Page 58 - Drumul_socialismului_1980_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7033

Construcforul şi beneficiarul—
O Cea de a dona săp-
tămină din cadrul „Lunii
educaţiei politice şi cultu­
rii socialisto pentru tine­ un factor comun
ret“ a fost punctată in toa­
te localităţile de numeroase 16.00 Telex
manifestări. Astfel, cu oca­ (Urinare din pag. 1) teze crearea condiţiilor ne- 16,03 Teleşcoală
zia sfîrşitului de an şco­ 16.25 Volei femilii
lar, în toate oraşele a fost cesare.
Comu-nişiii din organiza­ în acest colectiv se sim­ zaţiei noastre de bază, a marcată „Ziua absolventu­ re în funcţiune a primei De fapt, constructorii au România —
ţia de bază nr. 3 de la te, de asemenea, foarte pu­ mea, a fiecăruia. însemnă­ lui“. La Brad, în sala Clu­ capacităţi, însă, după cum mai avut şi alte greutăţi 17.25 Ecran dc vai
din
secţia furnale a întreprin­ ternic grija pentru forma­ tatea lui este dată de mo­ bului muncitoresc sute Gu- evoluează lucrările, hala de din partea beneficiarului : 18.15 Tragerea pr
cîteva
rabarza,
de
derii „Victoria“ Căkui au rea personalului care va mentele anului — trecerea absolvenţi au transformat construcţii metalice nu va probleme cu asigurarea 18.35 Mult e duh
moaşă
limba
fost creatorii şi,. în egală lucra la furnalul nr. 3, ce la înfăptuirea sarcinilor această manifestare intr-un putea fi predată la timp. spaţiilor de cazare pentru bim...
măsură, participanţii la un va intra în producţie în stabilite de cel de al XII- moment sărbătoresc şi, tot­ Noi sintern ţinuţi pe loc muncitori (unele s-au re­ 18,50 1001 de seri
Beneficiind
angajant.
odată,
moment de bilanţ .şi emo­ curînd. De aici au fost tri­ lea Congres al partidului-, de prezenţa in mijlocul lor de constructori şi nu pu­ zolvat pină la urmă), însă 39.00 Telejurnal
ţie în munca şi viaţa lor mişi să lucreze la viitorul consfătuirile de lucru de a reprezentanţilor orsaniza- tem începe montajul utila­ în această perioadă efecti­ 19,20 Ea ordinea
partid,
— primirea noului carnet furnal un număr conside­ la C.C. al P.C.R., de săr­ ţiei orăşeneşti de transmi­ jelor“. De cealaltă parte, vele pe şantier vor creşte, eonomie
absolvenţii,
după
de partid. rabil de oameni pricepuţi. bătorirea a 2050 de ani de terea ştafetei generaţiilor, constructorii invocă faptul fiind necesare spaţii supli­ 19.35 Noi, femeile
Se aflau în sala de şe­ Tot aici funcţionează de la crearea statiilui dac cen­ s-au angajat, prmtx-un so­ că lucrările au demarat cu mentare. Au existat şi u- 20.15 Telecinematc
slu­
„Mari actori*
dinţe comunişti cu stagiu mai multă vreme cursuri tralizat şi independent. în lemn legămint* şi „să poporul, o întârziere de trei luni, nele neajunsuri ale con­ mult te-am j
jească
partidul
îndelungat în rindurile de furnali.şti, cauperişti, Călan au loc adevărate să ducă mai departe fă- întrucît n-au fost create structorului. Balastiera de mieră pe ţa
partidului, oameni care au mecanici, maşiniş-ti de procese de transformare : condiţii la început. Pe lin­ la Vinţu de Jos, uneori şi ducţie a s
adus şi aduc o contribuţie benzi, în care au fost în- se dezvoltă întreprinderea, gă aceasta, „recuperarea cea de la Bretea Strei, nu italiene
însemnată la dezvoltarea se dezvoltă şi oraşul şi oa­ restanţelor — după cum a- au asigurat întotdeauna a- 22,13 Telejurnal.
întreprinderii, la înfăptui­ menii lor. răta ing. Emil Drîmbărea- gregatele necesare. De fapt,
rea sarcinilor crescînde din Frim-furnalistul Ioan Stă- nu, şeful şantierului din rezerve nici acum nu sînt
orientările date de partid LA ÎNMÎNAREA niloi-u sublinia : Primirea Sibiu al T.C.I. Braşov, con­ suficiente. Dacă într-o zi
de-a lungul anilor privitoa­ noului carnet de partid în­ clia libertăţii, a spiritului structorul general al o- se toarnă betoane în plin
re la industrializarea so­ CARNETULUI seamnă u-n act de întărire de cutezanţă revoluţionară“. bieetivului — n-a fost po­ (150—200 mc pe zi), în ziua BUCUREŞTI I :
in
$
pe­
această
Tot
cialistă a patriei, comu­ a răspunderii noastre de rioadă au avut loc etapele sibilă, întrucît pe parcurs următoare activitatea stag­ dioprogramul dir*
Radio jurnal; 8,00
nişti azi cu tâmplele de cu­ DE PARTID comunişti pentru realizarea municipale şi orăşeneşti ale s-a schimbat profilul viitoa­ nează din lipsă de mate­ presei; 8,10 Curii
loarea fontei pe care o sarcinilor ce ne stau în fa­ olimpiadelor pe meserii. rei întreprinderi. Aceasta a riale. Deci situaţia nu e re­ diilor; 9,05 Ităsp’
produc. Se aflau şi furna- ţă în sporirea producţiei S-au întrecut tineri fre­ generat numeroase amî- glementată în totalitate, cultătorilor'; 1
llsti, cauperişti, mecanici de de metal. Mă angajez ca zori, strungari, sudori şi nări, modificări de proiec­ lipsa vagoanelor fiind una de ştiri; 10,05 IVlu
Lară; 10,30 Din
lăcătuşi. La Hunedoara, cei
benzi, electricieni, lăcătuşi, cadraţi 35 de oameni, pre­ plecînd de la această adu­ mai buni tineri meseriaşi te. De asemenea, beneficia­ din cauzele principale. liste; 10,45 Noi
care abia de cîţiva ani par­ dilect tineri. Acum se află nare să-mi îndeplinesc şi s-au dovedit a fi cei din rul ne-a cerut mai întâi a- Nici benei ic iarul nu se eu corul „Capei
C.S.JL,
Szabo
adică
Iosif
ticipă la efortul colectivu­ în desfăşurare un astfel de mai bine sarcinile servind (strungar, laminorul de sîr- numite obiective, pentru ca poate lăuda că stă tocmai vanica“; 11,00
ştiri; 31,05 Miere
lui pentru a da mai multă curs în care învaţă mese­ cu credinţă şi devotament mă), Dumitru Rugec (fre­ apoi priorităţile să fie in­ bine. Spre exemplu, nici merilor; 11,35 A
fontă patriei şi care abia ria de maşinist de bandă cauza partidului. zor, mecanică II), Gheor- versate. Aşa se explică ră­ pină acum n-a fost numit ră Radio-T V. ;
de 2—3 ani au intrat în transportoare 44 de femei. Lăcătuşul Ioan Faur, este ghe Gostian şi Petru Mar­ mânerea în urmă. Cu toate inginerul şef, cel care deja tin dc ştiri; 12,(
moara folclorul
ion (sudori, construcţii me­
rândurile detaşamentului Acestea sînt doar cîteva membru al Partidului Co­ talice), care au ocupat pri­ acestea vom reuşi să pre­ trebuia să preia fluxul teh­ 12,45 Cîntec dc
înaintat al clasei muncitoa­ elemente ale unei mari în­ munist Român încă din mele locuri în etapa pe mu­ dăm parţial, la termen, nologic şi să pregătească Delà Ha 3; 15,00
nicipiu. e La Simeria, du­
vitaţilor; 16,00 IE
re cărcături de fapte cu care anul 1945, cînd — după pă întreceri teoretice şi prima capacitate“. montarea utilajelor. De a- 16,15 Partidul,
Toţi laolaltă, alături de comuniştii din organizaţia cum spunea el însuşi — practice, faza pe oraş au Cit despre condiţiile ac­ semenea, încălzirea, pentru P^’nĂnâa; 16,23
Anucuţa,
celelalte organizaţii, for­ nr. 3 au venit la adunarea lupta era aspră şi grea. De cîştigat-o Florin „Marmura“), tuale am primit asigurări sezonul rece nu e rezolva­ economice : 16,*
(Strungar
la
mează un colectiv hotărît, generală pentru a-şi primi atunci am înţeles cuvîntul Glteruţ Borşoş (frezor 1a că recentele indicaţii se tă întrucît n,u s-a ajuns la românesc prin
17.00 Buletin de
harnic şi priceput,. Că.re îşi noul carnet de partid. Mo­ partidului şi m-am străduit secţia Simoria a C.S.H.), respectă : au fost concen­ q. înţelegere cu C.JV1.V.J, să Otlă Limbii romi
pune la inimă şi în con­ deşti, cum sînt, ei nu le-au să lupt cinstit şi demn pen­ Augustin Poieuari (lăcătuş trate. toate forţele la lucră­ cedeze un spaţiu (disponi­ Ţara mea cu oa
ştiinţă sarcinile planului de etalat aici, fie şi n.umai tru a-1 respecta. îmi voi la I.M.M.R.), Alexandru rile prioritare, efective sînt bil) din centrala termică a 18.00 Orele serii;
de
cert
muzică
Socaciu şi Eugen Spineamţ
producţie şi îşi duce con­ pentru faptul că ar fi mult continua acest drum pe (sudori Ia „Marmura“ şi suficiente, mijloace mate­ minei Livezeni din zonă, 20,30 Cadenţe sg
ştiincios la îndeplinire în­ mai multe, dar au venit cu care mi l-am ales în rân­ respectiv sectorul revizic- riale Şi mecanice aşijderea. ’pentru extindere. Problema, O zi într-o oră;
datoririle. în 5 luni din a- ele în inimi, amintind doar durile. strîns unite ale triaj). In prezent, fiind atacate este în curs de perfectare, terii muzicale :
Non stop muzic
© După ce au asistat la
ceS't an întregul colectiv de în treacăt despre ele. Re­ partidului, pentru că prin un concurs „Cine ştie, cîş- toate lucrările, chiar şi ce­ însă orice întârziere con­
2
TIMIŞOARA:
aici. în frunte eu comuniş­ producem, doar pe scurt, aceasta a realizat poporul tigă" avînd tema „2050 do le cerute pentru mai tîr- tează acum. lltatea radio; 20,
tii, a produs peste plan nu cîteva din simţămintele şi nostru tot ce are mai bun ani de la întemeierea sta­ ziu, se pot concentra forţe­ Principalul este că exis­ sonoră social-po
Ritmuri
pentru
mai nuţin de 0 733 tone de gândurile lor robuste, de a- acum. tului dac centralizat şi in­ le spre cele urgente. La li­ tă posibilităţi ca la sfârşi­ dv. ; 21,00—21,30
fontă, tar în- 4 luni a reali­ devăraţi comunişti. dependent“, numeroşi tineri nele obiective beneficiarul tul lunii iunie să im.tre în literară : Actualii
din Lupeni au participat la
zat economii de materie Toma Părăoan, maistru Cuvinte calde de emoţie, procesul cinematografic pe a intervenit cu modificări, funcţiune prima capacitate. teca „Emincscu“;
primă, materiale şi energie fupnalist : Evenimentul are sentimente trainice de co­ marginea filmului istoric. n.u la. toate sînt rezolvate Numai că acele mici pro­ Duşan Petrovici:
în valoare de aproape 4,5 o însemnătate deosebită în munişti. „Dacii“. problemele de proiectare şi bleme nesoluţionate pot în-, deşte, cum seri
creator II. Sams
milioane lei. viaţa partidului, a organi­ CORNEL ARMEANU achiziţionare a. utilajelor,, târzia evenimentul. Şi nu că de librărie -
ceea ce, d:e asemenea, poa­ depinde decît de construc­ de aur“ de Ilie
litere
trospeetivă
te conduce la. rămâneri în. tor şi beneficiar ca. pune­ linescu.
Noul mecanism urmă. în acest sens benefi­ rea. în funcţiune şă aibă. loc
ciarul, va. trebui să urgen.- la timpul planificat.
economico - li nanciar » > M e i n e m
(Urmare din pag. 1) praşilă mecanică la cultura
(Urmqie din pag. 1) şi poate fi măsurată peste porumbului.. Există însă şi DEVA: Zîzani.
tot ! — considera cu justeţe culturi unde gradul de îmr- Foc pe punte (f
(Grădina
nia
tovarăşul Nicoiae Ceauşescu. la praşila a doua, se face HUNEDOARA:i
economico-financiar a creat Desigur, instrumentul de mă­ o mai bună mobilizare a buruienare este destul de Arabia (Flacăra
premisele certe pentru mobi­ surare a eficienţei este dife­ cooperatorilor, dar în cele­ ridicat din cauză că nu sînt miliard (Sideruri
lizarea şl stimularea colecti­ rit de la un sector la altul ; lalte unităţi lasă de dorit mobilizaţi toţi cooperatorii vie (Arta); Niclt
(Coi
perdetectiv
velor in exercitarea cu răs­ dar fiecare trebuie să urmă­ participarea la întreţinerea la efectuarea praşilelor ma­ PETROŞANI: T
pundere şi eficienţă sporită rească, prin activitatea sa, să manuală a culturilor. la frontieră (Ur
a atiibutelor autoconducerii dea maximum societăţii şi să nuale. Asemenea situaţii se scriptum (7 r
A noua inimă (
muncitoreşti şi autogestiunii justifice retribuţia, veniturile — Deşi timpul a fost des­ întîlnesc la C.A.P. Gurasa- LUPENI : Sălba
economico-financiare, pentru pe care Ie realizează. Trebuie tul de capricios, printr-o da, Brănişca .şi Bretea Mu- tural); Praf £
gospodărirea cu chibzuinţă a să acţionăm cu hotărîre şi susţinută mobilizare meca­ reşană^ (Muncitoresc);
„st!
resurselor tehnice şi materia­ să asigurăm o creştere pu­ nizatorii au reuşit, să efec­ Operaţiunea Casca
ceafărul);
le de care dispun. Aşa se ternică a rentabilităţii în toa­ tueze praşilele mecanice pe Deoarece s-au acumulat ; LO:
face că in multe unităţi eco­ te sectoarele de producţie". serioase întârzieri la efec­ nu eiş
nomice din ţară şi din jude­ Aplicarea corectă a nou­ majori,tatea suprafeţelor — tuarea praşilelor, îndeosebi rul); PETRILA
torul
(Muncitor
ţul nostru, unde s-au aplicat lui mecanism economico-fi­ afirma primul vicepreşedin­ a celor manuale, se impune NOASA : Copil
măsu.i concrete, hotărite în nanciar '■'resupune implicarea te al Consiliului unic agro­ că (Muncitorei
vederea realizării ritmice a fiecărui om al muncii — de industrial Ilia, ing. Petru ca în fiecare consiliu unic CÂNI : I se sp
dozerul“
(7
I
producţiei fizice, în structura agroindustrial să fíe luate BRAD : Marc
ia muncitor la director — în Puia. Spre exemplu* la
sortimentală planificată, şi in (Steaua roşie);
soluţionarea efectivă a tutu­ măsuri hotărite pentru ca ZA : Să prinzi
condiţiile reducerii continue ror problemelor pe care le sfeclă se efectuează cea toţi locuitorii satelor, întreg zătoare (Muieri
a cheltuielilor la 1 000 lei ridică, la ora actuală, buna de-a treia praşilă, iar la TIE : Pălărie t
producţie marfă, s-a înde­ desfăşurare a producţiei, cartofi s-au făcut cîte două. potenţialul de forţe şi mij­ de cartof (Patr
plinit exemplar planul la pro­ loace mecanizate să lucreze şi apare maim
creşterea in ritm tot mai sus­ praşile. De asemenea, la ra) ; GEOAGIU-
ducţia netă, s-au obţinut be­ ţinut a eficienţei economice. C.A.P. Burjuc şi Sîrbi s-a cu randament maxim la în­ Siluete în líala de turnare a O.S.M. 2 — Hunedoara. — seriile I-I!
neficii tot mai ridicate şi, ca Să avem cu toţii mereu în a- aplicat şi cea de-a treia Foto: VIRGIL ONOIU cultură); IIAŢE
urmare, oamenii muncii din tenţie că pentru a consuma treţinerea culturilor. călăului (Popul,
se revoltă (Gră
unităţile respective au primit ră) ; BRAZI: Di
în mod just fondurile supli­ mai mult, este necesar în LAN : Caddii
primul rind să producem mai (Urmare din pag. 1} Deşi in componenţa munici­ cultură); SIMEI
mentare de participare la be­ ! si urbanizare se trezeşte o pi
neficii. Sigur, aceasta înseam­ mult, mai bine şi mai eficient. col, dar şi-a modificat-o po piului au intrat trei comu­ reşul); A fos
Pentru aceasta, pentru a asi­
nă cunoaştere, bună organi­ gura eficienţă maximă mun­ acelaşi drum deschis de ne suburbane, ponderea compania a 7-
zare şi muncă abnegantă. în­ cii, noastre, pentru a ne pu­ partid, dind producţiei de sulă din producţia de ener­ parlamente şi aproape 450 populaţiei urbane se ridică de vară).
seamnă cunoaşterea temei­ tea bucura din plin de bene­ pline o turnură modernă, gie electrică a ţării. Tot atît de casc proprietate perso­ la peste 87 la sută, ceea ce
pune într-o lumină nouă
nică a sarcinilor' pină la ni­ ficiile pe care le realizăm, a- ca variantă industrială. In de expresivă pentru gradul nală, la care se adaugă o consecinţele favorabile ale I Vremi
velul fiecărui om încadrat în dc elevaţie industrială a casă dc cultură, un stadion,
muncă şi dăruirea generală vem îndatorirea patriotică de consecinţă, prin eforturile municipiului este ponderea moderna sală de sport, industrializării socialiste.
a milita ferm şi exigent pen­ statului, al colectivelor mun­ prestigioasa şcoală de gim­ Altfel spus, Deva este
pentru realizarea şi depăşi­ tru realizarea zilnică a pro­ citoreşti, au primit girul ramurilor, în care locurile Timpul prob.
rea sarcinilor respective, în­ ducţiei fizice, sortimentale, fuheţiei sociale fabrica de de frunte sînt ocupate dc e- nastică, un centru stomato­ astăzi cu totul alta din ziua de 18 iunie
seamnă spirit de temeinică diminuarea costurilor de pro­ nutreţuri combinate-, abato­ nergia electrică, materialele logic şi o policlinică, gru­ toate punctele de vedere. lativ instabilă, (
In tot ce s-a realizat în
mult senin not
organizare a lucrului pe sec­ ducţie, sporirea mai accen­ rul de păsări, complementar de construcţie, alimentară, purile şcolare minier, ener­ anii socialismului aici, mai mineaţa, şi tem
ţii, formaţii şi schimburi, de tuată a productivităţii muncii, complexului Avicola, între­ construcţia de maşini şi getic şi de materiale de ales în ultimul deceniu şi după-amiaza şi
căde:
iniţiativă în diminuarea pe gind baza materială a pro­ prelucrarea metalelor. Fosta construcţii, şcolile din car­ local vor însoţite
ploaie,
înnoirea şi modernizarea pro­
toate căile a consumurilor de duselor, ridicarea nivelului ducţiei agricola existentă în urbe deveană are azi peste tierele Dacia, Bejan şi Goj- jumătate, se află încrustate cări electrice,
materii prime, materiale, com- 10 000 de lucrători indus­ du, un cinematograf, staţia două clemente fundamenta­ moderat din st
lor calitativ şi competitiv, spo­ cele 9 cooperative agricole triali, iar volumul produc­ de salvare, un imens spa­ le : orientările date de con­ intensificări loc
bustiHI şi energie.
rirea exportului şi reducerea de producţie, o staţiune de ţiei industriale realizată pe ţiu comercial. gresele şi conferinţele na­ pul averselor. 1
lată dar că noul meca­ importului, gospodărirea cu maşini agricole şi o unitate locuitor este de 1,4 ori mai ¡n prezent, numai numă­ ţionale ale partidului şi, ca minimă va ii
nism economico-financiar nu maximă chibzuinţă a mate­ agricolă da stat. mare decîl media naţională, rul elevilor este cu circa o consecinţă, fizionomia tre 10 şi 15 gri
xima între 24 ş
se reduce numai la partici­ rialelor, a tuturor valorilor de Dezvoltîndu-şi neîncetat ceea ca reprezintă un ac­ 25 la sută mai mare decît nouă a oamenilor din mu­ Pentru 19 i
parea personalului muncitor care dispunem. Acestui scop baza materială şi moderni- cent al forţei sale econo­ întreaga populaţie a oraşu­ nicipiu. Lucrează pe acest Vreme ,în gene
la beneficii, ci implică mai economic major să i se sub­ zînd-o, capitala judeţului a mice. lui din anul 1948, care, la teritoriu colective ale abne­ în special în a
tate a intervalu
multe elemente, foarte im­ ordoneze întreaga muncă de căpătat expresie convingă­ Acestea suit doar cîteva rîndul său, a crescut de 6 gaţiei şi dăruirii cum sînt rul va prezent!
portante, care au un rol partid. In activitatea organe­ toare în ansamblul economic elemente care vorbesc de la ori, numărînd acum aproa­ cele de la minele Deva şi accentuate. Vor
activ in mobilizarea oameni­ lor şl organizaţiilor de partid, hunedorean. In numai 12 sine despre drumul Devei, pe 77 000 de locuitori. Cam Muncel, termocentrala Min­ se de ploaie,
descărcări
elec
lor muncii la desfăşurarea a conducerilor colective să ani, municipiul şi-a sporii dar şi temelia altor prefa­ aceeaşi este proporţia cînd tia, I.M.C. Bircea şi şantie­ La munte, v
unei activităţi economice se instaureze un stil de mun­ volumul producţiei indus­ ceri de plan social, a în­ vorbim de numărul televi­ rele de construcţii, din uni­ neral Instabilă,
complexe, eficiente. De ase- că dinamic, revoluţionar, de triale de 11 ori. In com­ făptuirii unor aspiraţii u- zoarelor sau apartamentelor tăţile agricole, de cercetare- temporar noros
za şi seara, cir
m ’ea, trebuie' înţeles că paraţie cu anul 1905, pon­ mane fireşti. Vom spicui raportate la populaţia ace­ proiectare, de la catedre şi averse locale d
noul mecanism nu trebuie a- ¡naltă responsabilitate şi exi­ derea Devei în producţia doar o parte din şirul lor lui an. Dinamica populaţiei din sfera serviciilor sociale. soţite de descâ
plicat numai în unităţile e- genţă comunistă, care să a- industrială a judeţului a lung. De fapt, ceea ce este — proces relativ lent, se Oamenii au determinat triee. VLnt moc
pin
rafale
cu
conomice ci, in toate sec­ sigure îndeplinirea în condiţii crescut de la 2,1 la sută la trăsătură de oraş. domină a- ştie — rămîne, totuşi, ex­ traversarea Devei de la km/h. (Meteori
toarele de activitate, în do­ tot mai bune a sarcinilor în­ 12,2 la sută. Numai ea fur­ şezarea, căci aici au fost trem de elocventă în pri­ urbe la modernizare socia­ viciu: Iuliu Vr
meniile sociale şi culturale. credinţate, eficienţa ridicată nizează în prezent 12,3 la construite peste 16 600 a- vinţa evoluţiei oraşului. listă. Elogiu lor !
»Problema eficienţei se pune a producţiei materiale.