Page 66 - Drumul_socialismului_1980_06

rag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NH

în centrul atenţiei organizaţiei de partid f '1
i In, satele, judeţului «oj-ţ
} tru se. desfăşoară o am- i jrELÊVL
1 filă acţiune de contracta- >
CULTIVAREA SEAT1MEITULDI I RESPONSABILITATE ÎI 1 re de animale şi livrare \
1 la fondul de stat a unor I (Urmare din pag. 1) 1G,00 Telex
16,05TeleşcoiUă
1 cantităţi sporite de produse 1
iUIĂ, BE RESPECT S! SOLICITUDINE FATĂ DE CUMPĂRĂTORI Toteşţi, Ilia, Qrăştie, Do­ 16,30Emisiune
bra şi Geoa-giu. în ceea ce
7 J> a ^ agroalimcntarc. De pildă, \ germană
i locuitorii din satele■: ne- i siloz cîte 600—1 200 tone priveşte depozitarea fibroa­ 18,25 Tragerea Ic.
După ce, la un prim son­ acordat o. atenţie deosebită conomiseascu un leu pe,zi“. ! cooperalivizale ale comu.--1 furaje. selor, acţiunea s-a declan­ 18,35 La volan
daj, ne-am dat seama că propagandei vizuale, care Dintre colectivele care apli­ 1 nei, Brănişca — ne relata > Analizînd stadiul recol­ şat destui de palid numai 18,501001 de ser
în unităţile din consiliile
un mare număr dintre oa­ prin varietatea formelor de că aceste, iniţiative se deta­ ^ tovarăşul Constantin Mii- \ tării. şi însilozării nutreţu­ 19,00 Telejurnal
menii care. luorează în uni­ exprimare, prin marea pu­ şează cele conduse de co­ ! rari, membru al consiliu- 1 rilor. se constată, că există unice agroindustriale Sime­ o 15 ani
tăţile comerciale ale oraşu­ tere de sugestie ce o dega­ muniştii Veronica Dan, Ma­ ) lui local al l'.D.U.S. — ? serioase rămâneri în urmă, ria, Ilia şi Deva. Deoarece nouă a pai
lui Brad sînt comunişti, că jă, şi-a dovedit: şi-şi dove­ riana Lupaş, Elisabeta Ru- 1 răspund prin fapte îndem- \ care trebuie grabnic înlă­ nu se poate lucra peste tot pliniri ale
pentru majoritatea lor ini­ deşte eficienţa. Amintesc su, Iolanda Trif, Nicolae. 1 nurilor secretarului ge- ^ turate printr-o temeinică cu mijloace mecanizate la 19,20 Reflector
ţiativa „Nici un consumator aici doar gazeta de. perete Ştefan si Ioan Todeci, ale , neral al partidului, iova- t organizare a activităţii la recoltatul furajelor, este 19,40 Film arii
neservit, nici un client ne­ „Comerţul“, cu suplimentul căror rezultate, .în (anul ) răşul Nicolae Ceauşescu, j recoltatul manual al linu­ necesar să fie mobilizaţi cei tineri“
mulţumit“ nu reprezintă său satiric, care constituie trecut şi în acest an, sînt făcute cu prilejul consfă- ţ rilor naturale şi cultivate, cosaşii din fiecare localita­ pe ţară. I
doar o lozincă, afişată la un permanent punct de a- dintre cele mai bune.. Con­ 1 tuirilor de lucru de la ( precum şi prin folosirea te la efectuarea în timpul studiourilor
vedere, ci chiar modul în tracţie, o oglindă ce reflec­ lucrăm bine. cu comisiile-, de l C.G. al P.C.R. din februa- ^ cu randament maxim a. cel mai scurt a primei coa­ 21,55în paşi de
care înţeleg să-şi desfăşoa­ tă. fidel activitatea bună — control al oamenilor mun­ i rie şi mai a.c. Traducînd ) mijloacelor mecanizate re­ se la. trifoi,, pe pajiştile 22,15 Telejurnal.
re zilnic activitatea, am sau slabă, cînd este cazul cii, analizăm cu responsa­ ) în viată prevederile din ţ partizate la acţiunile de cultivate şi fmaţele natu­
bilitate sugestiile şi obser­ strângere şi însiJozare a rale. Realizarea, acestui
vaţiile care le fac acestea liotăririle partidului şi le- ^ nutreţurilor. Dacă unităţi­ imperativ se pune cu deo­ IE APEC
TOATA DE PARTID şi, nu numai eă ţinem o gile tării ei cresc în gos- i le din consiliile unice a- sebită acuitate îndeosebi în
evidenţă strictă a proble­ i podăriile lor mai multe 1 groindustriale Haţeg, De­ cazul. C.A.P. Răduleşti,
melor ridicate, dar le şi re­ 1 animale, contractează şi j Burjuc, Teiu şi al altor u- BUCUREŞTI 1
căutat să descifrăm, cîteva — a tuturor lucrătorilor zolvăm operativ. Ă va, Ilia şi Simeria au rea­ nităţi unde, pînă acum, nu dioprogramul di:
aspecte semnificative din noştri. Colectivele cu mun­ lizat cîte 3 500—4 500 tone s-au strîns deloc sau sînt Radio jurnal; I
într-adevăr, faptele de­
experienţa în acest dome­ ca de la om la om desfă­ monstrează.. că la Brad, în \ siloz, în consiliile. Călam, adunate doar cantităţi presei; 8.10 Cui
niu a organizaţiei de partid şoară, dd asemenea, o ac­ unităţile comerciale, ca. ur- \ Toteşţi, Dobra şi Hunedoa­ simbolice de furaje. în con­ diilor; 9,0l> Bulei
de la I.C.S.M. Brad. tivitate. laborioasă,, iar. bri­ Foptele — ra se semnalează mari diţiile cînd vremea este in­ 9.05 Răspundem
lor; 10,00 Buleti
mare a muncii. politico-or-
— Pentru a cultiva în gada artistică a întreprin­ ganizntorice desfăşurată de \ restanţe la această acţiu­ stabilă, semnalîndu-se pre­ 10.05 Interpreţi >
ne. Dealtfel pe ansamblul,
rîndul lucrătorilor noştri derii răspunde „prezent“* exemplul judeţului nu s-au îndepli­ cipitaţii destul de frec­ populară; 10,31
sentimentul răspunderii fa­ întotdeauna, este deja- cu­ organizaţia de partid, se. \ vent, este necesar ca în fie­ viaţa ; 11,00 I
ţă de avutul obştesc, pen­ noscută şi. apreciată în tot depun eforturi pentru rea­ convingător nit nici jumătate din pre­ care unitate agricolă şi ştiri ; 11,05 Cinto
eă ; 11,20 Avan;:
tru a-i transforma în oa­ oraşul. lizarea planului, pentru o V vederile programului afe­ consiliu agroindustrial să. «lio-tv. ;
12,00
meni cu o conduită irepro­ — Dar în afară de aceste servire cit mai bună a con­ rent lunilor mai şi iunie fie luate, măsuri operative -tjri ; 12,05 Din
şabilă, care să respecte în­ forme — intervine Nicolae sumatorilor. Acest, colectiv a.c. Total nesatisfăcător Ay.rului nos.
totdeauna regulile eticii Zăhuţ, directorul întreprin­ a încheiat anul 1979 cu re­ V livrează la fondul de stat: este şi ritmul la recoltatul şi eficiente pentru ca. în * , '«alo fanfar.
treaga cantitate de furajv»
socialiste, acţionăm, în per­ derii, — un mare rol în zultate bune- în activitate, i cantităţi sporite de pro­ trifolienelor. Pînă acum . - la 3 ; 15,
ci- ;
16,00 II
manenţă, printr-o multitu­ modelarea'.conştiinţei.: oame­ iar în primele patru luni: i duse. Asemenea exemple trifoiul s-a strâns de pe pînă la ultimul kilogram, 16,20 Coordonat
să fie strînsă fără pierderi
dine de forme şi mijloace nilor,, în educarea: lor,. în din ^ acest an a înregistrat sînt cetăţenii; Cornel O a-i numai 600 de hectare din şi depozitată în cele mai ce ; 16,40 Şlagă
1
ale muncii politico-edheati- cultivarea, sentimentului, de depăşiri la toţi indicatorii. t J. nu, Troian Lazâr şi loa- ) 2 450 existente, cu inadmi­ ncsc prin decc
ve — ne spune Elvira Nan, responsabilitate faţă; de Astfel, la desfacerea mărfu­ y chim. Suci, din Bărăşti,) sibile rămîneri în urmă. si- bune condiţii în vederea e- Buletin de ştiri
secretara" comitetului de normele comerţului socia­ rilor notăm, un plus de i care au contractat cîte 4 \ tu-îndu-se unităţile din con­ vi,tării deprecierii calita­ ehestra şi solişt
că populară ; ]
tive.
partid. Ba învăţămîntul po- list, de avutul obştesc îl au 545.000 lei, cheltuielile de \ şi respectiv 2 vitei, cîte un i siliile unice agroindustriale patrie ; 17,50 1
litico-ideologic; in adunări­ cele trei. iniţiative ce se circulaţie au fost reduse cu V porc, 4 000 şi respectiv ) nimb de aur ;
le de partid şi ale. grupelor aplică' în. colectivul nostru: 222.000 lei,, iar . beneficiile serii ; 20,00 1
cîntece interpret
sindicale, aceste probleme „Brigada de bună' servire“, obţinute peste plan se ri­ na Badea ; 20
1
se regăsesc, deseori în ma­ „Nici un consumator ne­ dică la 150 000 lei. i zăr şi Avram Brunar, din i economică ; 20
terialele prezentate,. în dez­ servit, nici un client nemul­ i Furcşoara, au contractat > sonore ; 22,00 O
bateri. în acelaşi timp, am ţumit“ ,. „Fiecare om să e- MIRCEA LEPĂDATU 1: cîte un vitei, un porc, oră ; 23,00 Biji
L 3 000: şi 2 500 l lapte din calc ; 23,30—3,00
muzical noctur:
f care: au livrat 1 740 şi (
respectiv l-670.lt Asemenea
Folosirea la maximum a resurselor ^ lor sînt şi cetăţenii lulius
i Bălan, din Gialacuta,
secundare de cărbune şi energie V Laurenţiu Rai şi Serafim
YTomuţa, din 'Firnava, Va-
\ sile Lazăr, din Bărăşti, DEVA: Duio
(Urmare din pag. 1) 1 000 tone abur: Căldura e- arse, a aburului uzat şsa, şi i care cresc în gospodăriile trecea (Patria);
press (Arta) ;
manată de furnale este, de care vor fi puse în func­ } lor între cinci şi zece car- press (Grădina
O largă paletă de pre­ asemenea, folosită la încăl­ ţiune în toamna anului ' pete de bovine, porci, oi HUNEDOARA ;
ocupări a vizat recuperarea zirea. aerului introdus în 1980. 1 şi păsări, şi livrează pro- în Arabia (Fiat
căldurii ce emană în sec­ procesul de elaborare a Afirmam ia început că 1 duse pe bază de contract care ne trebui
ţiile cu foc continuu, iar fontei ş.a. O altă cale de marele combinat hunedo­ ( la fondul de stat. In pri- gistul) ; Adio. i
combinatul hunedorean.dis­ acţiune — şi ea bogată în rean îşi asigură circa 48 cu tine (Arta
(Constructorul) i
pune din belşug de aşa realizări în ultima vreme la sută din energia ce o l mele 5 luni ale acestui ŞANI : Dezno
ceva. în ultima vreme în — este utilizarea căldurii consumă din resurse se­ / an s-au livrat la fondul frontieră (Unire
acest domeniu ' se acţio­ la încălzirea secţiilor în cundare. E mult, e puţin ? 1 de stat, de la gospodăriile dolarii şi ardei
nează în lumina unul plan timpul anotimpului rece. Mult, ţinînd seama de a- ^ populaţiei, 1 668 lil lapte iembric) ; Dan
bine conceput ce se întin­ în combinat funcţionează devărud că C.S.H., ca orice ^ şi 55 tone de carne. — seriile I-II
de pe o perioadă mai în­ numeroase cazane recupe­ unitate siderurgică,, este. o i Aceste fapte sînt. ex- LUPENI: Intoarc
dă Lăpuşneanu -
delungată. Atenţia, este în­ ratoare ce produc apă cal­ mare consumatoare de e- 1 presia angajării responsa- fC- _$»ral) ; A
dreptată în direcţia utiliză­ dă şi agent termic. Cele nergie. Puţin, dacă . avem 1 bile a cetăţenilor care de- ţniimeitorcsc) ;
rii puterii calorice a gaze­ mai recente instalaţii au în. vedere faptul că pro­ I ţin terenuri arabile în Studentul, con
1
lor arse în procesul de fost construite la secţia de cesul de producţie înghite } lupta pentru traducerea, în cartofii (Luceaf
producţie, existînd cîteva dolomită, oţelăria electrică cantităţi uriaşe de gaze j.viată, a politicii agrare a NEA : Sosea oc
realizări recente în acest nr. 1, laminoarele de la­ naturale şi de energie e- | partidului. Totodată ele lăreţ (Minerul) ;
sens. De pildă, căldura e- minate fine şi sîrmă, uzi­ leetrică şi că mai există 4 sînt fapte care constituie Prezentatorul (IU
manată de. cuptoarele, de na cocsorchimică, aglome- încă multe locuri unde căl­ ANINOASA :
(Mimcitorcsc);
încălzire a blumurilor din rator 1 şi 2 etc: în con­ dura e pur şi simplu e- } dealtfel cel mai bun şi Operaţiunea „St
secţia Laminorului de 000 formitate cu planul la ca­ vacuată în atmosferă. Iată \ mai convingător exemplu Noiembrie); BR
este captată, şi utilizată la re ne-am referit; în pre­ de ce se impune necesita­ ţ despre hărnicia oamenilor ta, dolarii şi
preîncălzirea aerului intro­ zent se află în. construcţie tea intensificării eforturilor ^ ogoarelor, despre creşterea. (Steaua roşie)
dus în procesul de ardere. încă circa 32 instalaţii de pentru găsirea soluţiilor y conştiinţei lor civice. TIE : Un poliţi
Temperatura înaltă ce re­ încălzire, ce vor, funcţiona care să ducă la valorifica­ (Patria) ; Vis
zultă din treapta a doua a pe baza recuperării căldu­ rea maximă, a. res-urselor \ N. ZAMFIR Turnurile maşinilor de extracţie de la I.M. Aninoasa. (Flacăra) ; GEO
fabricării oxigenului e uti­ rii ce rezultă din: procesul secundare, de căldură şi. e- Foto: VIRGIL ONOIU Cine mă strigă
ciutură)
HAŢi
lizată la producerea a circa de producţie, a. gazelor- nergie. sul din Rodos -
(Popular) ; E
de ianuarie; Ci
ranţa (Casa d<
(Urmare din pag. 1) ve ediiitar-gospodăreşţi au Universitatea Prinţ şi cerşetoi
Petrila — oraşul minerilor fost construite cu sprijinul e? SIMERIA : SaJ
9 fectiv al cetăţenilor, la ac­ politică şi de (Mureşul) ; ILT
ne, în creştere de la an la ţiunile de gospodărire şi în­ conducere Deva carnavalului
an. De curind a. intrat in în plină dezvoltare frumuseţare cetăţenii fiind GHELARI : Pru
funcţiune o fabrică de mo­ primii interesaţi ca, oraşul Programul examenelor tră, veveriţa (IV
bilă in care peste 90 ia sulă lor să fie mai frumos, mai de sfîrşit de an a cursuri­
din efectiv sînt femei — soţii un oraş ca cel' care exista industrial pentru construcţii construite ateiiere-şcoaiâ pen­ îngrijit: lor. Universităţii politice şi
şi fiice de mineri — din o- in 1965. Mai. mult de 3000 de maşini, zece grădiniţe. Ci­ tru formarea deprinderilor, Viitorul conferă oraşului de conducere se. desfăşoa­ : Vremi
raşul nostru. Aceasta este de apartamente noi au fost frele nu spun-însă totul de­ încă din- şcoală, a viitoare­ Petrila noi perspective în ră astfel : «"r—rrr
o mare realizare privind o- dote în folosinţă minerilor ; spre condiţiile pe care cei dezvoltarea economico-socia- Anul I — în zilele de 23 şi
cuparea forţei de muncă fe­ numărul unităţilor comercia­ lor cadre din- economia ora­ lă. Alături de capacităţile, de 24 iunie a.c,, între ore­ Timpul prob
minine. Din mina acestora, le a ajuns la 45, însumînd şului şi municipiului. producţie existente,, care se le 10—12 şi 14—18; la ziua de 20 Iun
va fi în gener
în luna viitoare vor ieşi pri­ Toate, aceste realizări sînt vor extindă continuu, numai Punctul de, documenta­ şi răcoroasă cu
mele garnituri de mobilă: peste 6 100 metri pătraţi Pe o reflectare fidelă a. politi­ in acest an vor mai fi con­ ro. a. Comitetului mu­ rlabil, mai mult
produse în Valea Jiului. Pe lîngă vechile unităţi de pres­ cii partidului şi statului nos­ struite 97 de apartamente, nicipal al P.C.R. cal vor cădea p
lingă actualele capacităţi de tări au apărut două noi tru, a secretarului general al un dispensar urban şi un că­ Anul II, — în ziua de. 27 se de ploaie
descărcări eleeti
producţie care se vor extin­ complexe meşteşugăreşti: ou partidului, tovarăşul Nicolae iunie. a.c., orele 9—12 şi va sufla modera
de continuu, în cincinalul ur­ încă, 23 de subunităţi volur Ceauşescu, de dezvoltarea min cultural, se va da in ex­ 14—18, la Cabinetul vest. Temperatu
mător va mai intra în func­ mul desfacerilor de mărfuri armonioasă a tuturor locali­ ploatare laboratorul de pro­ judeţean pentru activi­ va fi cuprinsă
15 grade, iar c
ţiune o nouă mină — cea de cu amănuntul prin, comerţul duse zaharoase şi se va ter­ tatea, ideologică, şi. po- între 20 şi 25 d
la „Răscoala". Semnificativ socialist este de aproape tăţilor ţării. Prin aceasta, gri­ mina canalizarea menajeră. litico-educativă.
pentru viitorul dezvoltării e- ja, pe care partidul o poortă Este o dovadă elocventă că Anul II (cadre de condu­
conomico-sociale este valoa­ 20C milioane lei/ adică- de oamenilor muncii, moi oles oraşul Petrila, asemenea tu­ cere) — în ziua de 30 Pentru zilele i
1
rea investiţiilor pe anul 1980: 8000 lei pe. locuitor — de minerilor, oraşul, nostru a a- turor localităţilor ţării,, cu­ iunie a.c., orele 15, la iunie: Vremea
330 milioane lei. Dezvoltarea peste trei ori mai mare faţă juns să, arate. astăzi ca o noaşte o permanentă înflori­ Cabinetul judeţean, călzi treptat. C
variabil. Vor m;
activităţii economice s-a a- de 1965. frumoasă localitate modernă, re, înfăptuirile sale înscriin- pentru activitatea,, ideo­ verse de ploaie.
flat permanent într-o strin- Condiţii deosebite au fost peste 4 500 de elevi Ie au Ia înfloritoare.. De aceasta sînt du-se în programul de dez­ logică şi: politico-edu-
cativă.
să legătură cu crearea unor create pentru sănătate, şi îh- conştienţi toţi cetăţenii ora­ voltare economiCo-socială Anul: III — în, zilele de
tot mai bune condiţii de via­ văţămînt. Numărul paturilor dispoziţie pentru- pregătirea şului care participă nemijlo­ prefigurat de cel de-al XII- 24—25 iunie,, orele 10— La munte, vre:
ţă pentru mineri, pentru toţi in spitalul din Petrila s-a du­ lor- generală şi. profesională. cit; in frunte cu- comuniştii, lea Congres al partidului, la 12 şi 14—18, la Gabi- lă cu cer aci
cădea averse i
oamenii muncii şi locuitorii blat,. ca dealtfel şi al şcoli­ Toate şcolile şi grădiniţele la, dezvoltarea continuă a lo­ al cărui Program tovarăşul 3ietul. judeţean pentru (Meteorolog de
oraşului. In cei 15 ani, bu­ lor. In oraşul Petrila există sînt dotate cu mobilier mo­ calităţii în care trăiesc şi Nicolae Ceauşescu a avut o activitatea ideologică şi Ludovic Proncea
năoară, s-a construit încă şase şcoli generale, un liceu dern, pe lîngă şcoli au fost muncesc. O serie de obiecti- contribuţie esenţială. poiitico-educativă.