- 1^.00 F* v>l ,«iinc
tru a deveni un comunist
glxiară
lioane lei. Producţia globa­ rii, în concordanţă cu Di­ Iată acum şi cîteva opi­ ţiate de organizaţia de re susţinută, atît din par­ 18,50 7001 do S
lă trece de 40 milioane lei, rectivele Congresului al nii ale unor tineri comu­ partid din schimbul nostru. ■activ, un permanent exem­ tea biroului cit şi a comu­ 19.00 Teiejura
iar producţia marfă va fl Xll-lea al P.C.R., care pre­ nişti, despre felul în care plu. Iar faptul că am pri­ niştilor cu experienţă, pen­ 19.25 Dosarul
de peste 37 milioane lei. văd transformarea in cin­ s-au integrat în viaţa de In acelaşi timp, membrii mit sarcini concrete din tru integrarea rapidă şi 19.45 Cadrau
20.10
Orizont
Se vor produce şi livra cinalul viitor a încă 140 co­ organizaţie, despre modul biroului organizaţiei de ba­ partea organizaţiei de eficientă a noilor membri ti'ic
30 000 mc buşteni, 2 900 mc mune în oraşe agroindus­ in care înţeleg ei s-o facă. ză, alţi comunişti cu expe­ partid, că toţi comuniştii de partid în viaţa organi­ 20,55 Rom o7i-i ?
lemn de mină, mobilier din triale. Şi Dobra aspiră cu — Eu, cel puţin — na rienţă, ne-au înconjurat cu mi-au arătat încredere de­ zaţiei. Este însă necesar ca fardul“ I
..Răzvrăti,
lemn în valoare de 4 750 000 deplin temei, la sloiului de spune Silvia •NlcuŢiei —, atenţie, ne-au îndrumat a- plină, m-a stimulat, m-a experienţa- bună să fia pre­ dul 1
lei, confecţii textile în va­ oraş, dună emoţia din clipele so­ tunci cînd a fost cazul. făcut să mă integrez mai luată şi aplicată de către 21.45 Melodii
lemne aţe primirii in rîri- — Cred că de un mare uşor în viaţa organizaţiei. toate organizaţiile de bază muz «că i
duţ'ilg membrilor de partid, ajutor in integrarea noas­ în final, am soliciut şi de la ţesâtaria. de mătase. 2° 05
tră cit mai rapidă în viaţa
am înţeles două lucruri.
Calitatea — un pHan iui portant organizaţiei — sublinia opinia tovarăşei Maria MIRCEA LEPĂDATU
Stoica, secretarul organiza­
Primul : in tot ce fac de a-
(Urmare din pag. 1) mere prea mari, feţe şi fire Din disputa pentru a găsi vinovaţi,
BUCUREŞT
uleiate. Este adevărat, în­ d io jurnal; 7,2
— In secţia confecţii pro­ treprinderea se află La în­ sei; 7,45 Du
blema calităţii se pune ceputul activităţii, dar ra­ ies triumfătoare buruienile ! rutieră; 8,00
l’oarte serios. Sînt evidente baturile la calitate nu tre­ mul sa te io r;
dumirii ¡cal;
greşelile de confecţionare. buie admise in nici un fel. (Urmaie ci’in pag. 1) pînă la această dată, amin­ pentru toţi;
Ajutorii de maiştri nu e- — în spiritul cerinţelor tim că mai sînt de cultivat B-cnţaj nu au fost folosite nai; 13,15 Ori
suficient pentru mobiliza­
fectuează un control inter- formulate de secretarul ge­ din buruieni. Deoarece nu încă 30 de hectare cu var­ rea cooperatorilor la între­ zică uşoari
fazic, iar la capăt de linie neral al partidului în cu­ s-a intervenit la timp pen­ ză de toamnă, g u l i i şi co­ ţinerea legumelor. Şeful viziunii; 13,3(
Portre
14,00
ajung produse cu greşeli de vântarea la Consfătuirea de tru efectuarea praştiei, sal­ nopidă (!j. încercarea de a fermei, ing. Viorel Cornea, Vasile Ves
confecţionare, care de mul- lucru de la C.C. al P.C.R.. varea culturii impune- a- explica o asemenea situa­ inginerul şef Cornel Tără- Top-6 — inii
populari
zică
'te ori nu pot fi remediate. am luat o serie de măsuri cu-m o nouă „lucrare“ în ţie, pasând vina între con­ poanca şi preşedintele A- Eugenia Fior
Se greşeşte încă din faza care trebuie să conducă la tehnologie. Este vorba de ducerea C.A.P. şi p: mărie, ctriam Sima, au p r i v i t .cu tal Vicky
paşi-
Clubul
de croit, din cauza necu­ îmbunătăţirea indicelui de recoltarea pirului cu coasa pentru existenţa unor defi­ superficialitate pro temele Sonorităţi in
noaşterii modelului omolo­ calitate. Măsurile vizează pentru a putea fi descope­ cienţe de ordin organiza­ grădinii de legume, care, muzică uşoa
mîudră
rom
gat. La faza croit se gă- introducerea autocontrolu­ rite rîndurile de pătrunjel, toric (éste vorba de ne- intr-adevăr, acum au de­ în universul <
sesc produse problemă încă lui in secţia de tricotat, in­ după care să se facă c lu­ repartizarea din timp a tu­ venit probleme acuta. Rău ne; 18,15
de la tricotat. Nu se înca­ struirea personalului din crare cu freza şi apoi pră­ turor culturilor pe formaţii este că nici inginerul coor­ românesc ; 1
p< rti toţi;
drează în mărimea prescri­ compartimentul C.T.C., din şi tul manual. Iată ce im­ de lucru şi cooperatori, donator al sectorului unic ml; 20,15 ?
să din cauza unor metodo­ secţiile de tricotat şi con­ plicaţii are tărăgănarea in­ precum şi de scăparea din horticol, Rjtl.ru Mateevici. ale orches
logii de fabricaţie defectu­ fecţii. Reglarea tuturor ma­ tervenţiei la momentul o- mină a mecanizării — n-a intervenit la timp pen­ p oul- ră a II
şinilor de tricotat, pentru portun cu lucrări de între­ 1 20.30 Turn»
oase. Procentul de calitate n.n.j, care în esenţă se re tru curmarea neajunsuri­ .21,30 Conserr
este diminuat şi din cau­ a eviia tricotarea panouri­ ţinere. Aceeaşi soartă vi­ zumâ la lipsa de preocu­ lor. A şi form
za unor execuţii nu întot­ lor cu defecte şi tragere tregă a avut-o şi ceapa de pare pentru mobilizarea Factorii răspunzători ds uşoară; 22. o
22,10 Pa nor .î
deauna bine gîndite. Sînt inegală, este ţarăşi o măsu­ pe o suprafaţă de 5 hecta­ tuturor forţelor din satele soarta producţiei de legu­ 22.30 Roman«
problemele create de va­ ră de strictă' urgentă şi re. La culturile de ardei şi H po-itu Mare şi Rapoiţel me, începind cu secretarul de ştiri: 23
dans; 24,00 i
riaţia nuanţei pe firul din permanentă actualitate. De roşii, pe lingă lucrările de la întreţinerea .culturilor, comitetului comunal de 0,05—5,00 N o
bobine. Acest fir cu dife­ asemenea, ne-am gîndit să prăşit mecanic şi manual este lipsită de orice temei. partid, preşedintele şi in­ nocturn.
renţă de nuanţă nu se cau­ punem in funcţiune cit mai trebuie să fie completate şi Că aşa stau lucrurile o do­ ginerul şef al C.A.P.. şeful
tă a fi folosit la articole în repede, în cadrul întreprin­ golurile, Reasigurarea den­ vedeşte şi afirmaţia secre­ fermei, cooperatorii — au
care să nu fie vizibile dife­ derii, o curăţătorie _ chimi­ sităţilor stabilite afectînd tarului comitetului comu­ datoria să înlăture grabnic = l2SPî§g
renţele. că, spre a putea interveni negativ producţia la hectar. nal de partid, Augustin Bo- neajunsurile semnalate, să
— Sînt o serie de caren­ asupra produselor cu aspect Pe lingă completarea for­ tici-u, potrivit căreia „nu se asigure transpunerea exem­ DEVA : B
ţe pe întregul flux tehno­ comercial necorespunzător. maţiei permanente de coo- ajungea în această situaţie plară în viaţă a cerinţelor triaj ; Cine 1
logic. Explicabil de ce, Măsuri sînt. Trebuie să se r-aratori care lucrează la dacă acţionam mai bine“. formulate de secretarul ge­ ta) ; Bizonii
>. 'adină, deoarece urmează
chiar la controlul final, insiste cu mai multă fer­ Evident, prezenţa sa la neral al partidului, tovară­ tic varii) ;
Blestemul - p
trec produse tricotate neîn­ mitate pentru materializa­ un vîrf de lucrări, este ne- grădina de legume trebuia şul Nieolae Ceauşescu. pri­ temui iub.
cadrate bine la o calitate rea lor. Eficienţa producţiei, asar să fie suplimentate să se concretizeze prin vind folosirea cu eficienţă Hoţul clin B
Ristul); Rug
sau alta. Apoi, reţeaua co­ a întregii activităţi desfă­ La înălţimea viitorului. : forţele mecanice din a- măsuri ferme, oportune şi maximă a fiecărui metru ta); Moar
mercială reclamă o serie de şurate în unitate, se obţi­ est sector. eficiente. Nici mijloacele pătrat de pămînt şi obţine­ (Constructor
neajunsuri întîlnite la pro­ ne, în primul rînd, prin Fot-O : VÏKGIL O .OIU în ceeq ce priveşte planul de propagandă (secretar rea unor cit mai mari pro­ Bagdad (Gr
dusele unităţii dumneavoas­ creşterea indicelui de cali­ de cultivare a legumelor, ca­ adjunct al comitetului co­ ducţii suplimentare de le­ PETROŞAN
lui Vodă Li
tră : fente- încreţite, buto- tate. re trebuia realizat integral munal de partid Viorel gume. rea) ; Safi
mummt * smtmm # mmm» # »mmm • «ms â tmmtm Noiembrie);
Un obiectiv prioritar des­ Prin montele timpurii Ia ovine — producţiei de lînă. Se pre­ ne trebuie i
PENI: I se
prins din programul jude­ conizează extinderea ac­ rul (Cultur
ne de circ
ţean de dezvoltare a zoo­ ţiunii de ameliorare la u- VULCAN :
tehniei il reprezintă creşte­ tm indice mai ridicat de natalitate nităţile situate pe valea ceafărul); I
rea efectivului de ovine în Mureşului, unde în acest citoresc); I
cui
(Mineri
C.A.P., prin realizarea unui an se vor monta peste 3 000 Degeţica, [
indice de natalitate în a- lişte şi altele, care au în­ organizatoric. în primul punzători sub aspectul va­ necesarul propriu de ber­ capete ovine din rasa Ti­ goste şi o
cest an de cel puţin 89 la registrat nerealizări de cîte rînd, în unităţile care au lorii zootehnice, fiind nece­ beci, reproducători şi ma­ gaie cu berbeci Romney resc) ; AI
ne mă st:
la sută. Faţă de prevederi­ 50—200 capete miei faţă de sarcina să sporească indi­ sar cîte un berbec la 20 terial de reproducţie (ber- Marsh. resc) ; URT
le planului de fătări, s-au sarcina stabilită pe întregul cele de natalitate prin or­ de oi. becuţi) disponibili pentru Pentru îmbunătăţirea in­ soare (7
obţinut cu 3 300 capete mai an. ganizarea de monte timpu­ Pentru ameliorarea efec­ livrarea la O.J.R.S.A., care dicelui de natalitate, înee- BRAD : Mi
puţini miei, îndeplinindu-se Pentru a realiza integral rii la ovine, este necesar să tivelor de ovine cu lină îi difuzează la u-nităţile pînd din acest an se va (Steaua ro;
ZA : Herci
prevederile abia în propor­ numărul de miei planificaţi C.A.P. Astfel, încă din trece la organizarea repro­ lantida (IV
ţie de 93 la sută. Rezultate pe anul 1980 se impune să T U H X I A m SUTA* toamna anului trecut s-au ducţiei la ovine în 9 uni­ TIE: Miz
Ultimul c
bune au înregistrat, între fie organizată temeinic ac­ preluat berbeci din rasa tăţi C.A.P., cuprinzînd GEOAGIU-
Romney Marsh şi s-au re­
altele, C.A.P. Simeria, Sîn- ţiunea de montă timpurie mm BWODIBCÏBA AB6BBCOI& A «BUBSEIUUIB - 6 400 capete oi matcă, în primăverll
tandrei, Ribiţa, Ostrov şi (programată pentru lunile partizat pentru montă la scopul obţinerii a cîte 3 fă­ ră); HAŢI
Dobra, unde indicele de iun-ie-iulie); în scopul ob­ C.A.P. Mărtineşti şi Turdaş tări în 2 ani. Extinderea seriile I-II
{ost regăsii
natalitate a fost de peste ţinerii pe această cale a cel fie alese în turme separate semi-fină (rasa Ţigaiej, în pentru încrucişare cu oile acestei acţiuni va avea o (Grădina d
90 la sută. Comparativ cu puţin 4 000 capete miei. în­ oile rămase negestate, ultimii ani în judeţul nos­ de rasă Tigaie. în acest an influenţă favorabilă asupra Două lozui
prevederile planului, o se­ făptuirea acestui obiectiv mioarele în greutate de tru s-au importat ovine din s-au obţinut deja peste 500 realizării unor producţii losul din I
(Casa de
rie de unităţi agricole coo­ este pe deplin posibilă prin peste 30 kg, precum şi a rasa Romney Marsh. Aces­ capete metişi. Acţiunea de sporite de lapte, carne şi Afroditei (
peratiste se prezintă însă efectuarea montei timpurii oilor care au fătat în tri­ te ovine din import crescu­ ameliorare se va extinde lînă. RIA : .Ta
cu rămîneri în urmă la la un efectiv de aproape mestrul IV al anului tre­ te în rasă curată la ferma în continuare, avînd drept Ing. CANDIANO BRÎNZĂ (Mureşul);
miliard
miei. Semn^, de întrebare 10 000 ovine. în acest scop cut. De asemenea, pentru Subcetate, aparţinătoare scop, pe lîngă creşterea Direcţia generală LARI : UI
se ridică îndeosebi în cazul sînt nlgces-are o serie de fiecare turmă se vor asi­ complexului de ovine Si- greutăţii corporale a oii lo­ pentru agricultură morţii (Mt
C.A.P. Rîu Alb, Pui, Să- măsuri de ordin tehnic şi gura reproducători cores­ meria, asigură, pe lingă cale, sporirea simţitoare a şi industria alimentară