Page 54 - Drumul_socialismului_1980_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.Í7<

SĂ ACŢIONAM CU FERMITATE Si RĂSPUND! I.M. Vulcan dispune din nou de complexe,
f
I i*ELi
PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMIEI Rezultatele însă nu sînt concludente in.co T«le.şco
11,01]Film »
— Con*,
(Urmare din pag. 1) fizice, pentru reducerea bleme, cum sînt încheierea (Urmare din pag. 1) telierului subteran, dar în abatajul ud are loc mai re­ Ewing“
cheltuielilor materiale, creş­ grabnică a lucrărilor de ti­ viitor va trebui să le a- pede. Există însă şi dez­ soduiui
ce de materii prime .şi ma­ terea puternică a beneficii­ pizare a produselor şi de vem şi le vom pregăti mai avantaje : nefiind executa­ 11.50 Telex
Telex
16,00
teriale — domeniu în care lor şi repartizarea acesto­ normare a muncii, mai de cărbune extrasă din a-, repede". te dinainte lucrăriile de 16,05 Secven
se cere impulsionată activi­ ra în conformitate cu pre­ buna organizare a schim­ cel abataj. între timp pre­ La sectorul VII, respon­ pregătire, nu există posi­ 16,20 Volei j
tatea, insistîndu-se pentru vederile legii. S-a relevat burilor de lucru, recrutarea, gătim introducerea (în trim. sabilul cu problemele e- bilitatea cunoaşterii zâcă- 17,10 Român
Clubul
valorificarea complexă, su­ că, prin reaşezarea preţu­ pregătirea şi repartizarea IV) unui alt complex la lectromecanice, maistrul mîntului apar falii, .sări­ 17,55 Revista
perioară a resurselor mi­ rilor — care are loc în pre­ judicioasă a forţei de mun­ sectorul VI, în blocul 3. Desiideriu Jurj şi subingi­ turi, greutăţi în exploata­ că tv.
Almanj
nerale utile .şi, în paralel zent —, se vor stabili be­ că, reducerea hotărîtă a în toată perioada de cînd ner ul Ion Tureanu, adjunc­ re. Un alt dezavantaj con­ 18.25 1001 d<
18.50
cu aceasta, pentru recupe­ neficiul şi rentabilitatea în personalului auxiliar şi tre­ folosim complexe am cişti- tul şefului de sector, ne stă în faptul că. pierderile 19,00 Tcleju:
rarea şi reintroducerea în fiecare sector economic îin- cerea în activităţi direct gat ceva -experienţă. Păs- pun în temă cu cîteva îm­ de lemn sînt prea mari, în 19.25 Dosar li
circuitul economic a mate­ cît de anul viitor nici o u- productive, lichidarea su­ trînd aceeaşi brigadă în a- bunătăţiri aduse complexu­ stivele peste care se face folos ibi
rialelor refolosibile. Tot în nitate să nu mai fie sub­ perficialităţii, birocraţiei şi batajul mecanizat acum lui. Respectiv, tălpile de la prăbuşirea după exploata­ 19,40 Anchet
Ei.iea s
acest context se înscrie şi venţionată de la bugetul de automulţumirii, participa­ ne-a fost mai uşor. In plus, secţii se pierdeau în tim­ rea cărbunelui. Din calcul 20.10 Turlor
preocuparea pentru redu­ stat. rea masivă a oamenilor în privinţa exploatării şi pul transportului datorită rezultă că la 100 m avan­ înflăcă
cerea consumurilor de ma­ Accentuînd şi cu acest muncii la analiza, organi­ întreţinerii am făcut schim­ hoiturilor care ieşeau foar­ sare se consumă între 100 voi ut io
terii prime, materiale com­ prilej necesitatea realizării zarea şi conducerea activi­ buri de experienţă la mi­ te uşor. Au fost confecţio­ şi 150 metri cubi de lemn. 20,30 Seară
bustibil şi energie, de în­ exemplare şi cu prioritate tăţii productive, îndeplinin- nele Lupani şi Paroşeni, de nate altele la atelier şi Este adevărat. Se foloseşte durea imj
bert S
cadrare riguroasă în nor­ a producţiei pentru export, du-şi astfel rolul pe care-1 unde am aflat noi noţiuni. problema a fost rezolvată. lemnul supradimensionat, 21,55 Melodii
mele de consum, de iden­ reducerii importurilor şi e- au ca proprietari, producă­ De asemenea, un sprijin e- Dai- greutăţi mari s-au în- găsindu-i-se astfel o între­ 22.10 Telejui
tificare a noi surse de e- chilibrării balanţei comer­ tori şi beneficiari ai tuturor fectiv am primit de la Lu- . tîmpinat la montare, da­ buinţare, dar consumul e
nergie, a noi posibilităţi de ciale şi de plăţi — în ace­ valorilor materiale. peni. Un sufoinginer spe­ torită lipsei utilajelor de consum ! Considerăm că în
evitare a oricărei risipe de laşi context al maxi mei e- In spiritul înaltelor exi­ cializat în complexe a stat mică mecanizare. Echipa acest sens ar trebui stu­ ■CAI
vaiori materiale. ficienţe şi rentabilităţi -, to­ genţe formulate de tovară­ mai mult la noi pînă s-a de la Lupeni care a con­ diată problema executării
Un capitol deosebit de varăşul Nicoiae Ceauşescu şul Nicoiae Ceauşescu la obişnuit brigada cu noul tribuit la Introducerea lucrărilor de pregătiri din
important asupra căruia to­ a relevat unele măsuri ce şedinţa plenară lărgită a complex. Ar îi fost bine ca complexului şi-a adus uti­ timp şi eventual a renun­ diopro^rami
BUCUREŞ
varăşul Nicoiae Ceauşescu vor fi luate privind dezvol­ Consiliului Naţional al Oa­ şi o parte ,din brigadă să lajele sale, iar la plecare ţării la această metodă de Radiojurnal
a stăruit mai mult, l'ăcînd tarea şi îmbunătăţirea ac­ menilor Muncii, colectivele fi lucrat cîteva zile la Pa- le-a luat înapoi. La mina exploatare în avans. presei; 8,10
recomandări deosebi t de tivităţii, de export, stimula­ huiaedorene sînt hotărîte să roşeni sau Lupeni, unde ar Vulcan nu există . aseme­ Iată că şi experienţa mi­ dlilor; S,00
importante, l-a constituit a- rea celor care practică un aplice cu fermitate indica­ fi putut afla mai multe a- nea utilaje, totul constă îm- nei Vulcan dezvăluie noi 0,05 Răspui
rilor; 10.00
plicarea noului mecanism comerţ rentabil, avantajos, ţiile date, să depună efor­ mănunte, dar ne-au presat tr-un troliu. posibilităţi de perfecţiona­ 10.05 Alton
economico-financiar, cu toa­ precum şi trecerea de la 1 turi stăruitoare pentru în­ sarcinile de plan. Pentru Aşa cum am mai văzut re a mecanizării. Cu prile­ 10,25 Atlas
te elementele care-1 com­ ianuarie 1981 la cursul u- deplinirea prevederilor de viitor ne-am orientat să la Livezeni, şi la Vulcan jul unei mese rotunde pe Mioriţa;
ştiri; 11,05
pun si care vizează maxi­ nic în activitatea de comerţ plan pe acest an şi pentru pregătim din vreme condi­ se aplică tehnologia de ex­ care o vom organiza la ii,20 Avan
mă eficrenţă şi rentabilita­ exterior, renunţarea la no­ pregătirea planului pe anul ţiile, atît în privinţa ame­ ploatare în avans. Ne-am sfîrşituil acţiunii noastre de TV. ; 12,00
te pentru fiecare întreprin­ ţiunea de leu-valută, prin şi cincinalul viitor, să în­ najărilor, cît şi a califică­ interesat aici despre avan­ presă sperăm să aflăm şi 12,03 Din ci
lui
nostru;
dere. S-a indicat ca toate creşterea puterii monedei' făptuiască neabătut obiecti­ rii şi policalificării oame­ tajele şi. dezavantajele me­ alte modalităţi şi vom cău­ ajii pe ace;
unităţile economice să-şi noastre naţionale, care să vele celui de-al XII-lea nilor. Necesităţile actuale todei. La capitolul avanta­ ta ca acestea să fie gene­ De la 1 la
organizeze activitatea pe stea cu cinste alături de Congres al Partidului Co­ nu au reclamat existenţa je am consemnat pe acela ral iezate la toate minele din curioşilor;
nai; 10,20
principiile autogospodăririi, alte monede. munist . Român. camerei de montare şi a a- că punerea în funcţiune a Valea Jiului. nornice;
autoeonducerii muncitoreşti Paleta măsurilor de strin­ ştiri; 17,05
şi autogestiunii financiare, gentă actualitate subliniată femeilor; 1
terne ale ni
să aibă buget propriu de de secretarul general al le serii; 20
venituri -şi cheltuieli, să partidului nostru la şedinţa RITMICITATE doric : Eu
militeze consecvent pentru plenară lărgită a Consiliu­ 20,15 Romă)
trial
cont
realizarea exemplară a pro­ lui National al Oamenilor ÏN REALIZĂRI Memoria p
ducţiei nete şi a producţiei Muncii a înscris şi alte pro- nesc; 21,00
21.05 Muzici
rin B o gard-
Brigăzile de la I. M. ^ găre in sti
intr-o oră ţ
Paroşeni, dotate cu com- l stop muzic
plexe mecanizate, îşi în- •
deplinesc lună de lună
i sarcinile de plan. Cele*
I mai bune rezultate au i
T fost obţinute de brigăzi- J I C 5 M
/ le conduse de Titu Tea- ţ
® La Cerutul de cercetări şi proiectări de fabricaţie I cenco şi Francise Faza- ( DEVA: 5
produse siderurgice, au fost finalizate — cu 7 luni mai \ kas. Prima a extras Foc pe pui
(Gri
nia
devreme — două noi teme de' cercetare. Ele se referă la i peste prevederile Ia zi \ IIUNEDOA
„înlocuirea căptuşelii cuptoarelor electrice din cărămidă ? ale lunii iunie o canti- 1 Arabia (F
de magnezită importată cu blocuri dolomitice care se vor ) tate de C00 tone,' ridi- / miliard (Si
vie
(Arta);
realiza in ţară", precum şi la asimilarea unor noi mărci I cînd astfel cota produc- \ perdeteeliv
' de oţeluri din cadrul programului de fabricaţie a autotu­ ? ţiei suplimentare de Ia i PETROŞAÎ
rismului „Oltcit". ţ începutul anului la 8 400 < la frontier i
seriptum
• in organizarea comitetului de partid pe comerţ, ieri .1 tone de cărbune. Cu a-'Ţ A noua bl
s-a desfăşurat un reuşit schimb de experienţă pe tema ? ceeaşi ritmicitate îşi rea- LUPENI :
„Forme şi mijloace ale muncii politice folosite pentru asi­ Tn acordurile solemne ale „Imnului eroilor“, au fost depuse coroane si jerbe de fiori * lizează sarcinile de plan tural); I
(Muncitore
gurarea unei atitudini şi serviri civilizate ”, cu participarea ia „Monumentul Aurel Vlaieu“. Foto: GHEORGHE SUBA ţ şi brigada condusă de Operaţiune
a numeroşi lucrători din unităţile comerciale ale munici­ Francisc Fazakas, care ţ ceafă rul);
piului. S pînă în prezent a extras tatond • (*V
Dej
• Lucrătorii parchetelor forestiere din zona municipiu­ ţ o producţie suplimenta- LA: dragos
de
lui obţin lună de lună realizări deosebite în munca lor. iărbălorirea Zilei aviaţiei 1 ră de 7 500 tone de căr- \ (Muncitore
CopU de c
Printre cei cu planul „la zi" depăşit — la lucrări de scos, ) bune. De remarcat că t toresc); E
apropiat şi fasonat — îi numim pe Vasile Mocanu, trac­ (Urmare din pag li ţia mondială, lupta pen­ că prin lapte că este dem­ ţ sporul de producţie ic a / de pauper
torist, Constantin Prejban-, Gheorghe Scorobete şi Axente tru libertate şi neatirnare nă de .marele ei înaintaş. L fost obţinut pe seama ■ama ‘ şie); OI
creşterii productivităţii ţ
Prejban, fasonatori mecanici. Exemple demne de urmat ! meniului au fost Întregi­ a înaintaşilor aripilor ro­ Elevi ai şcolilor gene­ ? creşteri' tare şi na
• „Ce pot face două mîini dibace" se intitulează ex­ te de repertoriul tor ma­ mâneşti, atenţia şi grifa rale din Aurel Vlaieu, 1 muncii tria); fîop
muţa (Fia*
poziţia şoimilor patriei de la grădiniţa nr. 8, deschisă zilele fiei corale orăştîene prin pe care .partidul şi statul Geoagiu şi nr. 1 Orăştie, L BAT : Tac
trecute. Ea cuprinde 80 de exponate — metaloplastie, cu­ ,,Marşul lui Aurel Vlaieu“ nostru, personal tovarăşul şoimi ai patriei din comu­ cTe cursă
cultură);
sături, ţesături, desene ş.a. şi „Pui de lei“, intr-o a- Nicoiae Ceauşescu, le a- nă, formaţiile artistice ale start (Pop
• Se încheie astăzi un nou curs de surori de Cruce leasă interpretare, şi de cordă progresului aviaţiei Casei de cultură Orăştie revoltă (G
roşie. Încă 17 tinere absolvente ale cursului se alătură ce­ poemul susţinut de Aure­ române. şi ale căminelor cultura­ BRAZI :
lor 105 existente in municipiu. lia Vlaieu. in cuvlntul său, tova­ le din comună au oferit in atenţia şo'erîlor LAN : l (
cultură);
• In multe vitrine ale magazinelor I.C.S.M.I. a reapă­ Căminul cultural din lo­ răşul Octavian Mireşlean, apoi, pe parcursul a pa­ copilăriei
rut .„Colţul noutăţilor", menit să informeze cumpărătorii calitate a găzduit, apoi, o şei de secţie la Comitetul tru ore, spectacole oma­ amatori din Deva! A fost r
a 7-a (Gî
despre ultimele produse puse in vînzare. Totodată, au fost adunare festivă dedicată judeţean de partid, a giale cu adînc Hor patrio­ TLIA : Tn
organizate în numeroase unităţi expoziţii cu mărfuri de Zilei aviafioi. După cuvîn- transmis, un călduros sa­ tic. Miliţia municipiului De­ treaba Tur
sezon. tul de deschidere, rostii lut din partea Biroului Co­ Pe cîmpul de zbor din
• La clubul „Siderurgistul", în cadrul serii cultural-dls- de loan Vălean, vicepre­ mitetului judeţean de sat a început, duminică, va organizează, în ziua de
tractive pentru oţelari, va avea loc astăzi o trecere în re­ şedinte al liiroului execu­ partid şi a Comitetului e- concursul inter judeţean de 18 iunie 1980, orele 17, la
vistă a formaţiilor artistice de la uzina nr. 3 — ; oţelării tiv al Consiliului popular xecutiv al Consiliului racheto şi aeromodele al sala „Arta", şedinţa de in­
din combinat, joi se vor produce formaţiile artistice ale comunal Geoaglu, colone­ popular judeţean, cuceri­ pionierilor, „ Memorialul
uzinei nr. 6 — energetic. lul loan Todea a subliniat torilor zărilor albastre, ca­ Aurel Vlaieu", la care struire şi îndrumare a şo­ Tragerea
Extr. I :
• Astăzi, de la orele 16,30, ia stadionul „Corvînul“, glorioasele tradiţii alo re continuă la noi dimen­ participă echipaje din Ba­ ferilor amatori din muni­ Extr. a '.
componentele lotului olimpic de «imnastică vor face o de­ aeronauticii româneşti, lo­ siuni tradiţiile glorioase cău, Cugir, Deva, Hune­ cipiul Deva. Extr. a J
monstraţie pentru oamenii muncii hunedoreni, in cadrul cul pe care Aurel Vlaieu, ale aviaţiei româneşti şi doara, Orăştie, Brad, pre­ După şedinţă se vor pu­ Fand d<
unui amplu spectacol muzioal-artistic-soortiv. Traian Vuia şi Henri îndemnul ca generaţia tl- cum şi un echipaj din lei.
DOINA CO.IOCARU Coundă 11 ocupă In avia­ nără din sat să dovedeas­ R.S.F. Iugoslavia. tea viziona unele filme pe
teme de circulaţie.
(Urmare din pog 1) că au fost luate măsuri de timp şi de calitate a pra- mod corespunzător. Secre­ Ion Pîrvu, Anuţa Ştofă- Ilie Ştefănie şi contabil şef Rezultat,
mobilizare a întregului şileîor pe suprafeţele re­ tarul adjunct al comitetu­ neseu şi alţii, au înţeles Magdalena Trie) nu au din 15 i
personal TESA de ia con­ partizate să le lucreze, îm­ lui comunal de partid, Ma­ necesitatea efectuării Un manifestat exigenţă şi fer­ Corvinul •
au apărut .totuşi masiv bu­ siliul popular şi C.A.P., a preună cu formaţiile din rin Mălăiescu, ne-a relatat condiţii ireproşabile a pra­ mitate în aplicarea preve­ Gloria Bii
C.F.R. C
ruienile. pentru a nu fi dij­ cadrelor didactice şi elevi­ caro fac parte, în acord că în brigăzile Bucium şi şilelor, există şi o serie de derilor legale. F.C.M. G1
muită recolta se impune să lor de ia şcoala generală cazuri care denotă ignora­ Organizaţiile de partid Rapid B
fie făcută' o ma: bună mo­ din comună la întreţinerea rea obligaţiilor ce revin de la sate şi consiliile u- Metalul I)
Molidul
bilizare a forţelor existen­ cartofilor de pe o supra­ unor cetăţeni privind între­ nice agroindustriale sînt Progresul
te ia prăşit sau plivit. faţă de 12 hectare, precum TOM TORTELE SATELOR —MOBILIZATE chemate să acţioneze e- Gaz mei
ţinerea culturilor. Numai
P.şte adevărat că in cimp şi la întreţinerea culturi­ aşa se poate explica de ce nergic, în spiritul indica­ Flacăra M
Poiana i
am intilnit importante lor de rădăeinoase. Şefa de Gruia Ştefănescu, Nicoiae ţiilor desprinse din cuvîn- Petrolul -
forţe la prăşitui manual •fermă ing. Elena Bogdan Albulescu, loan Filip, Va­ tarea tovarăşului Nicoiae Autobuzi
al culturilor, dar coopera­ remarca interesul sporit li iATRETIIEREA CIUTURILOR ! sile Buitean, Tiberiu Iscru, Ceauşescu la Consfătuirea F.CJW. Re
>
Dacia Oi
torii acordau prioritate e- dovedit de unii cooperatori Eva Viţionescu, Danilă Is­ de lucru de la C.C. al Strungul ,
feetuării lucrărilor de în­ ca Domiţian Costea, losif cru, Romulus Şaucă, Pe­ .nlrăţlrei
treţinere pe loturile afla­ global. Ca şi în cadrul Subcetate s-a acţionat cu P.C.R. clin mai a.c. privind C.S. Hoto:
te în folosinţă personală. Baicu. Petru Opruţ, Ana C.A.P. Densuş, se consta­ mai multă insistenţă la a- tru Popa II, Mircea Viţio­ folosirea cu randament ri­ Unirea )
Munteanu. Ana Vinton. Vio­ nescu, Petru Pîrvu şi Cor­ dicat a întregului potenţial Viitorul \
Unele restanţe la între­ tă că şi la C.A.P. Unirea plicarea praşilelor, dar în nel Iseru perseverează în F.C. Bri
ţinerea culturilor se cons­ rica Mariş, Ion Barboni, este necesar să fie urgen­ brigada Ciopeia continuă uman şi material de care Tractorul
C.S.M. S
tată şi la C.A.P. Unirea. Laura Munea, Maria Opruţ, tate pt-aşilele la toate cul­ să se înregistreze restan­ a refuza să efectueze pra- dispune agricultura în sco­ Muscelul
Pentru a impulsiona aces­ lulius Martinescu, Olivia turile. ţe inadmisibile la întreţi­ şilele pe terenurile repar­ pul realizării unor produc­ Nitramoi
te lucrări, secretarul comi­ RAdorii şi Minut Prun aci. Nici la C.A.P. Sîntămă- nerea unor culturi prăsi­ tizate. Rău este că faţă de ţii superioare la toate cul­ Fond do
tetului comunal de partid. care se preocupă cu răs­ ria-Orlea întreţinerea cul­ toare. Dacă unii coopera­ asemenea situaţii nici con­ turile- şi de pe toate su­ lei.
Victor Surdu, ne spunea pundere de efectuarea la turilor nu se desfăşoară în tori cum sînt Viluţa Neag, ducerea C.A.P. (inginer şef prafeţele.