Page 57 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 57
r W.TE TEZFUTA
Pe şantierul întreprinderii de produse electrotehnice Petroşani
)!3-k\Bl\ PROLETARI din toate ţările, UN1T1-VÂ !
Constructorul şi beneficiarul - un front comun pentra
finalizarea primei etape a noii capacităţi
Unul din obiectivele pro umane pe numeroase o- tembrie a.c., ne-am inte
gramului de dezvoltare e- biective. resat pe şantierul d.n Pe
conomico-socială a munici Noua întreprindere este troşani.
piului Petroşani, care se prevăzută să intre în func Din partea beneficiaru
înfăptuieşte din indica ţiune în mai multe etape, lui, prezent permanent pe
ţiile tovarăşului Nicolae în prima etapă, cu termen şantier, i.ng. Traian Blaj ne
Ceauşescu date cu prilejul
vizitelor de lucru în Valea I N V S S T I Ţ I I L E
Jiului, este întreprinderea
de produse electrotehnice. în termen, economice, de calitate
Acest obiectiv se află în
lucru de ciţiva ani. în a- scadent în 30 iunie, fabri infonneazâ că „exist-, mari
ceastă situaţie se găsesc şi ca trebuie să producă pa rămîneri în urmă ia con
alte obiective de investiţii nouri şi tablouri electrice strucţii-montaj. A fost 'în
din Valea Jiului. La re- pentru acţionarea maşinilor tocmit un program de
centa Consfătuire de lucru unelte. Despre această ca scurtare a duratei de pune-
de la C.C. al P.C.R. au fost pacitate, cit şi următoarea
trasate sarcini concrete — secţia pentru automati CONSTANTIN IOVĂNESCU
privind concentrarea exe zări antigrizutoase —, cu
cuţiei pe un număr de o- termen scadent în 30 sep- (Continuare in pag. a 2-a)
biective care să fie realita
te şi puse în funcţiune în
termenele cele mai scurte, O DELEGAŢIE DE PARTID ŞI DE STAT
evi-tîndu-se astfel dispersa DIN R. D. GERMANA, VA EFECTUA
Anul XXXII, nr. 7033 MIERCURI, 18 IUNIE 1980 4 pagini 30 bani rea resurselor materiale şi O VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE
ÎN ŢARA NOASTRĂ
ÎN LUMINA ORIENTĂRILOR DATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA La invitaţia Comitetului ne. condusă de tovarăşul
Central^ al Partidului Co Erich Honeeher, secretar
munist Român şi Consiliu general al Comitetului Cen
PLENARĂ LĂRGITĂ A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII lui de Stat al Republicii So tral al Partidului Socialist
cialiste România, a tova U n i t din Germania, pre
răşului Nicolae Ceauşescu,
Noul mecanism econQoiiGC-financiar - aplicat riguros, corect secretar general al Partidu şedintele Consiliului de
Stat al Republicii! Demo
lui Comunist Român, pre crate Germane, va efectua
şedintele Republicii Socia o vizită oficială de priete
si eficient In toate unităţile, In toate sectoarele de activitate liste România, o delegaţie nie în Republica Socialistă
de partid şi de stat a Re
-
România , în a doua jumă
publicii Democrate Germa- tate a lunii iunie 1980.
După cum se ştie, pe baza din ziua de 14 iunie a.c.
hotârîrilor Plenarei C.C. al „Esie necesar să înţelegem bine că nu „Nou! mecanism presupune
P.C.R. din martie 1973, s-a autoconducere muncitorească 1965—1980 ANI DE PROFUNDE
generalizat aplicarea noului există sector de activitate, de producţie mate şi autogestiune, presupune,
mecanism economico-finan- rială şi, în general, activitate umană, care să înainte de toate, realizarea TRANSFORMĂRI ÎNNOITOARE
ciar în toate unităţile pro producţiei, creşterea produc
ductive — instrument de ma nu se desfăşoare pe baza principiului eficien ţiei nete, a rentabilităţii şi a
re însemnătate privind reali ţei maxime, inclusiv al eficienţei economice şi beneficiilor şi asigurarea, pe Deva, între
zarea ritmică a producţiei fi această bază, de fonduri su
zice şi a producţiei nete, rentabilităţii“. plimentare pentru participa
creşterea rentabilităţii şi be NICOLAE CEAUŞESCU rea la beneficii - sublinia urbe şi
neficiilor întreprinderilor in cu toată claritatea tovarăşul
dustriale. Ce înseamnă, con Nicolae Ceauşescu. Or, mulţi
cret, aplicarea corectă, ne lui mecanism economico-fi a noului mecanism economi au înţeles că toate proble DE LA CONGRESUL urbanizare
abătută, a noului mecanism nanciar, rezultatele au fost co-financiar, a făcut recoman mele mecanismului economic
economico-financiar ? înseam cele scontate. Numai că nu dări valoroase privind moda se reduc numai ia participa 1 IX-lru Congres u! parti
nă realizarea cu înaltă exi peste tot s-a acordat aten lităţile de desfăşurare a în rea ia beneficii. Pentru unii, AU dului.
genţă şi răspundere a tutu ţia cuvenită acestor elemen tregii activităţi economico-so- problema este cum se poale 1 ruptul, şi-a deschis două
ror produselor de care are te, în unele întreprinderi ciale pe baza principiului e- obţine suplimentar ceva în mine de minereuri cuprife
nevoie economia naţională, inerţia şi rutina au frinat ini ficienţeî şi rentabilităţii, al plus pentru fondul de premie re şi complexe, o urină de
re de Ia sfîrşitul de an, chiar
la un nivel tehnic şi calita ţiativa şi spiritul creator, noul autogospodăririi, autocondu- în condiţiile nerealizării pla preparare, aferentă acesto
tiv superior, cu minimum de şl-a făcut loc anevoie şi ast cerii muncitoreşti şi autoges- nului, a rentabilităţii, a pro ra, o puternică termocentra
cheltuieli materiale, financia fel noul mecanism nu şi-a tiuniî economice. Aceste ce ducţiei nete, a beneficiilor... Mai hălrînă decît ceta la, o întreprindere de ma
re şî de forţă de muncă şi găsit aplicarea corectă şi efi rinţe de bază ale economiei Nu acesta este noul meca tea ce o străjuieşte, in mai teriale de construcţii, o în
cu maximă eficienţă econo cientă. noastre naţionale s-au situat nism economic !". Pine de şapte secole Deva treprindere de ciment, în
completarea gamei materia
mică. Practica a dovedit că în ultimul timp, secretarul din nou .în centrul atenţiei Este cit se poate de clar şi-a schimbat mai puţin lelor destinate construcţiei,
acolo unde s-a acţionat cu general al partidului nostru, la Consfătuirea de lucru de că, prin elementele salo condiţia decît însuşi nume o autobază de transporturi,
fermitate şi dăruire muncito tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la C.C. al P.C.R. din 29—30 componente, noul mecanism le. venind din familia da o autogara, două oficii poş
rească, acolo unde au fost a subliniat cu insistenţă ne mai a.c. şi la şedinţa plena nelor dacice. Şi au fost tale, o tesălorie de mătase
folosite cu consecvenţă şi cesitatea aplicării ferme in ră lărgită a Consiliului Na destui 30 dc ani de ■putere ca fxpresic a grijii pentru
pricepere toate pîrghiile nou- toate sectoarele de activitate ţional al Oamenilor Muncii {Continuare in pag. a 2-a)
socialistă pentru a părăsi multe femei care o popu
® — « — * » — » fără întoarcere drumul mol- lează. o tipografic nouă şi
colrn de urbe şi a se plasa multe altele. A înţeles că
pe orbita mersului sigur acesta este drumul indus
PRAŞÎLELE MECANICE Şl MANUALE IN ZIARUL DE AZI spre■ tinerele fără bălrînete. trializării socialiste, promo
Capitala judeţului şi-a dez vat cu consecventă de
• La înmîn&rca carnetu văluit ceva mai tîrziu decît partid. Practic, în acest
realifatc în codiţii ireproşabile pe toate suprafeţele! lui de partid: Fapte alte teatre ale judeţului vo scurt dar de o rară densi—'
caţia industrială, copleşită
tate timp, pc mica sa har
demne, cuvinte emo
ţionante, sentimente fiind de savana agrară şi tă au apărui 72 obiective
Ref^rindu-se la necesita mul vicepreşedinte al con — Una din lucrările prio trainice de comunişti meşteşugărească, dar, odată industriale, agricole şi so-
tea înfăptuirii în mod e- siliului, ing. Vixgil Tudan ritare în unităţile din Con • Costeşti ’80 pornită, şi-a descoperii va rial-culturale de primă în
xenipiar a sarcinilor ce re — o parte din forţele ma siliul unic agroindustrial • 200 de ani de ia naş lenţe pe care. ea însăşi nu semnătate pentru existen
vin agriculturii in ultimul nuale şi mijloacele mecani Toteşti — ne spunea ingi terea lui Tudor Vla- le bănuia. Procesul trans ta sa.
an al actualuiui cincinal, în zate sint mobilizate la e- nerul şef al consiliului. Io- dimircscu formator, începui relativ Deva însă nu şi-a uitat
cuvântarea rostită la Con fectu-area praşilei a treia la vânescu Rîmpu Ştefan — • Cit de economicos vor Icni. s-ti exprimai cu deo tradiţia de producător agri-
sfătuirea de lucru de la sfecla de zahăr. Praşila este întreţinerea culturii funcţiona in sezonul sebită vigoare mai ales in CORNEL ARMEANU
C.C. al P.C.R. din 29—30 mecanică s-a făcut pe mai cartofilor, care ocupă peste următor centralele de ultimul deceniu şi ■ juinăta- --------------------------------
mai a.c., tovarăşul Nicolae mult de 40 de hectare, iar 030 hectare. Datorită răs încălzire ? te. inaugurat de cel de-uUCont'inucte in pag. a 2-a)
Ceauşescu a indicat ca un cea manuală pe 20 de hec punderii dovedite în mun
accent deosebit să fie pus tare, evidenţiindu-se îndeo că de cooperatori şi meca
pe efectuarea în condiţii sebi exemplul oferit de me nizatori, cultura este cu * m
corespunzătoare a lucrărilor canizatorii şi cooperatorii rată de buruieni, iar acum
de întreţinere a culturilor, din Romos, unde se con acţionăm la combaterea
în acest context, secretarul stată o participare masivă manei. Mai anevoios se
general al partidului a sub la lucru pentru a menţine desfăşoară lucrările de în
liniat faptul că trebuie res culturile curate de buru treţinere la cultura porum
pectată de către toţi facto ieni. Cea de-a treia praşilâ bului, îndeosebi praşila ma
rii răspunzători de soarta mecanică a fost aplicată, nuală. La C.A.P. Toteşti.
producţiei agricole şi de de asemenea, pe mai mult Ostrov. Sarmizegetusa şi
către toţi lucrătorii din a- de 40 la sută din suprafa
gricultură disciplina de stat ţa cultivată cu cartofi, re Peşteana, unde s-a trecut şi
şi disciplina contractuală, zultate mai bune înregis-
asigurînd realizarea in cele trîndu-se ia C.A.P. Cigmâu, {Continuare în pag. a 2-a)
mai bune condiţii a fondu Romos şi Geoagiu. în aces
lui de stat cu produse agro- te zile se află în actualita
Secvenţă din drumul De
alimentare necesare desfă te aplicarea tratamentelor vei, de la urbe medievală
şurării normale a întregii de combatere a manei la la urbanizare modernă, so
activităţi economice a ţării. cartofi. Nu sîntem însă cialistă.
Chiar dacă vegetaţia este mulţumiţi de stadiul praşi Foto: VIRGIL ONOIU
întârziată, există posibilita lei manuale la cultura po
tea ca ia toate culturile, rumbului. Dacă praşila me
prin efectuarea la un nivel canică s-a efectuat pe toa pe meserii desfăşurat la ni © SE CALIFICA O NOUA meni ai muncii din întreprin
calitativ superior al lucră te suprafeţele stabilite, lu velul uzinei nr. 7. Munca lor, SERIE DE MECANIZATORI. derile de vene au fost trimişi
tratament
în
profesională
Tn cadrul acţiunii de pregăti
-odihnă
la
şi
pregătire
înalta
rilor de întreţinere, să fie crarea manuală este reali au venit încă o dată în spri re a forţei de muncă, la staţiunile de la munte şi de
obţinute recoltele planifica zată pe abia 55 la sută din jinul afirmaţiei că „munca S.M.A. lila au început cursu la marc. Biletele au fost a-
este brăţară de aur“. (G. Va-
te. înfăptuirii acestui dezi prevederi. Rămînerile în sile, corespondent). rile de instruire şi calificare si gura te de. consiliul munici
pal al sindicatelor. Fină Ia
a
treia serii dc
celei de-a
© MUNCA —
BRAŢ AR A
derat trebuie să-i fie subor urmă se localizează în spe DE AljR. De acum, despre mecanizatori care, după ab sfîrşitul acestei luni vor mai
donate toate eforturile coo cial la C.A.P. Aurel Vlai- mai vîrstnicii loan Arcoş, © CONCURS DE PESCUIT solvire, vor fi repartizaţi să pleca in diferite staţiuni încă
peratorilor, mecanizatorilor cu şi Pişchinţi, precum şi Dumitru M urări u, Viorel Rar- STAŢIONAR. Asociaţia jude muncească in cadrul staţiuni 83 de oameni ai muncii.
lor de mecanizare a agricul
bură
mai
şi
tinerii
ţeană a vînătorilor şi pesca
Nicolae
şi cadrelor tehnice din uni la Asociaţia economică in- Lia, Ion irimie, Gheorghc rilor sportivi organizează« în turii din judeţul nostru. N. BADIU
tăţile agricole. Cum se în tercooperatistă Vaidei, unde Lutschi se poate afirma că ziua de 22 iunie, pe iacul
făptuieşte în practică aceas este necesar să fie mobili sint dintre cei mai buni me Cinciş-Hunedoara, faza jude O OAMENI AI MUNCII LA
tă cerinţă ? zate toate forţele manuale canici de locomotivă din ca ţeană a concursului de pes ODIHNA ŞI TRATAMENT, tn
drul
uzinale
transporturilor
perioada care a trecut dc la
cuit staţionar. Participă pes
— în unităţile Consiliu .pentru a evita îmburuiena- de la C.S. Hunedoara. Ei carii sportivi calificaţi la fa începutul anului şi pbiă in
lui unic agroindustrial rea excesivă a culturilor şi sint ciştigălorii concursului zele pe filiale. prezent, un număr dc 618 oa
Geoagiu — ne-a relatat pri- (2lIî1;x1 rC-Cu-ivCi.
