Page 51 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 51
031 • DUMINICĂ, 15 IUNIE 1980
'IZIUNË Catalogul rămîne deschis la... „prezent h y „PlNA LUNI
^ NU PRIMIM
• î' „Noţ, absolvenţii promo venţi au intrat în .învăţă- ginalitate prin replicile de-
15 IUNIE ţiei anului 1980, jurăm ! Să mîntul superior, rod al conspirative ale elevilor la ( NICI O STICLA“
itc ! slujim partidul şi poporul, pregătirii diferenţiate, în adresa fiecărui coleg. Mo
itriel
al pentru co- să ducem mai departe fă funcţie de posibilităţile e- ment care însufleţeşte at i Magazinul alimentar de \
•împlArl din clia libertăţii, a spiritului levilor, şi unde practica mosfera în care se împle • Ieri, a ieşit de sub tipar broşura „Creaţia ştiinţi
cubeului“. E- de cutezanţă revoluţionară, productivă îşi are un statut teşte nostalgia încheierii a- 1 lingă restaurantul „Gnm-
2 fică şi tehnică de masă în sprijinul realizării sarcinilor de ţ brinus" din municipiul
:Ul şi JOCUl PC să facem din muncă supre bine conturat, lucru con nilor de liceu cu cutezan producţie", lucrore editată de secţia propagandă a Co l Hunedoara a refuzai pri-
obroRcne ma raţiune a existenţei firmat şi de actualele lu ţa păşirii în viaţă. „Noi a- mitetului judeţean de partid, Consiliul judeţean al sindica
ului noastre...“. Legămîntul cu crări de diplomă, unele cum sîntem mai presus de ) mirea sticlelor şi a borca-
muzicii telor, Comitetul judeţean al U.T.C., Inspectoratul şcolar \ nelor de la cetăţeni pe
i patriei ţara, cu partidul conducă dintre eie cu caracter de greşit bănuita despărţire, judeţean şi Comisia judeţeană pentru stimularea partici i motiv că nu are lăzi. A-
aviaţiei Repu- tor, cu munca, l-au rostit, inovaţii — aici, aşadar, ce noi acum ne unim cu ade pării maselor Io activitatea de creaţie ştiinţifică şi teh
daliste Homâ- le 4 clase a XII-a au în vărat. Ne dăm mina întru ,’ lunci cînd cetăţenii s-au
ieri, în aura dimineţii de nică. 1 referit la obligativitatea
iunie, peste 4 300 de absol cheiat anul cu .medii gene luminarea şi modelarea • Marţi, se desfăşoară faza municipală a „Olimpiadei l unităţilor comerciale de a
luminieal : venţi ai claselor a XH-a rale de peste 8 şi 9. Simo- copiilor ce ne aşteaptă, strungarilor şi frezorilor“, la care participă 30 de tineri
şi muzică convinşi fiind că acest gest ! primi ambalajele de sli-
ciocănitoarea din liceele judeţului. Legă na Turtureanu (clasa a din unităţile economice ale municipiului. i dă, li s-a răspuns; „Piuă
, — desene a- mânt însoţit de „Gaudeamus XII-a A), Alin Dascăr (B), îşi merită starea de per ® Schimb de experienţă. Recent, la Inspectoratul pen ţ luni nu primim nici o
acestei
Clipa
manenţă“.
aviaţiei igitur“, imnul cutezanţei, a Antoniu Iuga (C), Ileana mărturisiri a absolventei tru controlul calităţii seminţelor, a avut loc un interesant i sticlă". Chioşcul din apro-
: cheamă po- urcuşului, a cunoaşterii, Sichitiu (D) s-au ridicat în Iolanda lacob sau cele în schimb de experienţă la care a participat personalul u- ' piere şi cel din centrul
înaltă şi solemnă a fost fruntea tuturor. „în aceşti nitâţii similare din judeţul Teleorman. Cu această ocazie jj civic, care colectează a-
secole de la care Gizela Nagy, şefa pro
lui Tudor Vla- ziua în care tinerii, au fă doi ani — ne spune şefa moţiei, aducea, prin cuvin au fost vizitate laboratoarele de germinaţie şi de controlul i se inerte a ambalaje, sînt şi
cut legămînt cu viitorul I de promoţie Ileana Sichitiu, calităţii seminţelor şi s-au purtat discuţii privind activitatea ' ele închise. Astfel că ce-
al: „Potopul“. — m-am identificat cu via te încărcate de fior, gînd profesională. \ tăţenii sînt puşi in situa-
2 Absolvenţii de azi ai Li de recunoştinţă părinţilor,
ceului industrial nr. 1 De ţa liceului, am putut fi ® Un numeros grup de ..Sanitari pricepuţi", elevi frun l (ut de a colinda oraşul
feminin : va — peste 200 la număr eu însămi în fiecare clipă. în care Mariana Ioviţoiu, taşi in activitatea de Cruce roşie din municipiu, au plecat ’ pentru a găsi o unitate
— Peru Adriana Mărcuţ şi colege i care să preia sticle şi bor-
míatele inter — sini cei care, în urmă cu Iar matematica îmi dă sen le lor — care au ridicat ieri într-o excursie pe itinerarul Deva — Haţeg — Caran
de lupte ale patru ani, au intrat în noua timentul- creaţiei, în ea media clasei la peste 9 — sebeş —• Turnu Severln — Orşova — Gura Văii. Alţi e-
clădire a şcolii, autori, ală noul e la tot pasul“. promiteau să „stea mereu levi, de la Şcoala generală nr. 1, au plecat, tot ieri, la
•I spre viitor turi de colegii şi dascălii „Vorbeşti despre matemati în picioare“ în faţa dască Cluj-Napoca. A început vacanţa !...
li lor, ai laboratoarelor şi ca că deşi eşti Ia clasa de chi • In ultimele zile s-au organizat în municipiu nume
prin (ara lilor ce i-au format, au
binetelor moderne care mie-biologie“. „JE adevărat, fost momente de legămînt roase acţiuni de curăţire şi eliberare de pămînt şi moloz
Cintărli RomJ- le-au adus bucuria clasării dar- pentru această pasiu pe diverse străzi. Amintim, printre alteia, acţiunile de pe
pe primul loc In întrecerea pentru, viaţă. „Sînt convin străzile Matei Corvln, Ion Păun Pincio, Dlmitrie Cantemir,
isljc: „Bravul ne, pentru matematicii,, în să — mărturisea prof. Ma-
osolino“. Prc- „Şcoala noastră — casa unde au participat peste 50 de cetăţeni. S-au evidenţiat cane. Cum rămîne en
: ţară. Conro- noastră“. Nicuşor Gher- care îmi întrezăresc viito riâ Toma, dirigintele clasei, in mod deosebit locuitorii Constantin Avram, Victoria Va obligativitatea prevăzută
i studiourilor rul, tovarăşul profesor Ia- că adolescenţa voastră fru
i şi R.S.F. Iu- man, ocupantul locului I cob Popa e de... vină". moasă va evolua cert spre lea, Gheorghe Gheş, Avram Malea, Mcria Buta, Emil To de Decretul Consiiiuiui de
pe minister la concursul pe o maturitate . impusă de por şi Avram Drăgoi. Stat nr. 146 pentru unită
il. De la constructorii din ţile comerciale de a primi
meserii cîntă acum „Gau cel mai modem edificiu de noua ipostază, că sînteţi • La baza sportivă a I.R.E., inaugurată duminica tre
6 IUNIE deamus igitur“. „Da, sînt învăţămint al Devei — cartea noastră cea mare, cută in apropierea „Parcului tineretului, cu terenuri de fot \ ambalaje la schimb, con-
tniniiî : nepot şi fiu de miner, şi bal, volei, tenis (două cu zgură şi unul cu beton), citeva l tra marfă sau numerar ?
— Polonia unde şase clase de absol miza noastră, investiţia sute de oameni ai muncii au participat din primele zile i Respectarea legii este la
în ifcnha nra- vreau să urc pe noi trepte venţi îşi continuă zborul in noastră cea mai bună .şi că } bunul plac al gestionari-
frumoasa noastră tradiţie“. vă veţi confrunta demn cu la întreceri sportive disputate.
o.ri Adrian Bodea,. premiantul ' meserie, „Gaudeamus igi • Fotbal. Astăzi, la stadionul „Cetate", de la ora 11, ţ lor f Ce păzesc conducc-
•il tur“ a coborît şi în încă viaţa. Catalogul rămîne, i rile organizaţiilor comer-
energiei clasei de electronică, are deci, deschis. Chemării sa Minerul intîlneşte pe Vulturii T. Lugoj. 1 cialc şi inspecţia comer-
mondial aceleaşi gînduri pentru perile centenarului liceu ţ cială de stat ? Consiliul
tchivico-sl ¡in urcuşul în meserie : „au pedagogic, acolo unde uilti- le, înălţătorului său apel, DOINA COJOCARU i popular municipal trebuie 1
doresc să-i răspundeţi me
ii le* on: ...Bas- tomatizarea îşi spune cu- mile ore de dirigenţie au * să ia măsuri pentru res- /
soria a TT-a): vîn.tul tot mai mult în mi devenit lecţii pentru viaţă. reu prezent spre împlinirea \ pectarea strictă a legii.
ţii«. Eniso- voastră, spre integrarea
nerit, e deci firesc să mă 37 de viitoare educatoare voastră demnă în viaţa în i
fariî vîrstă — gîndesc la acest urcuş“. .şi învăţători răspund pre s
3^ oară floritoarei noastre Româ MULŢUMIRI
La prestigiosul liceu „De- zent apelului din catalog. nii“.
cebal“—de unde anul tre O frumoasă tradiţie face SINCERE
1
cut 9' la sută din absol- ca, aici, apelul să aibă ori- LUCIA LICIU
,Popu f.oghin din Pes-
tişu Mare a făcut un gest
foarte frumos, aducin-
l 1: 7,00 Ha despre zborurile sale, şi veţi du-mi personal, la domi
li Revista pre- simţi vibraţia profundă,
ninica meteo- irezistibilă a bucuriei şi ciliu, portmoneul cu bani
Iia clioprogra- şi acte ce-l pierdusem în
9^30 Magazin triumfului în fiecare rind, piaţa „Dunărea“ din Hu
12.00 i)e toate Ori de cîte ori călătoresc nietri şi dar dacă, tocmai precum în acest foarte scurt
13.00 Radio jur- cu avionul, sînt nevoit să azi... nedoara"— ne scrie Ar
hestra de mu- suport tovărăşia jenantă a fi admir şi îi iubesc pe mesaj pe care i-l trimitea senic Mariinesc. Ne roagă,
a Radiotcle- în 1012 lui Goga: „Erate în acelaşi timp, să trans
Unda veselă; unui pasager clandestin. El piloţi cu acel sentiment pe 1 avi, am terminat fain şi
pe portativ : mi se ascunde în spatele care nu-l pot naşte decît zborul în Lugoj. Am zburat punem în tipar cuvintele
lovski; 14,15 frunţii şi, abia după ce de lucrurile superbe şi inacce potrivite care să exprime
rpreţi de mu- peşte locul unde s-a bătut recunoştinţa sa pentru a-
, Emisiune de colăm, îmi strecoară insi sibile. li admir şi îi iubesc 'Traion cu dacii şi am zgu
•a; 14,45 Reci- dios întrebarea la ureche: pentru că au găsit mijlocul duit valea şi deulu de s-au ceaslă faptă de omenie.
eandros; 15,00 dar dacă tocmai azi ? Za de a-i interzice pasagerului Lucru ce l-am şi făcut.
naţilor; 16,00 trezit cei care ne-au sădii
alternantă — darnic încerc să-l reduc la clandestin să mai urce la aci. Intr-adevăr şi mie mi-a
ă; 17,00 Horă tăcere şi să mă autoliniş- bord. Pentru că frica stu- plăcut cum am zburat. Du DE CE INUNDAŢI
nească ; 17,30 tcsc. 'Toate statisticile — îmi
»eretei moder- pă Orăşlie o să mergem în CULTURILE ?
ezaur coral zic — spun că cea mai si Coiuemnări România amîndoH.../ Te
30 Muzicofeca gură modalitate de trans rog să te pregăteşti să vii
0,00 Radiojur- port c azi avionul. Închide Întrebarea aceasta se a-
•i înregistrări ochii — îmi zic — şi ima- la Orăşlie că acolo o să fie dresează G.I.G.C.L., uni
ei de muzică pidă, ’ această teamă a spe fain...“. tate ai căror lucrători nu
iioieleviziunii: ginează-ţi că eşti într-un ciei, care somnolează în Aşadar, zborul de la Lu
1 melodiilor ; autobuz bun, pe o şosea bine găsit o soluţie „ingenioa
ări; 21,35 So străfundurile noastre, ei au goj a fost „fain", iar cel să" de a înlătura băltirea
ţii de asfaltată : asculţi vuietul u- înlocuit-o cu imensa bucu de la Orăşlie va fi tot
Radiojurnal ; niform, liniştitor al moto rie a zborului, cu burbă- „fain“. Aviatorii nu accep apei în staţia de autobuz
•.ic ' sportiv ; rului, simţi uşoara trepida din faţa Tipografiei din
; 23,00 Buletin teslul sentiment de triumf tă neşansa. Ar fi prea Deva. In loc să desfunde
Invitaţie la ţie a maşinii. Fala asta asupra gravitaţiei. Bucurie scump. Cu o aripă a cute canalul de scurgere, au
’elin de ştiri; care-mi oferă bomboane — şi triumf, acestea sînt cele zanţei, cu alta a compe
stop muzical îmi zic — n-ar fi atît de două trăiri în care-şi spală tenţei, ei se înalţă în azur săpat un şanţ, care face
surîzătoare şi calmă dacă... sufldlul, acolo sus, fiecare sub ochii mei de iremedia ca acum apa să stagneze
Dar pasagerul clandestin zburător. Şi nu de azi, de bil pămînlean, etern fasci pe culturi, compromiţînd
producţia de pe terenul
WA: stăruie: e surîzătoare bent.ru ieri, ci de la începuturile nat de zborul lor. Fie ca respectiv. De ce se fac
că asta e meseria ei — zice — desprinderii de ţarină. Cer bucuria înălţimilor şi senti
dar tu nu uita că sub po cetaţi scrisorile în care mentul izbînzii să-i înso oare asemenea improviza-
mul alb (Pa- deaua asta de tablă se cas Vlaicu vorbeşte despre stră ţească pretutindeni! ţii ? (A. Matei, corespon-
strlgă.? (Ar- că un hău de şapte mii da daniile sale, dar mai ales RADU CIOBANU Invitaţie la drumeţie. Vedere din Munţii Apuseni. \ dent).
alb (Grădina Fovo: VIRGIL ONOIU
UNEDOARA: \
îîntului. bles-
(Flacăra) ; • — o — o » — o — o — • « — « — o — © — © —
dad (Siderur-
tlacără (Ar- „Mioriţa“. Cine să fie
unul ghid spărgătorul ? La această
; Hoţul din V- piu care or trebui să stirnească şi eite ambiţii întrebare organele de mi
na de vară); ñ liţie locale au găsit repede
întoarcerea
işneanu (Uni- răspunsul. Spărgătorul
express <7 Despre calitatea apelor al oraşului Călan a hotărît triotică a celor ce desfă amenajate prin efortul lor este Vlad Chipera, infrac
Omul care termale de la Călan, pu să ia pe cont propriu re- şoară activitate la E.G.C.L. dezinteresat. Au, adică, mân
publica); Lu blicul larg ştie destul de • Ultraj Ia bunele mo tor recidivist, eliberat în
mea buldoze- vitalizarea micii staţiuni, Călan, aici, în incinta băi dria de a putea spune că ravuri. Acum citeva zile, aprilie din detenţie. A
; Mihail, cîi- puţine lucruri. Cu toate a- care nu captează în mod lor, a fost amenajat un a- şi-au realizat partea lor la bufetul „Rapid“ din fost reţinut, urmînd sa se
Wuncitoresc) : cestea, calităţile terapeuti deosebit interesul turistic devărat microcomplex de dimtr-o hotărîre comună.
mpăna (Lu- băi. Un bazin acoperit des Orăştie, s-a iscat un scan încheie cercetările. Tot
ck-out (Mun- ce ale apelor de aici nu au general, este în schimb o Nu acelaşi lucru pot să-l dal, provocat de Traian odată i s-a reţinut şi loc
tEA: Sălbati- scăpat specialiştilor şi aşa adevărată binefacere pentru tul de spaţios, cu pereţi spună cei de la întreprin Lingurar. Client mai la hotel „Penitenciar".
PETRILA: faianţaţi, cu încălzire pro derea „Victoria“, cea mai vechi al abaterilor de la © Fugarul. Deşi n-a
iste de dra- se face că ici-colo, în cîte tru localnici. Şi în felul a- prie, astfel incit să poată
re (Muncito- un prospect turistic se mai cesta s-a hotărît ca unită mare unitate economică Decretul 153/1970, de data făcut niciodată sport de
OASA : Ci- ţile economice de pe teri fi folosit şi pe timp de din oraş, sau cei de la aceasta T.L. nu s-a mul performanţă, Dumitru Că
? (Muncito- poate întîlni cîte o infor şantierul I.C.S.H., ori de la ţumit numai cu scanda rămidar, din Hunedoara,
■II : Pra£ sub maţie şi despre aceste ape toriul oraşului să-şi uneas iarnă, cu vestiare şi gruip
Noiembrie) ; pe nedrept uitate. Că le că eforturile spre a da iz sanitar, cu nimic mai pre I.C.S. mixtă. Fiecare dintre lul, dar a şi lovit mai se pricepe la fugă. Fiind
sa din tren voarelor termale de aici o jos decît alte amenajări de aceste unităţi ai/ea cîte mulţi cetăţeni. Ca urma el prin Tîrnăveni ciu a-
; GURABAR- uită oameni cărora ar tre ceva de făcut mierostatiu- re, miliţia oraşului Orăş faceri, şi comiţînd o in
oucereşte At- bui să le tămăduiască une maximă folosinţă. acest fel făcute din inves
rul); ORAŞ- Zilele trecute am fost in tiţii alocate de stat se află, nii ca să arate şi mai fru tie l-a trimis, cu acte în fracţiune de ultraj la bu
tilii (Patria); le afecţiuni, se mai întîm- începînd din această lună, moasă, să poată fi şi mai regulă, în judecată pen nele moravuri, şi fiind
tş (Flacăra) ; vitaţi de către subimginerul tru utraj la bunele mo condamnat la 3 luni în
: Chemarea plă. Faima băi'lor de la Ion Spătăceanu, şeful Ex la dispoziţia celor care do bine folosită calitatea ape
sa de cultu- Geoagiu sau Vaţa pune în ploatării de gospodărie co resc să combine mişcarea lor de aici. Poate că exem ravuri. La „Rapid“ s-a chisoare, a lizat-o la fu
Falansterul, umbră anonimele băi de la plul oferit de E.G.C.L. să întâmplat, rapid s-au luat gă. Dar nefiind la zi cu
opular); A munală şi locativă Călan, cu tratamentul reumatis şi măsurile de rigoare. antrenamentele, condiţia
ompania a 7-a Călan, cunoscute mai bine să vedem cum arată băile melor sau afecţiunilor sis stîrnească ambiţiile celor • Alarmă la garaje. în fizică la părăsit şi la Hu
tră);. BRAZI: de străbunii noştri decît de temului nervos periferic. citaţi mai sus. N-ar fi de
7ALAN : Co- acum, după ce s-a luat municipiul Hunedoara au nedoara n-a mai trecut
s. seriile I-II contemporani. Izvoarele de acea hotărîre pe plan lo Au muncit mult şi cu tra loc rău. Căci băile Călan fost sparte cinci garaje primul linia de sosire.
ară) : Braţele aici însă merită mai multă cal. Am avut bucuria să gere de inimă aici oameni sînt un loc de agrement şi proprietate personală şi o Drept pentru care fapt, a
unic); SIME-
ele galbene atenţie decît li s-a acordat constatăm ce poate face un ea subinginerul Spătăceanu, de tratament în acelaşi • magazie de băuturi din fost de urgenţă trimis în
[A : Domnul pînă acum, Şi, pentru că colectiv mic animat de am maistrul Vasile Sava, zida timp, în primul rînd pen i n c i n t a restaurantului cantonament.
nina); GHE- o serie de proiecte au fost tru locuitorii Călanului.
frontieră a biţii de afirmai'e şi de bu rii Ion Popescu şi Romu- Rubrică realizată cu sprijinu 1
orcsc). lăsate baltă din diferite ne intenţii. Cu materiale lus Mureşan. Acum, ei îşi I Inspectoratului judeţean de interne
motive, Consiliul popular recuperate, cu munca pa- invită concetăţenii la băile ION CiOCLEI ___________________ ____________ ______ ________