Page 53 - Drumul_socialismului_1980_06

I.M. Vulcan dispune din nou
Experienţa acumulată
la Lupeni în mecaniza­
rea lucrărilor miniere de complexe. Rezultatele
să fie îmbrăţişată de
tot mai multe mine din
însă nu sînt concludente
Valea Jiului
Din anul 1976 (luna de­ că întreprinderea minieră o lună la alta, iar spre fi­
cembrie!, cînd a fost in­ Vulcan şl Combinatul mi­ nalul exploatării unui pa­
trodus primul complex me­ nier , „Valea Jiului“, cel nou apăreau falii, sărituri,
canizat, în abatajele minei puţin pe viitor (dacă pînă determinind mutarea com­
Vulcan au funcţionat mai acum n-au făcut-oj ar tre­ plexului în alt loc sau în -
multe asemenea utilaje. bui să aibă în vedere, îna­ cetarea funcţionării lui.
Nici'unul insă nu a extras inte de toate, eficienţa e- Acum, de trei luni. am
cărbune mai mult de un conamică. Chiar dacă in­ început mecanizarea stra­
an, chiar şi acela care a troducerea unui complex tului XV. La puţin timp
funcţionat o perioadă mai se face mai tîrziu trebuie, însă după introducerea ac­
lungă, n-a fost folosii în­ totuşi, studiate toate con­ tualului complex a apărut
treaga perioadă intr-un pa- diţiile în care se introduce o falie care mult timp nu
rfou, ci în două. Această
situaţie a fost determinată
şi de condiţiile de zăcă- MISER i-
• planului
mînt, cît şi de rezerva de UZINE .,. wr ,i., ©doiârii tehnice SPECÍMP
cărbune pregătită, care nu Nivelul a j na |te¡ calificar-i
întotdeauna a confirmai
estimările. Pînă în acest şi se foloseşte, dar mai ales ne-a permis să ajungem Ia
an au funcţionat patru ce se cîştigă cu acesta. productivitatea de 10 tone
complexe, totalizînd 30 de După cum aflăm de la pe post. După depăşirea a-
luni, timp în care a fost ing. Nicolae Radu, direc­ cesteia, situaţia se va îm­
extrasă o producţie de a- torul tehnic electromecanic bunătăţi mult. De aseme­
proape 200 000 tone de căr­ al minei, „programul de nea, am găsit o soluţie ea
bune. Dacă am compara a- mecanizare a prevăzut in­ după ce vom ajunge la ho­
ceastă producţie cu valoa­ troducerea complexelor în tarul panoului (peste 5 luni)
ÎN LUMINA ORIENTĂRILOR DATE PE TOVARĂŞUL rea celor patru complexe, straturile XV şi XVIII. La să nu demontăm complexul
inclusiv timpul şi cheltuie­ mecanizarea stratului III pentru a-1 monta In aii
NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA PLENARA LARGITÂ lile afectate introducerii şi s-a renunţat (deşi există panou, ci îl vom roti, păs-
scoaterii lor ne-am da rezervă de cărbune) pentru trîndu-1 în funcţiune prin
A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII seama că s-a cheltuit mult că nu s-au găsit încă so­ exploatarea în evantai. A-
prea mult şi s-a obţinut luţiile pentru introducerea ceasta va constitui o pre­
foarte puţin. De aici o şi scoaterea complexelor mieră în minele din Valea
Să acţionăm cu fermitate şi răspundere pentru primă concluzie : înainte fără amenajarea unor căi Jiului. Ideea aparţine co­
speciale de acces. Execuţia
lectivului nostru şi astfel
de a fi introdusă mecani­
zarea, la Vulcan nu s-au lor deocamdată este prea vom cîştiga o lună şi ju­
dezvoltarea economiei, pentru eficienţă studiat toate condiţiile şi costisitoare. Iniţial a fost mătate şi o mare cantitate
mecanizat stratul XVIII,
rezervele de zăcâmînl şi
CONSTANTIN IOVĂNESCU
dar rezerva s-a epuizat re­
nici tipul de complex cel
mai adecvat la acestea. Aşa
maximă în întreaga activitate fiind situaţia, considerăm pede. Din acest motiv şi (Continuare in pag. a 2-a)
rezultatele au oscilat de la
şurile care mai persistă în
„Avem hotărîri bune, dispunem de tot ce unele domenii de activita­ Toate forţele satelor — mobilizate
este necesar pentru realizarea tuturor sarci­ te, a făcut preţioase reco­
mandări pentru înlăturarea
nilor planului de dezvoltare economico-socia- lipsurilor şi îmbunătăţirea la întreţinerea culturilor!
x
lă. Trebuie să luăm toate măsurile pentru rea­ activităţii sub toate aspec­ *
lizarea lor". tele, pentru dezvoltarea şi Locul prioritar pe agen­ şi lucrările de strîngere a tul săptămînii trecute, la
NICOLAE CEAUŞESCU eficienţa crescîndă a acti­ da lucrătorilor ogoarelor recoltei de cereale păioase, cultura porumbului praşiia
vităţii economiei noastre
naţionale. continuă să îl deţină, în este necesar să fie inten­ mecanică era efectuată pe
Partidul nostru, tovară­ şi importantă cuvîntare, ca­ Din cuvîntare se desprind această perioadă, efectua­ sificat ritmul de lucru la aproape jumătate din su­
întreţinerea culturilor pen­
rea la timp şi la un nivel
prafaţa stabilită, iar cea
şul Nicolae Ceauşescu per­ re — aşa cum au apreciat cu claritate necesitatea or­ calitativ superior a lucră­ tru a diminua pe Cît po­ manuală mai rămăsese de
sonal situează cu consec­ participanţii la şedinţă şi ganizării mai temeinice a rilor de întreţinere a c u l ­ sibil aglomerarea şi supra­ realizat pe aproape 40 de
venţă în centrul atenţiei cum s-a subliniat la şe­ producţiei şi întăririi disci­ turilor, realizarea în con­ punerea acţiunilor în vîrf hectare. La întreţinerea
problemele esenţiale ale dinţa Comitetului Politic E- plinei muncii, ridicării ni­ diţii ireproşabile a praşi- dc campanie. Cum se trans­ mecanică a culturilor s-a
dezvoltării economico-so- xecutiv al C.C. al P.C.R. velului tehnic şi calităţii lelor mecanice şi manuale pun in fapte asemenea evidenţiat îndeosebi meca­
ciale a patriei, cu accent din ziua de 14 iunie a.c. — produselor, creşterii pe toa­ influenţînd în măsură de­ deziderate ? nizatorul Voicu Miliăoscu.
principal pe transformarea va reprezenta un important te căile a productivităţii cisivă soarta producţiei a- Ţinînd seama de stadiul Pentru răspunderea ce o
acumulărilor cantitative în- sprijin în mobilizarea tu­ muncii, utilizării raţionale de dezvoltare a plantelor
tr-o calitate nouă, superi­ turor resurselor, a tuturor a forţei de muncă şi a tim­ gricole. lată de ce întrea­ şi de starea terenului la dovedesc faţă de soarta
oară. care să asigure pro­ forţelor la realizarea cu pului efectiv de lucru, a ga activitate poliţieo-orga- C.A.P. Dcnsuş formaţiile recoltei merită, de aseme­
gresul rapid, multilateral succes a prevederilor pla­ mijloacelor tehnice din do­ nizatorică desfăşurată de de cooperatori şi mecani­ nea. să fie evidenţiaţi coo­
al României socialiste, creş­ nului economic pe anul tare, efectuării la termene­ către organizaţiile de partid zatori au acţionat cu for­ peratorii lulius Pădurean,
terea bunăstării materiale 1960. buna pregătire a vii­ le planificate şi de bună de la sate trebuie să fie ţe sporite la efectuarea Ionel Gărdcan, Franeise
şi spirituale a întregului torului cincinal şi, în pri­ calitate a reparaţiilor utila­ subordonată mobilizării tu­ praşilelor mecanice şi ma­ Candler şi alţii, care oferă
popor. Asemenea probleme mul rînd, a planului pe jelor şi instalaţiilor — im­ turor forţelor şi mijloace­ nuale. Inginerul şef al u- exemple demne de urmat
lor mecanizate la aplica­
au fost dezbătute la recen­ 1981, transpunerea în viaţă portantă rezervă de sporire nităţii. Aurelian Cazacii, şi pentru ceilalţi coopera­
ta şedinţă plenară lărgită a a hotărîrilor Congresului al a producţiei materiale. rea lucrărilor de întreţi­ tori. Deoarece se constată
ne-a relatat că la cultura
Consiliului National al Oa­ XII-lea al partidului de ri­ Se cunoaşte că în planul nere, precum şi a celor de cartofilor au fost aplicate că pe unele tarlale culti­
menilor Muncii, prilej de dicare a caii,lăţii întregii cincinal 1981—1985, în cen­ combaterea bolilor şi dău­ vate eu cartofi şi porumb
analiză, schimb de expe- activităţi economico-sociale, trul activităţii se va situa nătorilor la culturile de două prăşi le mecanice şi
una manuală pe întreaga
legume, cartofi, sfeclă şi
rjehţă. înţelegere şi apro­ intrarea intr-un nou stadiu dezvoltarea bazei energeti- porumb. Deoarece nu pes­ suprafaţă planificată — 30 N. TiRCOB
fundare a laturilor esenţia­ de dezvoltare a societăţii
le ale activităţii economice, noastre. (Continuare în pag. a 2-a) te multă vreme vor începe de hectare. Pînă la sfîrşi- (Continuare in pag. a 2-a)
de angajare plenară pentru Relevînd munca abne-
înfăptuirea neabătută a o- gantă pe care întregul po­
biectlvelor stabilite de Con­ por o desfăşoară pentru
gresul al XII-lea al Parti­ îndeplinirea sarcinilor de Sărbătorirea Zilei av
dului Comunist Român. în plan şi ridicarea nivelului *
cadrul şedinţei plenare, se­ de trai. apreciind rezultate­ Arco y.i de naştere o a-
cretarul general al parti­ le bune obţinute, tovarăşul viat iei româneşti — din roilor“ adus de formaţia
a
Casei
corală
d u l u i , tovarăşul Nicolae Nicolae Ceauşescu s-a re­ ■ miezul de iunie a anului din Orăştic a de cultură
deschis
Ceauşescu a rostit o amplă ferit la carenţele şi neajun-
1910, cînd inginerul con­ solemn şi emoţionant săr­
structor şi pilot Aurel bătoarea. In acordurile iui
înălţat
întîiul
Exemplul Vlaicu pe a pămîntul patriei au tost depuse coroane de
din
Consiliu­
Dori
v.bor
partea
wkenteI străbune — u fost sărbă­ lui popular xjudeţean, Co­
măgurenilor torită, duminică, în întrea­ mitetului comunal de
ga tară. Iar aici, în satul partid şi Consiliului popu­
Cînd rslc vorba de a ¡lor­ lui. mai mult dc 2 000 litri ce poartă numele pionie­ lar comunal Geoagiu, Ae­
iul gospodăriilor populaţiei lapte. rului aviafiei, sărbătoarea roclubului Deva, iar pio­
din comuna Mărtineşti Ia Exemplul gospodarilor s-o desfăşurat în prezen­ nieri au depus jerbe de
constituirea fondului centra­ din satul Măgura este ur­ ta a suie şi sute de tineri Hori şi au iăcut de gar­
lizat de produse agroali- mat şi dc alţi cetăţeni din şi vîrstnici, veniţi din ju­ dă la monumentul lui Au­
menlare, cetăţenii din satul satele comunei Mărtincşli. deţ Si din alura Iul. pen­ rel Vlaicu. Clipele evo­
Măgura se situează întot­ Dc pildă, Aurel lovcscu tru a cinsti cum se cu­ catoare dc adine Hor pa­
deauna In frunte, hifclcgînd din 1 ămăşasa a livrat mai vine ziua ,,aripilor româ­ triotic din preajma momi-
bine rosturile lucrării pă­ mult de 1 400 litri lapte, neşti“.
rui ritului, dar mai ales ale iar Aurel Paştea din Din­ La ,,Monumentul Aurel LUCIA LICIU
creşterii animalelor, ei li­ eu Mic a predat peste Vlaicu“, din preajma Ca­
vrează an de an, cantităţi 1 300 litri. In întrecerea sei memoriale, „Imnul c- (Continuare în pag. a 2-a)
sporite de produse ta fon­ pentru onorarea contracte­
dul de stat. In cele 30 de lor, care este animală dc
gospodării existente aici, cetăţenii satului Măgura,
sini crescute anual peste 00 se evidenţiază şi alţi cres­ H EXPOZIŢIE. „Muncă .şi pus şi s-a liotărît în aduna­
de vaci cu lapte. In medie, cători de animale din co­ creaţie“ este tema expoziţiei, rea sătească — locuitorii din artă Petroşani cu instructo­
rii de formaţii, pe genuri ar­
dc Ic fiecare vacă, deţinătorii mună. Am notat insă şi un deschisă in oraşul Brad, cu satul Petreni, avind sprijinul tistice : dirijat, coregrafie,
de animale contractează „of“ de-al lor. Uneori şo­ lucrări realizate de elevi şi primăriei, au pornit la ac­ teatru, montaje literar-muzi­
cadre didactice. Sînt prezenţi
pentru fondul dc stat cile ferul care preia laptele Ic cu exponate colectivele de ţiune. Au fost procurate ma­ cale şi brigăzi artistice. Cu
600 litri lapte. mai face oamenilor şicane, a UN NOU POPAS-TURIS­ elevi şi cadre didactice de la teriale în valoare de 2 000 lei. noua serie a cursurilor .se în­
Stimulaţi dc avantajele învimtindu-i că ,.produsul TIC. La punctul numit IZbeg, liceele industriale Crişcior şi Urmează să se facă lucrările cheie ciclul de instruire, do
„Avram lancu“, şcolile gene­
constru­
oferite contractanţilor dc este prea gras sau prea pe valea rîului Dobra, coope­ rale nr. 1 şi 2 Brad, nr. 1 şi de captare, să dc se compensare o lună organizat in acest an
iască
bazinul
animale, unii cetăţeni pre­ alb“. Preocuparea producă­ rativa locală de consum, cu 2 Crişcior, Valea Brad, Ca­ şi staţia de pompare. Alimen­ cu instructorii dc formaţii
consiliului
sprijinul
popular,
artistice.
dau cantităţi mult mai torilor agricoli dc a livra a in cop ut amenajarea unui sa pionierilor şi şoimilor pa­ tarea cu apă se va face in
triei Brad şi preşcolarii din
mari dccît această medie. la fondnl de stat cil mai punct turistic cu forţe loca­ grădiniţele -oraşului. sistem gravitaţional. L. LARA
Intre cei mai vrednici gos­ multe produse, nu trebuie le. Acest nou punct turistic
va fi pus la dispoziţia locui­
H CURSURI DE PERFEC­
podari ai satului Măgura să sufere însă din această torilor comunei Dobra pentru H ALIMENTARE CU APA ŢIONARE. Luni, 1.6 iunie,
LA PETRENl. In vederea in­
se situează şi deputatul Ion cauză. petrecerea timpului liber in­ troducerii apei potabile prin s-au deschis la Casa de cul­ H
Crişan. El a predat, pînă tr-un chip cît mai plăcut în conducte în gospodăriile per­ tură din Deva, cursurile ex­
acum, în contul conlractu- T. PÎRCĂLAB mijlocul naturii. sonale — aşa cum s-a pro- terne ale Şcolii populare do
* * mm â mmm a mmm a mmm a amu