Page 59 - Drumul_socialismului_1980_06

® MIERCURI, 18 IUNIE 1980 «'“ 9 - 3’

Nobil îndemn r VINOVATUL 1

I I U W SA PLĂTEASCĂ \
pentru generaţiile viitoare Ştefan Blaga, şofer la
I.J.'Î.L., a [ost trimis dc
către G.I.G.C.L. — servi­
j i : Ca o expresie a tradiţiei supra patriei şi a norodu­ tre nu s-au mai uscat“. Se ciul termic — cu aviz in
Cuba lui. O, ce mare jale !“. preconiza trecerea spre
bună regulă (?) să predea
@ La Casa de cultură din Petroşani au avut loc recent
’.antil partidului nostru de a cin­ „folosul de obşte“ a averi­ două dezbateri gen masă rotundă, organizate de I.C.P.M.C., . la C.R.C.A.D.. circa 4 tone
onoexpres sti marile evenimente din Creînd prima arma­ lor „cele rău agonisite ale
ic şi fru- istoria patriei, memoria tă populară revoluţiona­ pe teme ca : „Mecanizarea complexă — coordonată a rit­ | clemenţi termici deterio-
ce-o vor- înaintaşilor, a celor care ră şi naţională şi fă- tiranilor boieri“, desfiinţa­ mului de dezvoltare a producţiei de cărbune" şi „Rolul ( răpi. Aici nu i s-a preluat
rea clăcăşiei, ca şi înlătu­
prin gîndirea şi lupta lor, cînd astfel să renască rarea boierimii de la con­ cărbunelui în viitor — cerinţe şi tendinţe în valorificarea I însă fierul vechi, adus, pa
au contribuit ia progresul forţele armate proprii ale ducerea ţării. cărbunilor", cu participarea unui mare număr de specialişti j motiv că el trebuia să fie
societăţii româneşti, în a- Ţării Româneşti — după din Valea Jiului. i predat direct benaficiaru-
îilei în c- un secol şi mai bine de Scotînd în relief rolul ® La Consiliul popular comunal Aninoasa se află ex­ ! lui, respectiv combinatului
ceste zile sărbătorim naş­ cruntă dominaţie străină şi hotărîtor pe care l-au avut pusă schiţa de sistematizare a comunei, elaborată de In­ 1 siderurgic. Aşa prevede
terea eroului care a con­ de încălcare gravă a suve­ masele populare, şi în pri­ stitutul de proiectări din Deva. Cetăţenii au prilejul să-şi I contractul încheiat între
ca. CicIiU dus revoluţia de la 1821 — exprime punctul de vedere şl să facă propuneri pentru îm­ i G.I.G.C.L. şi I.J.R.V.M.R.
‘ : „Cit de ranităţii naţionale şi a in­ mul rînd ţărănimea, în
ubit“. Prc- Tudor Vladimirescu. tegrităţii teritoriale a prin­ desfăşurarea revoluţiei de bunătăţirea ei. 1 Şi vrînd, nevrînd, Ştefan
iră. Pro- Personalitate proeminen­ cipatelor — Tudor Vladi­ la 1821, precum şi calităţi­ ® Peste 100 de elevi au participat luni la o acţiune \ Blaga a făcut calc în- \
tudiourilov de muncă patriotică pentru executarea unor lucrări la ca­ i toarsă după un alt aviz
tă — care a rămas în ini­ mirescu a înălţat cu cute­ le de remarcabil conducă­
ma poporului alături de zanţă steagul redeşteptării tor revoluţionar şi patriot nalizarea pluvială a noului stadion din Petroşani. / de predare a [ierului veclti
Mircea cel Bătrîn, Iancu naţionale a tuturor româ­ înflăcărat ale Tui Tudor ® Turneu. Un colectiv al Teatrului de stat din Petroşani ţ către C.S.H. A încercat
i omul să-l predea şi la de-
de Hunedoara, Ştefan cel nilor, însufleţind poporu- Vladimirescu, trebuie să a plecat într-un turneu pe litoral, cu piesa „Pele şi caii i pozilul din Deva al
verzi" de Mircea M. lonescu. La reîntoarcere spre Petro­
Mare, Mihai Viteazul, Ho­ subliniem însemnătatea a- şani, un spectacol va fi susţinut şi pe scena Teatrului de V I.J.R.V.M.R. dar nici aici
rea — Tudor Vladimirescu, cestei mişcări, eveniment, comedie din Capitală. t nu i-a fost preluat :
care aşa- cum arăta secre­
s-a născut în luna iunie 200 DE ANI tarul general al partidu­ • Pentru reglementarea şi raţionalizarea transportului • G.I.G.C.L. avea datoria
1780 în Vladimirii Gorju- lui, tovarăşul Nicolae pe traseul Petroşani — Urlcani, există, de puţin timp, două
lui. Ieşit din popor, el s-a DE LA linji de autobuze : linia 6 (Piaţa Victoriei, Petroşani — U-
ridicat prin râvnă şi mun­ NAŞTEREA Ceauşescu, a marcat înce­ ricani), cu trei autobuze şi o frecvenţă de 60 de minute.
putul istoriei moderne a
că, prin strădanie şi învă­ LUI Primul autobuz din Petroşani pleacă la ora 4,00, iar ulti­
ţătură, înscriindu-se în ga­ României, un moment de mul din Uricani la ora 1,00 ; linia 6 barat (Piaţa Victoriei,
leria de aur a marilor con­ TUDOR cotitură în lupta pentru li­ Petroşani — Bărbăteni), cu 6 autobuze şi o frecvenţă de 1 să-l predea direct combi- i
ducători ai poporului, între VLADIMIRESCU bertate, dreptate socială, 15 minute. Prima plecare din Petroşani la ora 3,30, ultima I natului hunedorean. In )
pentru scuturarea jugului
marii slujitori ai ideilor de din Bărbăteni, la ora 1,30. ^ cele din urmă s-a procc- )
•
Noi amenajări sportive. La Preparaţia Coroeşti au
dreptate socială, unitate şi dominaţiei străine şi afir­ fost date în folosinţă trei terenuri de sport — minifotbal, dat ca atare şi fierul l
marea drepturilor naţiona­
neatârnare. le ale poporului român. volei şi tenis de cîmp —, precum şi o sală pentru practi­ vechi a ajuns la destina- I
Contemporanii îl zugră­ lui nostru credinţa în rea­ carea tenisului de masă. Acestea au fost realizate prin fie. Dar, s-au făcut două V
veau ca pe un bărbat bine lizarea nobilelor sale aspi­ Idealurile revoluţiei con­ munca patriotică a preparatorilor din Vulcan. drumuri, s-a irosii timp, l
clădit „om al războiului, raţii de eliberare socială şi duse de Tudor Vladimires­ • La clubul studenţesc al Institutului de mine se exe­ benzină... Vinovatul, (cel r
îndrăzneţ şi tot foc, puţin naţională. cu au. constituit o măreaţă cută lucrări de recompartimentare a spaţiilor. Studenţii vor Care a întocmit greşit pri- J
mul aviz) să plătească. y
Revoluţia condusă de el
la vorbă şi voinic la ini­ a marcat un moment im­ pildă şi un nobil îndemn dispune în curînd şi de o sală de dans.
mă şi la suflet, nelenevos, portant. în. afirmarea, drep­ pentru generaţiile care au CONSTANTIN IOVĂNESCU DACA e interzis,
înfăptuit marile transfor­
.cu multă minte sănătoasă turilor naţionale ale popo­ mări revoluţionare ce au SA FIE... INTERZIS ! \
şi curajos“. într-o scri­ rului român. îndreptată \
soare către. bivelvornioul împotriva asupritorilor in­ culminat cu revoluţia bur- ) Este cunoscut faptul că )'
ghezo-democratică
de
la
N. Văcărescu, din 11 fe­ terni şi a jugului străin, în cofetării nu se furnea- y
ză. In toate localurile silit |
bruarie 1821, cu multă mo­ ridicarea de mase de la 1848, unirea principatelor ! - ■
destie Tudor Vladimirescu 1821 a avut' un dublu ca­ române şi formarea statu­ \ puse afişe cu „Filmatul
se caracteriza pe sine în- racter : social-antifeudal şi lui naţional român în 1859. l interzis“.. Că s-au pus e J
, bine. Rău este că nu se *
cadrînd.u-se în masa popo­ naţional. Prin proclamaţia Pe firul acestui proces, Tu- \ respectă. Sînt unii, mai \
do.r Vladimirescu s-a im­
rului : „Că eu alta nu sînt, din 23 ianuarie 1821 de la pus prin curajul, tenacita­ i ales tineri, care sfidează ¡1
Padeş, adresată „către tot
decît numai un om luat de tea şi sacrificiul său ca urr i pur şi simplu lucrătorii u- I
către tot norodul ţării cel norodul omenesc din Bucu­ i nilătilor atunci cînd li se i
reşti şi din celelalte oraşe deschizător de drum, fău­
arnărît şi dosădit din pri­ şi sate ale Ţării Româ­ ritor de istorie nouă, în- y atrage atenţia. Credem că 1
cina jăf ui lorilor, ca să le i ar fi necesare controale t
neşti... veri de ce neam“ truchipînd energia şi ela­ l mai dese ale organelor de ,
fiu chivernisit©? în treaba erau chemaţi la arme obi­ nul unui întreg popor, dor­ y ordine, soldate şi cu a- I
cererii dreptăţilor ! Iar diţii, „că ni ajunge, fraţi­ nic să se emancipeze de i menii, dar totodată tre- l
tagma jăfuitorilor, căci nu lor — glăsuia chemarea — orice asuprire străină. ’ buie- ca -•şi cetăţenii con- t
buie■ ca
sumatori ... să ia atitudine t
le place una ca aceasta, au atîta vreme de cînd lacri­ I sumat ori _______
■ cînd ti
rădicat arme de moarte a- mile... de pe obrajele noas­ Prof. ION FRĂTILA ) cînd unii lipsiţi de bun ^
* simt încalcă această cu- I cu- l
simf încalcă această
(Patria) ;
rta); Zîza- ^ născută interdicţie. E J
CIT DE ECONOMICOS VOR FUNCŢIONA ÎN SEZONUL , vorba, în fond de sănă- \
ile vară) ;
S-A ÎNCHEIAT FAZA
ventură în
I tatca tuturor!...
; Domnul JUDEŢEANĂ \
stol); Apa A CONCURSULUI \
Carter, su- URMĂTOR CENTRALELE DE ÎNCĂLZIRE ? INTERVENŢII , |f
itructorul); „SANITARII PRICEPUŢI" FARA EFICIENŢA ţ.
znodămînt Simbătă 14 iunie a avut
rea); Post loc faza judeţeană a con­
jiembrie) ; Completările aduse în lu­ problema se va rezolva ra­ soluţie de încălzire centra­ pectiv are randament de cursului „Sanitarii price­ Drumul spre mina Mun- V
lepublica); puţi“, din şcoli generale şi , cel este foarte mult fo- l
Leul (Cul- na aprilie Decretului -nr. dical prin înlocuirea siste­ lă va fi rezolvată în timp ardere mai mare de 80 la licee. 3-au. clasat, pe prime­
.b soare 283/1979 al Consiliului de mului de încălzire bazat pe util. Dealtfel, garanţia a- sută, dar ce folos căci are le locuri : y losit, dar, cum se vede, i
VULCAN : Stat privind stabilirea u- combustibil lichid cu încăl­ ceasta avea s-o întărească un mare consum, de ener­ LA ŞCOLI GENERALE: l nimeni nu se ocupă de i
Hon“ (Lu­ locul I — echipajul Şcolii ? întreţinerea lui. Aşa, se ţ
ării (Muu- nor măsuri pentru gospo­ zire cu abur de la centrala şi tovarăşul Viorel Răeea- gie electrică. Vom vedea generale nr. 7 Hunedoara ; ) face că e plin de' gropi, i
EA : Cine dărirea' judicioasă şi redu­ de termoficare. ' Operaţiu­ n-u, directorul, general al cu ce costuri vom realiza locul II — cel al Şcolii ge­
gă (IMine- sa, ea consumului de ener­ nea de înlocuire trebuie să G.I.G.C.L. încălzirea cu. cazanul defi­ nerale nr. 1 Petroşani, locul i de denivelări, ceea. ce pu- V
Prezenta- III — cel al Şcolii generale 1 ne la grea încercare sta- y
5C) ; ANI- gie electrică, energie ter­ se facă,. evident, „din în sezonul trecut, la nitiv, pe care-1 execută Toteşti.
e dumlni- mică şi gaze naturale vizau mers“, adică locatarii să centralele termice d'in Si- şantierul T.C.H.“. LA LICEE : locul I — c- j rea tehnică a maşinilor ce ^
) 1 URI- în bună măsură sectorul de nu fie prea mult timp pre­ Aceasta, este situaţia la chipajul Liceului „Avram ^ transportă minereu spre
nea „Bul- meria încălzirea s-a reali­ Iancu“ din Brad ; locul II i flotajia din Deca. Con- ţ
aiembrie) ; exploatare a fondului lo­ judiciaţi de apă caldă me­ zat cu consumuri mari şi. Simeria. Se pare că deo­ — echipajul Liceului in­ ' ducerea I.'T.A. a făcut nu- l
nelinişte cativ şi al prestaţiilor de najeră în- timpul sezonului camdată, pentru momentul dustrial nr. 5 Deva ; locul
URABAR- gospodărie locativă. în sco­ cald. Despre stadiul trece­ în consecinţă cu costuri ri­ la care ne aflăm, e mul­ III — Liceul de matemati­ ^ meroase apeluri către E.M. ?
i stea că- dicate. Evident, şi aici s-a că şi fizică Hunedoara. L Muncel pentru a. se pune y
i; ORAŞ- pul îndeplinirii prevederi­ rii la noul sistem ne-a ţumitoare. Dintr-o situaţie Echipajele clasate pe pri­
,-e şl nas lor din decretul astfel com­ vorbit tovarăşul subinginer pus la fel de acut proble­ pe G.I.G.C.L, rezultă, de a- mul loc vor reprezenta ju­ \ Ia, punct drumul, dar sta- i
0 ; Hop... pletat, la nivelul, judeţului Ion Spătăceanu, şeful ma unor măsuri de asigu­ semenea,. că. din totalul de deţul la faza republicană a V rea acestuia nu s-a îmbu- f
.a (Flacă- concursului ce se va des­ nătătit, ba chiar dimpotri- '
lAl: Eboli şi la nivelul fiecărei loca­ E.G.C.L. Călan. „Dintre ce­ rare a. unui consum raţio­ 88 centrale şi puncte ter­ făşura între 5—18 august
(Casa de lităţi s-au întocmit pro­ le patru centrale care se nal de combustibil lichid mice planificate a se revi­ la Cîmpulung Moldovenesc.
: Fratele grame de măsuri menite să zui în acest an, au fost, re­
) ; Napoli
na de va- conducă la eliminarea ori­ vizuite 32, iar din. totalul
eţica; CA- căror forme de risipă de in lumina prevederilor Decretului 283/1979 de lucrări de revizuire şi
(Casa de combustibil sau energie, la reparare a reţelelor termi­
A : Cum troşani a prins în fiâg- f
.ţesă (Mu- ridicarea randamentelor ce planificate pe 1980, în rant pe Constantin Po- *
regăsită cazanelor de termoficare. vor transforma în- puncte şi. energie. Despre stadiul valoare de 14 050 000 lei au
(Grădina de termoficare, avem totul înfăptuirii măsurilor pro­ fost executate lucrări în pescu, Nicolae Udtea şi |
Au trecut de la emiterea Vasile Isac — încadraţi Ü
decretului 103/1980 (de mo­ pregătit pentru una dintre puse în acest scop ne-a valoare de 4 265 000 lei. Se l Ja Teleconstrucţia. Petro- |
dificare şi completare a ele. Dar nu se pune nici o informat tovarăşul Nicolae apreciază că prin izolarea Speranţă deşartă, şani — cu bunuri sustra-
decretului iniţial;) două luni problemă, căci aparatele de Matiş, şeful Secţiei de gos­ termică şi etanşeizarea mai I După ce a dat lovitura la se de la întreprinderea de -
şi jumătate. Se poate spu­ contracuren-t de care avem podărie comunală şi locati­ bună a cazanelor şi reţele­ ' barul „Bulevard“ din- De- tricotaje din localitate. La 1
1
ne deci. că este oportună nevoie le putem- procura va Simeria. „Pînă acum, la lor termice va fi îmbună­ I va — aceasta s-a întîm- toţi trei li s-a întocmit î
1
il pentru întrebarea : „Cît de econo­ din sistemul unităţilor de una din cele trei, centrale tăţit randamentul cazane­
Vreme re- gospodărie locativă. din ju­ s-au. revizuit reţelele termi­ lor cu orice fel de com­ plat cu cîteva luni în u,r- dosar de cercetare pena- |
cerul mai micos vor funcţiona în se­ mă —, Vasile Florea s-a lă.' Urmează să suporte, J
ea şi di- zonul următor centralele şi deţ. La. Călan problema nr. ce, s-au înlocuit tronsoa­ bustibil ar funcţiona. dat la fund, cum se spu- tot solidar, consecinţele,
rar noros instalaţiile de încălzire ? 1 este construirea conduc­ nele de conductă şi armă­ Preocupări sînt, deci, şi
ara, cînd tei magistrale de la plat­ turile degradate. S-au fă­ în detaliu, şj în ansamblu. ne, sper în d să i se piardă * Ceasul rău... elcc I
averse de Dintre localităţile cu pro­ urma. Dar speranţa nu i ironic. Pe lingă calitatea J
e descăr- bleme mai dificile, Căla- forma: nouă. la Oraşul nou“. cut reparaţii, la. cazane, la. Am atras atenţia asupra
it slab la Despre aceasta ne-a vorbit injectoarele de păcurină, la. acestei, acţiuni de mare s-a împlinit De curînd el de încadrat la. I.M. Uri- \
vest, cu n,ul şi Simeria reprezintă, tot tovarăşul Florian Stan- aparatele de contracurent. importanţă economică dat a fost' identificat' ca autor ani, Eustate Scorpie mai '
C
: în tim- alături de Haţeg, Orăştie şi al furtului prin spargere avea una, pe care o as- îj
mperatura cîteva localităţi rurale, o ciu. „Problema procurării Am asigurat capacitate de fiind faptul că, practic ea
îrinsă în- conductei a fos-t luată. în depozitare pentru- 200 tone trebuie încheiată într-o şi reţinut pentru cercetări, cundea de privirile ou- ’
, Iar ma- situaţie aparte, combustibi­ rezolvare ia nivelul; cores­ combustibil din. cel. ce va- Mai adăugăm că V.F. naşilor. Se ocupa de spe- I
D grade. lul cu care funcţionează primă etapă în următoare­ n-are nici o ocupaţie,, iar culă cu bunuri de prove- J
20 iunie : centralele termice de aici punzător şi avem toate ga­ fi. economisit pe timpul ve­ le trei luni, şi jumătate. La,
Instabilă, ranţiile că. vom primi: con­ rii spre a-T folosi în. sezo­ jumătatea intervalului, de în februarie fusese elibe- nienţă străină. Cînd, or- |
>ua jumă- fiind pe baza de hidrocar­ ducta, la timpul potrivit. nul rece., în, anii- anteriori: timp, ce stătea la dispoziţia rat din închisoare, unde ganele de miliţie- locale I
, cînd ce- buri. Pentru a ne face o
o ^ ^
n_
'
înnourări idee despre importanţa Instalarea ei şi racordarea am luat măsuri de optimi­ celor care aveau de rezol­ ispăşise o altă pedeapsă. c ns aia a ceas ^' ' î
idea aver- la centrala termică depin­ zare a randamentului ca­ vat probleme în acest: în momentul reţinerii de fracţiune, au confiscat de j
oţite de pentru economie a combus­ de de noi.“.. Racordîndu-ne zanelor. Acum, toate cazú­ sens, acesta este stadiul către organele de miliţie -®- ® ceasuri electro- >
E
ce. tibilului cu care funcţio­
ie în ge- nează centralele termice din şi noi la o opţiune ce da­ ñele au randament de 80 rezolvării. Pe parcurs vom
:u cerul tează din- timpul recentei la- sută. Problema cea mai mai interveni. Să nu se Sfs&src o «v« !
upă-amla- Călan este suficient să ară­ campanii electorale, readu­ delicată, rămîne extinderea uite de calitatea lucrărilor
vor cădea tăm că ele consumă anual «„ bani, furat ^ SM I
oloaie, în- circa 2 500 tone combustibil cem in. actualitate angaja­ de Ia. centrala, termică- nr-, ce se execută !' De aceasta
Sri elec- mentul cetăţenilor de a 1. Blocurile racordate aici depinde în cea mai mare ® Prinşi in flagrant, a. sunat ceasul rău, chiar î
it la tare, pe bază de hidrocarbura participa cu muncă la rea-- au primit, anul trecut' căl­ măsură eficienţa scontată,, Miliţia municipiului Pe- dacă era electronic.
la 60—90 Ne-am referit la Călan, de­
% de ser- lizarea. acestei lucrări. dură de Ia uin cazan pro­ reducerea consumurilor de Rubrică realizată eu sprijinu
1
yali). oarece, după cum ne infor­ Prin urmare, la Călan, vizoriu care a fost demon­ combustibil şi energie. I
ma tovarăşul Fior ian- Stam- consemnăm garanţii că tat îrr vederea instalării ce­ Inspectoratului judeţean de interne
ciu, primarul oraşului, aici problema trecerii la altă lui definitiv. Cazanul res-