Page 52 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 52
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 031 © DUMINICĂ, 13 IUNIE 1980
(Urmare din pag. 1) tiv a dezbătut, de aseme lui nostru, Comitetul Poli belor părţi de a amplifică naţionale şi ale mişcării co bunei vecinătăţi, intr-o re
nea, Raportul Comisiei na tic Executiv a trasat sar şi mai mult în viitor prie muniste şi muncitoreşti. giune a păcii, lipsită de ra
capiilor tovarăşului Nicolae ţionale de demografie şi a cina de a se intensifica şi tenia şi colaborarea dintre Comitetul Politic Execu chete şi arme nucleare.
Ceauşes i, dînd un nou şi indicat să se ia măsuri pen extinde în continuare rela Partidul Comunist Român tiv a luai act cu deplină Totodată, s-a arătat că
puternic impuls activităţii tru îmbunătăţirea activită ţiile economice internaţio şi Partidul Comunist Bul satisfacţie că, în timpul România şi Bulgaria sc
pentru îndeplinirea planu- ţii Ministerului Sănătăţii, a nale ale ţării noastre, în gar, dintre România şi convorbirilor, s-a ajuns la pronunţă cu fermitate pen
iui la toţi indicatorii, pen unităţilor mcdico-sanitare, spiritul politicii generale a Bulgaria, atît pe plan bila concluzia comună dc a în tru eliminarea forţei şi a-
tru ridicarea eficientei eco a personalului medical, în României — de prietenie şi teral, cit şi în sfera vieţii tări şi mai mult colabora meninţării eu folosirea for
nomice în toate domeniile vederea asigurării condiţii colaborare cu toate statele internaţionale. A fost re rea şi conlucrarea dintre ţei din relaţiile dintre sta
de activitate. lor de igienă şi combaterii iumii, pe baza principiilor liefată, de asemenea, im România şi Bulgaria pe a- te, pentru rezolvarea, pc
în continuare, Comitetul îmbolnăvirilor, pentru apă egalităţii, independenţei na-‘ portanţa deosebită a sem rena internaţională. cale paşnică, a problemelor
Politic Executiv a luat în rarea sănătăţii poporului. ţionale şi avantajului reci nării de către cei doi con T o v a r ă ş i i Nicolae litigioase şi a situaţiilor
dezbatere Raportul cu pri Trebuie să se lichideze cu proc, de promovare a des ducători de partid şi de conflietualc care mai exis
vire la normarea muncii în hotărîre întreruperile ne tinderii, cooperării, înţele stat a Acordului-program Ceauşescu şi Todor Jivkov
anul 1919 şi programul de justificate de sarcini, care gerii şi progresului in privind direcţiile de bază au reafirmat hotărîrea ce tă în Orientul Mijlociu, A-
măsuri pentru îmbunătăţi afectează sănătatea femei lume. ale dezvoltării colaborării lor două ţări dc a acţiona, frica. Asia şi în alte regiuni
rea acestei activităţi. S-au lor şi influenţează negativ «, * economice şi tehnico-ştiin- în continuare, pentru opri ale globului, pentru stopa
apreciat rezultatele poziti asupra creşterii natalităţii. rn cadrul şedinţei, tova ţifice dintre Republica So rea cursei înarmărilor şi
ve obţinute în acest dome S-a sublimat, de asemenea, răşul Nicolae Ceauşescu a cialistă România şi Repu rea agravării situaţiei in
niu, stabilirea metodologiei necesitatea intensificării ac informat despre vizita ofi blica Populară Bulgaria pî- ternaţionale, pentru însănă înfăptuirea dezarmării, pen
de organizare şi normare a tivităţii de educaţie sanita cială de prietenie pe care nă în anul 1990, care asi toşirea climatului politic tru lichidarea subdezvoltă
muncii pentru lucrul la mai ră a populaţiei, îndeosebi a efectuat-o în ţara noas gură un cadru de lungă mondial, pentru reluarea şi rii şi instaurarea unei noi
multe maşini, trecerea la a tineretului, precum şi de tră, în perioada 3—7 iunie, durată pentru extinderea ordini economice mondiale.
elaborarea unor normative dezvoltare a conştiinţei ne delegaţia de partid şi de şi diversificarea conlucrării consolidarea cursului spre
unificate, îmbunătăţite, pen cesităţii creşterii tot mai ra stat a Republicii Populare româno-bulgare, în multi destindere. Comitetul I'olitie Execu
tru polidcscrvirca maşini pide şi puternice a popu Bulgaria, în frunte cu to ple domenii de interes re în cadrul dialogului la tiv evidenţiază importanţa
lor şi utilajelor. laţiei, a întăririi şi pe a- varăşul Todor Jivkov, prim- ciproc. nivel înalt, o atenţie deo reafirmării de către tova
S-a arătat, totodată, că în ceastă cale a forţei naţiu secrc'-r al Comitetului Cen Totodată, Comitetul Po răşii Nicolae Ceauşescu şi
activitatea de normare a nii noastre socialiste. tral al Partidului Comunist litic Executiv şi-a manifes sebită s-a acordat proble
muncii se menţin incă se Comitetul Politic Execu Bulgar, preşedintele Consi tat satisfacţia faţă dc ce melor privind realizarea Todor Jivkov a hotărîrii
rioase neajunsuri care se tiv a analizat mandatul de liului de Stat al Republicii lelalte documente încheia securităţii europene. A fost Partidului Comunist Ro
reflectă negativ in realiza legaţiei române care va Populare Bulgaria. te, faţă de înţelegerile con exprimată voinţa României mân şi Partidului Comunist
rea producţiei şi producti participa Ia şedinţa a 34-a Comitetul Politic Execu venite privind folosirea mai şi Bulgariei de a contribui Bulgar, a României şi Bul
vităţii muncii. Comitetul a sesiunii C.A.E.R. şi a dat tiv a aprobat intru totul largă a unor forme supe
Politic Executiv a criticai indicaţii ca aceasta să ac şi a dat o deosebită apre rioare de colaborare, coo activ la buna pregătire a gariei de a -contribui activ,
faptul că la o serie de mi ţioneze in spiritul dezvoltă ciere rezultatelor remarca perare şi specializare în reuniunii de la Madrid, Ia împreună cu celelalte ţări
nistere sarcina de ridicare rii colaborării între ţările bile ale acestui nou dialog ramuri prioritare ale eco promovarea unei largi şi socialiste, cu toate forţeie
a productivităţii muncii şi membre, in vederea satis la nivel înalt, care a rele nomiilor celor două ţări — neîngrădite colaborări . pe progresiste, antiimperialis-
de reducere a preţului de facerii înlr-o măsură mai vat, incă o dată, în mod cum sînt construcţia de tc, la soluţionarea construc
cost al produselor nu s-a mare a necesităţilor de e- pregnant, rodnicia întîlnî- maşini, chimia, metalurgia, continentul nostru, in spi
îndeplinit, cu toate că au nergie, materii prime, ma- rilor prieteneşti, tradiţiona electronica, agricultura, cer ritul Actului final de ia tivă a problemelor com
fost depăşite normele de teriaie speciale, produse pe le, dintre tovarăşii Nicolae cetarea ştiinţifică şi tehni Helsinki şi. in mod deose plexe ce confruntă lumea
muncă. S-a criticat, de ase trochimice, maşini, utilaje Ceauşescu şi Todor Jivkov, că şi altele, precum şi în bit, dc a acţiona, împreună dc astăzi, la triumful cau
menea, tendinţa de restrân şi tehnologii moderne ale rolul lor determinant în legătură cu intensificarea
gere a ponderii muncii nor acestora, conform prevede întărirea continuă a prie lucrărilor Ia marile obiec cu celelalte ţări socialiste, zei destinderii şi păcii, la
mate, prin extinderea mun rilor Statutului şi ale Pro teniei şi solidarităţii româ tive ce se construiesc pc cu toate statele dc pe con înfăptuirea idealurilor de
cii în regie, precum şi de gramului Complex. Desfă- no-bulgare, in dezvoltarea Dunăre cu eforturi comune: tinent, pentru trecerea la libertate, indepedenţă şi
limitare a acordului global. şurimlu-se pc baza egalită susţinută a colaborării mul Uzina de utilaj greu Giur- măsuri de dezarmare şi progres ale tuturor popoa
S-a stabilit sarcina de a ţii în drepturi, avantajului tilaterale dintre partidele, giu-Rusc şi Complexul hi relor.
se asigura corelarea strictă reciproc şi întrajutorării to ţările şi popoarele noastre. drotehnic Turnu-Măgurele- dezangajare militară în Eu
a normelor cu dotarea teh vărăşeşti, această colabora Desfăşurate într-o at Nicopole. S-a apreciat că ropa, pornindu-sc de la Aprobînd in unanimitate
nică superioară şi îmbună re să asigure dezvoltarea mosferă cordială, de încre transpunerea in viaţă a a- realitatea că în această par documentele şi înţelegerile
tăţirea organizării produc- mai rapidă a economiilor dere, înţelegere, prietenie ccstor măsuri va impulsio te a lumii sc află cca mai convenite cu prilejul vizi
ţiei în întreprinderi, de a naţionale ale tuturor ţărilor şi stimă, convorbirile din na şi mai puternic colabo tei, al convorbirilor din
se reduce personalul auxi membre aic C.A.E.R,, valo tre cei doi conducători de rarea româno-bulgară, con mare concentrare de arme,
liar şi neproductiv, de a se rificarea mai deplină a a- partid şi de stat au relevat tribuind la valorificarea e- inclusiv nucleare. Cele două tre tovarăşii Nicolae
promova mai larg în toate vantajelor şi superiorităţii hotărîrea comună de a ri ficientă a bogăţiilor naţio ţări şi-au reînnoit angaja Ceauşescu şi Todor Jivkov,
sectoarele munca pc bază economiei socialiste, afir dica pe un plan lot mai nale ale celor două ţări, la mentul de a acţiona pentru Comitetul Politic Executiv
de norme şi in acord glo marea puternică a relaţiilor înalt relaţiile româno-bul- accelerarea dezvoltării lor
bal. Planul economiei na de tip nou dintre statele garc, care — întemeiate economico-sociale. înfăptuirea propunerilor a stabilit măsuri pentru în
ţionale va trebui să cu noastre, creşterea forţei şi trainic pe principiile depli formulate îh documentele a- făptuirea lor, în cele mai
prindă sarcini precise, pen prestigiului socialismului pe nei egalităţi, respectului A fost relevată, de ase doptatc recent de statele bune condiţii, pentru dez
tru fiecare minister, cu pri plan mondial. în acelaşi independenţei şi suverani menea, dorinţa ambelor socialiste participante la voltarea tot mai intensă a
vire la gradul de extindere spirit, Comitetul Politic E- tăţii naţionale, neamestecu părţi de a conferi un con
a muncii normate şi a acor xecutiv a indicat să se dez lui în treburile interne şl ţinut tot mai bogat conlu Tratatul de Ia Varşovia. prieteniei şi colaborării ro
dului global. Totodată, s-a volte relaţiile economice cu avantajului mutual — re crării în domeniul culturii A fost relevată — şi de mâno-bulgare, în interesul
stabilit ca Ministerul Mun toate ţările socialiste, cu prezintă un adevărat model şi artei, al mijloacelor de această dată — dorinţa şi spre binele ţărilor şi po
cii, Comitetul de Stat al c~.elalte ţări ale lumii, să de raporturi noi între sta informare, asigurîndu-sc României şi Bulgariei, ca poarelor noastre, al cauzei
Planificării, Ministerul Fi se intensifice participarea te, de conlucrare între ţări astfel o mai profundă cu
nanţelor, ministerele econo României la diviziunea in vecine şi prietene. Această noaştere reciprocă a valo state care trăiesc în spaţiul generale a socialismului,
mice să prezinte un pro ternaţională a muncii, Ia hotărîre îşi găseşte o sem rilor materiale şi spiritua geografic al Balcanilor, dc progresului şi păcii in lume.
gram de îmbunătăţire a schimbul mondial de valori. nificativă expresie în do le, a istoriei şi culturii ce a dezvolta relaţiile cu toa Comitetul Politic Execu
normelor de muncă în toa Pornind de la importanţa cumentele încheiate, în în lor două popoare, a preocu te ţările balcanice, dc a mi tiv a soluţionat, de aseme
te ramurile economiei na deosebită pe care colabora ţelegerile stabilite cu prile părilor actuale şi aspiraţii nea, probleme ale activită
ţionale. Lunar, va trebui să rea economică externă o arc jul vizitei. lor lor dc viitor. lita pentru transformarea
se raporteze asupra modu pentru progresul mai rapid în acest sens, Comitetul Comitetul Politic Execu acestei regiuni într-o zonă ţii curente de partid şi de
lui de realizare a norme ai economiei naţionale, Politic Executiv a eviden tiv a subliniat. totodată, a colaborării, înţelegerii şi stat.
lor. precum şi a gradului pentru accelerarea construi ţiat marea însemnătate a marea însemnătate a schim ' e » 0 e e 0 e « e o e e * o » « c » 9 • • » • « « e e o e o a o a e e o a e s
de extindere a muncii pe rii societăţii socialiste mul Declaraţiei comune, semna burilor de păreri dintre to
bază de norme şi a acor tilateral dezvoltate, pentru tă de tovarăşii Nicolae varăşii Nicolae Ceauşescu
dului global. ridicarea bunăstării mate Ceauşescu şi Todor Jivkov, şi Todor Jivkov în proble I, apartament 27. Telefon
Comitetul Politic Execu riale şi spirituale a poporu care reafirmă voinţa am me actuale ale vieţii inter- 21611. (792)
& eon &&&&&&&&&&&&«> « & & ® Vind Moskvici 408,
stare - bună. Informaţii,
Cronica evenimentelor săpîămîmi §3 Hunedoara, strada Gheor-
V I N Z A R I ghe Lazăr nr. 5, aparta
ment 11, după orele 10.
a boasitiUiUi © Vind apartament do (793)
© Vind casă. Hunedoa
în actuala situaţie inter
a uncii naţională, cînd se accentu trebuie apreciate şi nume uă camere. Deva, Micro ra, strada Nicolae Bălces-
15, bloc 74, scara B, etaj
cu, nr. 17. (801)
roasele vizite în ţara noas
ează tendinţele de revenire tră ale unor personalităţi
Sfîrşitul acestei săptă desfăşurate în zilele de 11 la politica războiului. rece, politice, îndeosebi miniştri © Soţia Rozalia şi înmormîntarea va a-
mâni a cunoscut pe planul şi 12 iunie, pe ministere de rudele, anunţă înceta vea loc azi, 15 iunie,
activităţii interne două e- specialitate, precum şi în România militează constant, de externe, care au avut rea din viaţă a celui orele 1.4,30, la cimiti
venimente de o deosebită cele 39 de grupe pe cen cu energie, pentru rezolva loc în săptămîna care se ce a fost un bun soţ, rul din satul natal
importanţă : vizita de lu trale, în care s-au analizat rea pe cale paşnică, prin încheie. Pe parcursul săp- VICTOR SIMION, Sîntandrei. Amintirea
(
cru, de marţi, . 10 iunie, a problemele înfăptuirii în negocieri, a conflictelor şi tămînii au vizitat ţara în vîrstă de 42 ani. ei scumpă va rămîne
secretarului general al cele rnai bune condiţii a litigiilor dintre state. Pozi noastră şi au fost primiţi Corpul neînsufleţit pentru totdeauna în
partidului, tovarăşul Nicolae planului pe acest an şi a ţia sa constructivă, recent de către preşedintele Repu se află depus la cape sufletele noastre. (799)
Ceauşescu, la întreprinde piegătiril din timp a viito reafirmată de secretarul blicii Socialiste România, to la din strada Emines- © Colegii de servi
rea chimică „Victoria“ din rului cincinal, în primul general al partidului, pre varăşul Nicolae Ceauşescu, cu. înhumarea va a- ciu de la întreprinde
Capitală, soldată cu un dia rînd a planului pentru 1981. şedintele republicii, tovară miniştrii de externe Jean vea loc în ziua de 1G rea viei şi vinului De
log şi indicaţii la faţa lo La dezbaterile de concluzii şul Nicolae Ceauşescu, la Francois Poncet — Franţa, iunie, orele 1G, la cimi va, anunţă cu nemăr
cului în problema recon- pe ministere şi grupe cen marele miting al prieteniei .Agha Shahi — Republica tirul din strada Emi- ginită durere, încetarea
dlţionării anvelopelor, şi trale au luat cuvîntul peste româno-bulgare şi cu alte Islamică Pakistan, . Fran nescu, Deva. îi vom din viaţă, după o grea
plenara lărgită a Consiliu 1 500 de tovarăşi. prilejuri, nu au scăpat a- cois Xavier Katali, Repu păstra o vie amintire. suferinţă, la numai 41
lui Naţicmal al Oamenilor în cadrul plenarei a luat tenţiei guvernelor, forţelor blica Populară Congo. Tot (798) de anj, a celei ce a fost
Muncii. cuvîntul tovarăşul Nicolae social-politice şi opiniei pu în această săptămână, se © Familia îndurera o minunată tovarăşă
Desfăşurată Ia Palatul Ceauşescu, secretar general blice internaţionale. cretarul general al parti tă, anunţă încetarea de muncă, subinginer
sporturilor şi culturii, sub al Partidului Comunist Ro în acest context, al re dului, a primit pe Stane din viată a celei care
p r e ş e d i n ţ i a tovarăşului mân, preşedintele Republi cunoaşterii largi a poziţiei a fost o minunată fii LAZARUŢ LUCREŢIA.
NICOLAE . CEAUŞESCU, ferme a partidului şi sta Dolanţ, membru al Prezi-
cii Socialiste România. Cu că, soţie şi mamă, îţi vom păstra o vie
plenara lărgită care a reu tului nostru de salvgardare .diului C.C. al Uniunii Co- LAZARUŢ lucreţia, .amintire, scumpa noas
nit peste G 090 de partici vântarea a fost urmărită a păcii, de stopare a cursei , muniţiilor din Iugoslavia. subinginer. tră colegă. (797)
panţi, a avut la ordinea de cu viu interes de partici înarmărilor, de frînare a
zi concluziile dezbaterilor panţi. tentativelor de agresiune. 1. MiRZA
COtFG'Ul DE REDACŢIE r Sobm Cerbu ton Cioc'ei. fibertu istrate ţredacîor şef). Lucia liciu, Gheorghe Pavel (redactor ţel adjunct), Vasiie Pâţan, Nicolae Tîrcob
tn 9
KKDAtrilA Şi ADM IMF! RAŢIA : Abonamentele se iac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din CO i
2700 Deva i st.r Dr. Petru Grora nr. 35 Teietoane : 11275, 11585, 12157. 2070S întreprinderi $i instituţii. o 3 S
I1PARU1. : i iposrafus Deva. au 23 Auîtus! nr 257. Costul unui abonament i 24 Iei (pe 8 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (uâ an). v« l