Page 65 - Drumul_socialismului_1980_06

SAiA LXE LŒZV fi

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VÂ ! arăsul NK0LAE CEAUŞESCO

I

T o v a r ă ş u l Nieolae Partidului Socialist Portu­ lidării procesului de des­
Cea-uşescu, secretar general ghez de a acţiona în conti­ tindere, soluţionării prin
al Partidului Comunist Ro­ nuare pentru extinderea tratative a stărilor conflic-
mân, preşedintele Republi­ conlucrării dinţi e ele, pen­ tuale din diferite zone ale
cii Socialiste România, s-a tru întărirea unităţii de lumii, edificării unei secu­
întîLnit, joi după-amiază, acţiune a forţelor progre­ rităţi efective şi trainice
cu tovarăşul Mari o Soares, siste, democratice interna­ în Europa şi pregătirii te­
secretar general al Parti­ ţionale, în interesul cauzei meinice a reuniunii de la
dului Socialist Portughez, destinderii, păcii şi colabo­ Madrid, adoptării unor mă­
care efectuează, în fruntea rării. suri concrete şi eficiente de
unei delegaţii a P.S. Por­ T o v a r ă ş u l Nieolae dezangajare militară şi
tughez, o vizită în ţara Ceauşescu şi tovarăşul Ma- dezarmare, fără de care nu
noastră, la invitaţia C.C. rio Soares au reafirmat p o t ' f i . concepute pacea şi
al P.C.U. voinţa celor două partide sec uri ta tea intern a ţ tonală,
în cadrul întrevederii a de a acţiona tot mai in­ reducerii decalajelor dintre
fost manifestată şi de a- tens în direcţia opririi a- state, lichidării subdezvol­
ceastă dată hotărî rea Parti­ gravării situaţiei interna­ tării şi instaurării unei noi
dului Comunist Român, şi ţionale, reluării şi conso- ordini economice mondiale.
St; ni CONSllIUtOI POPULAR judeţean
r "1 Folosirea la maximum a resurselor
f ECONOMII .
Anuí XXXII, nr. 7035 VINERI, 20 IUNIE 1900 4 pagini — 30 boni ‘ DE CARBURANŢI ) şi energie
) Colectivul de muncă $
1 de la Autobaza de
Ij transport loca! Hune-
FURAJELE-STRÎNSE Şl DEPOZITATE I doara, pe lingă indepli- Experienţă bună la C. S. Hunedoara, dar care
Ţ nirea ritmică a sarcini- trebuie extinsă la toate locurile de muncă
| lor de plan, este pre-
FÂRÀ NICI O PIERDERE! l ocupat, în aceeaşi mă-
' sură, de economisirea
şi respectiv 2 la sută,
Preocuparea
pe
linia
recuperării cu maximă fo­ pierdere impusă de bu­
Referindu-se la necesita­ male. Evitarea unor' ne­ au datoria să se preocupe losinţă a resurselor ener­ na desfăşurare a proce­
tea realizării în cele mai ajunsuri de felul celor ma­ cu un înalt simţ de răs­ DIN CRONICA Ş getice — .ne referim aici sului de producţie. S-a
bune condiţii a indicatori- nifestate în perioada de pundere şi exigenţă de mo­ la gazul de furnal, la cel ajuns acolo — cum ne-a
'"■v de plan privind dezvol- stabulaţie trecută, cînd o bilizarea tuturor forţelor şi ÎNTRECERII de cocserie ca şi la câklu- spus ing. Solomon Moacă
sectorului zootehnie serie de unităţi agricole au mijloacelor mecanizate la * i
i ţctiorarea exemplară a li­ fost nevoite sa apeleze la stririgerea în timpul cel SOCIALISTE
vrărilor la fondul de stat, credite de ordinul sutelor mai scurt şi- în condiţii ca­ Q AVUŢIE CE
secretarul general al parti­ de mii de lei pentru a litativ superioare a între­
dului, tovarăşul Nieolae procura furaje din alte gii producţii de nutreţuri. combustibililor şi lubri-
Ceauşescu, în cri vin tarea surse în timp ce o parte In acest sens un ¡- exemplu fianţiîor. Lucrind cu
rostită la Consfătuirea de din nutreţurile de pe pro­ bun de urmat este- oferit maşinile în regim op­
lucru de la C.C. al P.C.R1 priile terenuri s-au depre­ de cooperativa agricolă tim, mulţi dintre des-
din 29—30 mai a.c. a ac­ ciat calitativ- sau au rămas di.n Sin tandrei unde, pînă ţ tainicii şoferi ai auto- ra ce emană — capătă o din cadrul uzinei nr. ti —
centuat cerinţa ca o. aten­ nestrînse din cauza unor acum, s-au recoltat şi nv i bazei, printre care l-am deosebită însemnătate, în­ îneît să se asigure circa 48
î enumera pe Lazăr I)ră~
ţie deosebită să fie acorda­ deficienţe în organizarea silozat. peste 1 600 tone nu­ ghin, Constantin Tilca, deosebi în .condiţiile crizei la sută din necesarul de e-
tă asigurării unei baze fu­ muncii, impune măsuri ho- treţuri masă-verde, Acţiu­ Gheorghe Poşa, loan energetice. Strădaniile de­ nergie din resurse secun­
rajere corespunzătoare în tărîte şi energice in scopul nea se găseşte în plină Dobromireseu, Carol puse în direcţia aceasta la dare. Există, în cadrul u-
fiecare unitate agricolă de recoltării, însilozăni şi de­ d-esfăşurare, es-timîndu-se Pop, au contribuit la e- combinatul siderurgic hu- zinei nr. 6, o secţie specia­
stat .cooperatistă. In aceas­ pozitării fără pierderi a realizarea în prima etapă conomisirea a 8 to-nc dc i nedorean vizează in princi­ lizată în producerea de e-
tă perioadă se află în ac­ întregii cantităţi de furaje. a cel puţin 2 500 tone si­ benzină şi 20 tone de i pal trei direcţii. Este vorba net'gie electrică şi proble­
tualitate acţiunile de re­ Organizaţiile de partid, şi loz. Cu rezultate meritorii motorină. De la înec- / de folosirea acelor preţioa­ me de recuperare, iar în
coltare, însilozare şi depo­ conducerile C.A.P. din O- la însilozări se situează, de t putnl anului se renta?- * se surse de combustibil ca­ cadrul secţiei, un atelier se
zitare a. furajelor, în cîmp haba, Strei, Aurel Vlaicu, asemenea, cooperativele a- i că o depăşire a voiu- ^ re sînt gazul de furnal şi ocupă exclusiv (le buna
existând suficiente resurse Geoagiu, Şoimuş, Sîntâmă- gricole din . Lăipuşnic. 1 mului pieselor supuse i cel de cocserie. Prin mă­ funcţionare a caza ne lor şi
de nutreţuri pentru ca pe ria-Orlea, Cristur —: sâ a- Geoagiu, Ostrov, Haţeg şi ^ recoudiţionării cu 15 > surile luate în aces-t sens. de recuperarea surselor e-
timpul viitoarei perioade rointim doar câteva din u- altele. La fiecare din uni­ ^ procente peste norma se captează aproape tot nergetice secundare.
de stabulaţie să fie asigu­ ni-tăţile care au înregistrat, tăţile respective au fost planificată. (V. Grigo- l gazul ce rezultă din pro-
rate cantităţi suficiente de însemnate minusuri în ba­ conservate sub formă de ) raş, cores . ceaul de fabricare a fontei TRAIAN BONDOR
corespondent).
nutreţuri pentru toate spe­ lanţa furajeră în special la i l— şi a cocsului — lăsîndu-se
ciile şi categoriile de ani­ sortimentul de fibroase —. {Continuare in pag. a 2-a) să se piardă doar între 0,2 {Continuare în oag. o 2-a)
ISfiS—1980 ANI DE PROFUNDE TRANSFORMAR! ÎNNOITOARE iŞŞŞi;
ft: ;;
iiif! WïmÊ
-oraş al minerilor in plină dezvoltare

Asemenea tuturor localită­ tem astfel o- nouă faţetă a
ţilor Văii Jiului, ale ţării, o- mineritului modern —- cea a
raşuil Petrila a cunoscut in posibilităţii ridicării nivelului
anii socialismului o dezvolta­ de pregătire generală şi pro­
re fărc precedent. Cea mai fesională a oamenilor adîn-
fertilă etapă în dezvoltarea cului. Aşa se şi explică fap­
economico-socială a oraşului Am tul că în prezent cei mai
a fost înregistrată însă, cu DELACOHGRESUL „ mulţi dintre mineri au cel
deosebire, după cel de-al puţin 7-—8 clase, alţii au ab­
IX-lea Congres al partidului. solvit licee de specialitate,
De fapt, adevăratul oraş Pe- numărul acestora din urmă
trlla a fost construit abia de fiind în creştere continuă.
atunci încoace. Fără îndoia­ Concomitent cu dezvolta­
lă, întreaga creştere a lui a rea întreprinderilor miniere
avut la bază sporirea pro­ din oraşul Petrila au luat
ducţiei materiale. Pe terito­ amploare şi alte unităţi eco­
riul localităţii noastre îşi des­ înaltă tehnicitate vin în spri­ nomice, an de an fiind alo­
Dc beton cel uf a r ;ujtO(iavi/.a( au tot mai mare nevoie făşoară activitatea două Î(V cate sume imense pentru in­
şantierele judeţului. Colectivul de la I.M.C. Deva a înţeles jinul minerului pentru extra­
acest adevăr... treprinderi miniere —- Petrila gerea unei producţii tot mal vestiţii, ajungîndu-se astfel
şi Lonea. Dacă am compara mari, de cărbune cu un e- ca în 1980 producţia globală
saltul înregistrat la producţia fort cit mai mic, în condiţii industrială să se ridice la a-
extrasă acum, faţă de cea a de eficienţă sporită. în aba­ proape 800 de milioane lei
GRIJA DE COPII anului 1965, ne-am da sea­ tajele minelor noastre, Petri­ şi este într-o continuă creş­
ma ce progrese s-au făcut la şi Lonea, funcţionează a- tere. Se află în curs de mo­
numai în 15 ani de activita­ dernizare şi extindere a ca­
poate vedea şi întîlni acest, devărale uzine subterane, pacităţii preparaţia de la Pe­
¡apt, ci peste lot unde co­ te. De la cele două între­ care au permis minerului să trila, pentru a fi în măsură
piii noştri sînt la cămine, prinderi miniere se extrag în se transforme dintr-un minui-
lată unul dintre multe­ la grădinile, la şcoală, Iată prezent cu 900 000 tone de tor al lopeţii şi tîrnăcopului să preia şl să prelucreze în­
le. adevăruri ale noastre, o altă constatare, făcută in- cărbune mai mult. Pe lingă într-un adevărat tehnician, treaga producţie de cărbu-
ale tuturora, grija lată de lr-un cabinet medical de la această cifră deosebit de cu solide cunoştinţe de lâ-
copii. Zilnic, arcuita în noi Policlinica Deva. Dădea semnificativă, trebuie să re­ cătuşerie, electrotehnică şi GAVRILĂ DAVID Platforma siderurgică din
gîndnl de-ai feri de întirn- consultaţii medicul loun D. ţinem preocupările pentru hidraulică. Pentru dobîndirea prim-secretar Călan. Aspeci de la furna­
plări neplăcute, dc a le a- lialca. Femeia care a intrat, reducerea efortului fizic în acestor cunoştinţe a fost ne­ al Comitetului orăşenesc lul nr. 3. noul obiectiv ce
corda toi interesul, supra­ muncitoare la întreprinde­ minerit. Minele noastre dis­ voie de o pregătire specială, de partid Petrila se construieşte aici.
vegherea, atenţia. Grija de rea de lianţi Ghişcădaga, pun astăzi de o modernă care nu e posibilă decît în Foto : VIRGIL ONOIU
copii o purtăm ca un stin­ avea patru copii. Unul din­ bază materială, utilaje ' de ani mulţi de şcoală. Cunoaş­ {Continuare în pag. a 2-a)
dard. Ei sînt cei care nc tre ci se afla sub trata­
vor urma în timp, ne vor mentul doctorului Balea, de la Mintia, vor vizita prin­
comunicări şi referate ştiin­
duce mai departe gîndurile — Unde-i copilul? cipalele locuri şi monumen­ ţifice pe tema „Participarea plătică, morunaş sau scobar
tot va ajunge să se perpe­
şi telurile noastre. Ne au­ — E plecat la bunici, la te istorice din judeţ, se vor nemijlocită a maselor de oa­ lească la dogoarea focului.
zim mereu spunîndu-le tară, de asta am venit să intilni cu membri unor ce­ meni ai muncii la înfăptui­ Da, de astăzi a început se­
„vezi cum traversezi strada, vă spun că n-am putut să-l nacluri locale, cu numeroşi rea in viaţă a legilor ţării“. zonul de pescuit in apele de
cum te urci în autobuz, aduc. a COSTEŞTI ’80. Incepîjrul tineri din localităţile hunc- şes. Cu puţin noroc şi bine­
vezi, vezi...". Dar grija — ‘Trebuie să-l aduci, de ieri, un grup do cunos­ dorenc. Acţiunea face parte ■ S-A DESCHIS SEZONUL înţeles, cu permisele vizate,
noastră merge şi mai de­ vreau să-l văd, arc nevoie cuţi scriitori se află in ju­ din manifestările „Lunii edu­ DE PESCUIT IN APELE DE drumul peştelui din rîu spre
parte, e şi mai evidentă. de acest lucru, pentru să­ deţul nostru, la invitaţia Co­ caţiei politice şi culturii so­ ŞES. Dacă undiţele, mullne- tigaie devine <> realitate.
mitetului judeţean ai U.T.C.
Am întîlnit şi am văzul nătatea lui, pentru viitorul şi al ConsUItiltit judeţean de cialiste pentru tineret“. telc şi cîrligele au fost pre­
de nenumărate ori, la poar­ lui. educaţie politici şi cultură m SESIUNE DE COMUNI­ gătite din vreme de către M. LEPADATU
ta Şcolii Dr. Petrii Groza Am transcris dialogul socialistă. Pe parcursul mai CĂRI ŞI REFERATE. Astăzi, cei împătimiţi intr-ale pes­
din Deva, părinţi şi bunici pentru firescul şi umanis­ multor zile. invitaţii cărora la Deva, din iniţiativa Orga­ cuitului, acum e rlndul gos­
Ii s-au alăturat şi scriitorii
cum îşi aşteptau copiii şi mul lui. hunedoreni vor fi oaspeţii nizaţiei judeţene Hunedoara podinelor să pună tigăile cu
nepoţii să-i însoţească aca­ slderurglştiior de I* Hune­ a Asociaţiei juriştilor din ulei la Încins in speranţa că
să. Dar mc numai aici se MIRON ŢIC doara şi a cnergcticienilor R.S.K., are loc o sesiune de o mreană, un crap, somn.