Page 71 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 71
7036 ® SÎMBÂTĂ, 21 IUNIE 1980 3
->9«
Astăzi, cei peste 100 000
Oerceiarea ştiinţifică şi tehnologic Sesiunea de comunicări ştiinţifice: tului liceal, cursuri de zi
de absolvenţi ai învăţămân
şi serale, din întreaga ţa
(Urinare din pag. I) strucţii, de mobilă, încălţă „Participarea nemijlocită a maselor de oameni ră, se află în faţa unui e-
minte, utilaj minier şl meta ve-niment deosebit, care în
acaată. Din şi mai eficientă a cercetării lurgic se mai dau produse cununează o bogată etapă
'Hi rnpului cu învăţămîntui, cu produc de calitate necorespunzătoa ai muncii ia înfăptuirea in viaţă a legilor ţării“
Hilară ţia, pentru a asigura o so re, că în domeniul refolosi- de pregătire şcolară : exa
teea luţionare mai rapidă a pro rii materialelor secundare menul de bacalaureat. Pre
jcativ blemelor în strinsă concor paşii sint încă timizi. Sub acest generic s-au tele Comitetului Executiv secţiuni. Au prezentat co gătit, desigur, din prima
«crai-artistic danţă cu cerinţele actuale şi Or, cercetarea ştiinţifică şi desfăşurat ieri, ia Deva, al Consiliului popular ju municări, între alţii, tova clasă de liceu — în condi
politicii de perspectivă ale prosperi tehnică — aşa cum s-a in lucrările sesiunii de comu răşii eorif. dr. Alexandru ţiile în care învăţămîntu-l
Orf tăţii patriei. „Să scurtăm ci dicat şi aşa cum este ne nicări şi referate ştiinţifice, deţean, a prezentat comu nostru şi-a înnoit şi per
tit durata cercetării, cit şi cesar — trebuie să vizeze nicarea „Realităţi şi pers Şine de la Academia „Şte fecţionat continuu mijloa
«le istorie timpul de la realizarea cer toate sectoarele de activita organizată de Filiala ju pective ale judeţului Hu fan Gheorghiu" din Bucu cele de instruire şl educa
triei — îm- deţeană Hunedoara a Aso reşti, conf. univ. dr. Gheor- re, prin integrarea lui cu
prezentului cetării pinâ la introducerea te, ea nefiind o acţiune de nedoara, în lumina docu practica socială, cu cerce
prin ţura ei in producţie — releva cu campanie, ci o sarcină per ciaţiei juriştilor — mani mentelor Congresului al ghe Boboş, de la Faculta tarea şi producţia, — ex-a-
deplină justeţe tovarăşul manentă, cu implicaţii prp- festare ştiinţifică integra Xll-lea al Partidului Co tea de drept din Cluj-Na-
Oeilia Nicoiae Ceauşescu. Să asi funde asupra sporirii pro tă în acţiunile organizate munist Român". poca, Nicoiae Stînea, vice
: Dailas — gurăm trecerea rapidă in ducţiei materiale şi a cali cu prilejul sărbătoririi a preşedinte al Tribunalului
Petrolieră E- producţie a rezultatelor cer tăţii muncii, asupra întregii Au mai prezentat co
«iul 41 cetării, a noilor tehnologii, eficienţe economice. Cerinţa 2050 de ani de la consti municări în plenul sesiu judeţean, procurorii losif
de muzică, tuirea statului dac centra Pop, Petru Demian şi Ti-
vertisment în toate domeniile de acti principală a cercetării- ştiin lizat şi independent sub nii tovarăşii: loan Rete-
vitate“. ţifice şi tehnologice o con gan, procurorul şef al ju beriu Medeanu de la pro
Orientările secretarului ge stituie introducerea şi ex conducerea lui Burebista. curatura judeţeană, dr. Iu-
neral al partidului trebuie să tinderea rapidă a progresu La lucrările sesiunii deţului, preşedintele Filia liu Kutaş şi Carol Pupp, — menul de bacalaureat este
se constituie in programe lui tehnic, promovarea sus la care au participat ca lei judeţene a Asociaţiei judecătorii Toma Cazacu, întîmpinat cu încredere (şi ,
clare de acţiune pentru toa ţinută a - spiritului novator, juriştilor, prof. uhiv. dr. directorul Băncii de in cu emoţia firească) de cei :
te forţele cuprinse în sfera asimilarea operativă a unor dre din domeniul justiţiei, Tudor Drăganu, vicepreşe vestiţii. In cadrul contac peste 4 300 de absolvenţi
activităţii de cercetare ştiin tehnologii şi produse noi, cu reprezentanţi ai organiza dinte al Consiliului central hunedoreni.
ţifică şi inginerie tehnologică caracteristici tehnico-funcţio- ţiilor de masă şi obşteşti, telor participanţilor la Aşadar, absolvenţii cailor
: * 6,00 Ra- al Asociaţiei juriştilor din sesiune cu oameni ai mun 28 de licee hunedorene Pă
mlneţii; 7,00 din judeţul nostru, avînd în nale superioare, toate aces activişti de partid şi de şesc astăzi pragul exame
1,00, Kevista vedere că următoarele două tea vizind creşterea produc stat. numeroşi oameni ai R.S.R., lector loan Vida, cii din C. S. Hunedoara, a
nqidi im-lo- decenii se vor caracteriza tivităţii muncii, diversificarea muncii — tovarăşul Ion de la Academia „Ştefan prezentat o comunicare nului de bacalaureat, Sn
Buletin de faţa celor 47 de comisii de
lenta radio; printr-un puternic avînt ai şi perfecţionarea producţiei, Ciucu, prim-secretar al Ghcorghiu" Bucureşti. maistrul principal oţel ar examinare.
ştiri ; 10,03 ştiinţei, tehnicii şi tehnologi ridicarea nivelului tehnic şi Comitetului judeţean Hu In continuare, lucrările
radio; 10,40 ilor noi, de ¡naltă producti calitativ al produselor, obţi Ştefan Tripşa, Erou ai Bacalaureat ’80 înseanl«
şi jocuri nerea maximei eficienţe eco nedoara al P.C.R., pfeşedim- sesiunii s-au desfăşurat pe Muncii Socialiste. nă pentru candidaţii să 1
Buletin de vitate. Se ştie că în judeţul
as cultural; nostru fiinţează trei institute nomice şi rentabilităţi. Revo susţinerea a trei probe :
nstrunienta- de cercetare, in minerit şi luţia tehnico-ştiinţifică are două lucrări scrise : prima
'renilera ra- — limba şi literatura ro
Buleiin de siderurgie —' sectoare de sarcini mari şi in domeniul
in comoara covirşiioare importanţă pen- dezvoltării bazei de materii „Modalităţi de sporire a eficienţei activităţii mână (azi, 21 iunie), a dor.
ru ; 12,4&. .tru dezvoltarea economiei prime şi energie, al reducerii — matematică (fizică, chi
promenadă; mie, biologie, istorie, filo
a 3 ; 15,00 nălionale —, in care lucrea consumurilor de materii pri
16.00 Radio- ză sute de cadre de specia me, materiale, combustibil şi mater iaiîst-şti inţif ică zofie, geografie, pedagogie,
Undiorecor- litate, că în fiecare între energie, concomitent cu creş în funcţie de profilul liceu- •
Orele serii ; prindere activează comisii ale terea gradului de valorifica ii lui şi opţiunea candidatu
cîntece si a elevilor si studenţilor
Uite ; . 20,30 inginerilor şi tehnicienilor şl re a acestora, al reciclării lui — la 24 iun,ie). Probele
a 20,40 Ca- cercuri ale inovatorilor. Deci materialelor refolosibile, ai scrise urmăresc, în princi
22.00 Radio- pali,, verificarea maturităţii
Muzică de există un puternic potenţial folosirii intensive a fonduri Icri a avut loc, la Deva, cadre didactice din învăţă ducative ale acesteia şi ne
Buletin de uman de inteligenţă ştiinţifi lor fixe, a întregului poten o prestigioasă reuniune mîntui superior, liceal, ge cesitatea ca roadele ei să de gîndire a candidaţilor,
Non frtop că şi tehnică, care, pus mal ţial productiv şi sporirea gra a capacităţii lor os sinteză
n. . ştiinţifică naţională pri neral şi preşcolar din toa contribuie cit mai mult ia
bine în valoare, ar putea so dului de - tehnicitate a mij vind perfecţionarea conti şi .generalizare, de inter
luţiona multe din problemele loacelor de producţie, ca şi te judeţele, studenţi şi e- activitatea de formare a pretare ştiinţifică a feno
ce se pun azi în faţa eco în domeniul vieţii .sociale. nuă a procesului complex levi. Au fost prezenţi re omului nou. menelor naturii, evenimen
nomiei naţionale. S-au făcut Ceea ce se impune este ca de formare a omului in prezentanţi ai organelor Desfăşurată în plen şi pe telor social-pohtice. opere
1
unele lucruri bune, s-au a- organele şi organizaţiile de spiritul concepţiei revolu locale de partid şi de stat, opt secţiuni, reuniunea a lor literare şi altor pro
dus perfecţionări importante partid de la toate nivelurile, ţionare a partidului nos ai Ministerului Educaţiei beneficiat de comunicări bleme. Proba orală (26—30
>s Anastasia şi necesare unor tehnologii să desfăşoare o rnuncă po* tru. Este vorba de ediţia a şi învăţămintului. de reală valoare ştiinţifică, -iunie), o vor susţine numai
Safori ex- şr fluxuri de producţie, s-au litico-educativă concretă, va IlI-â a fazei republicane a ca cele susţinute de prof. candidaţii care la lucrările
Saiari ex- rezolvat teme majore de cer riată şi eficientă privind ~~ simpozionului „Modalităţi Reuniunea ştiinţifică .a scrise âu obţinut medii sub
tie vară) : cetare in minerit, în siderur mobilizarea şl stimularea in fost deschisă de Miron univ. dr. Ion Tudosescu nota 5.
Aventură de sporire a eficienţei ac (Uriiv. Bucureşti), •; prof.
:ăra); Omul gie, în energetică, clar acti geniozităţii şi spiritului crea Iliescu, director în Ministe Proba a treia - constă în
-
e ; (Sislerur- vitatea nu se situează la ni tor al oamenilor care aeti- tivităţii de educare mate- rul Educaţiei şi Invăţămîn- univ. cir. Călina Mare susţinerea lucrării practi
dar râmîn . vează , pe tărîmul cercetării rialist-ştiinţifică a elevilor (Univ. „Babeş-Bolyai" Cluj-
) ; - Plntea velul exigenţelor, al cerinţe tului. Tovarăşul Octavian ce, formă integrată de doi
; PETRO- lor saltului calitativ în toate şi proiectării, să determine şi studenţilor”, organizat Mireştean, şef de secţie la Napoca). prof. univ. dr. Âl. ani în confruntarea finală
dftmint la sectoarele de activitate. Aşa legarea mai strinsă a activi de Ministerul Educaţiei şi Boboe, conf. univ. Ştefan (26—29 iunie).
sa); Artista, se face că la C.S. Hunedoa tăţii de cercetare . ştiinţifică Comitetul judeţean de
enil (7 No- învăţămintului în colabo Ciobanu (Uniy. Bucureşti), La sesiunea care începe
sul tobelor ra şi I.V. Căian, de exemplu, şi inginerie tehnologică de partid, a transmis din par prof. Emil Giurgea (Foc azi, cit şi la cea din vară
(Republica); se depăşesc încă unele con activitatea practică, produc- rare cu organe şi instituţii tea Biroului Comitetului
•erea lui Vo- centrale de învăţămînt, • şani), înv.. Mariä Vizitiu (1.3—22 august), pot parti
- seriile I-ir sumuri specifice, că în multe . tivq, să asigure scurtarea judeţean de partid şi a (Urziceni), ■ educ. ....Anisia cipa atit absolvenţii actua
noua inimă mine din Valea Jiului nu se drumului de la idee Io a- ştiinţă şi cultură, şi cu Comitetului, executiv al lei promoţii, cit şi cei care
VULCAN; realizează productivităţile plicarAp ei in producţie şi sprijinul Consiliului jude Duda (Mediaş), înv. Geor-
louterul sl scontate cu utilajele moder Consiliului popular jude geta Peltea (Milcovul — au promovat ultimă clasă
ărui) ; r.o- condiţiile de înfăptuire a o- ţean Hunedoara al F.D.U.S. ele liceu în anul 1978 sau
iatii un că- ne introduse în abataje, că biectivelor de progres eco ţean un călduros salut şi Vrancea), prof. Ionică,Mus 1979.
AN1NOA- în construcţii pătrund greu nomic şi social înscrise în La lucrările simpozionului taţă (Petroşani) etc. Reu
nellnişte progresul tehnic şi' tehnologi Programul partidului de dez au participat cercetători şi urarea de succes în desfă Subliniem caracterul deo
URICANJ ; şurarea lucrărilor reuniu niunea • ştiinţifică de la sebit al acestui important
adlon" (7 ile noi de lucru, că în pro voltare armonioasă, multila-' specialişti din marile cen Deva se înscrie printre
AD: Art’ ducţia de materiale de con terală a patriei socialiste. tre universitare ale ţârii, nii, subliniind rosturile e- examen din viaţa’ şcolii
ard elf ' acţiunile politico-educative i prin ţinută, disciplină, or
; 03, de larg ecou. dine şi responsabili tate.-
st incomod
le Ianuarie c • ■
AGIU-RAl ;
? (t.'asa de Convorbiri finale In învăfămînfui politioo-ideoiogic
;c : Coln-
seriile J-Jl
3AZÎ ; Vis
BAN: Soc- în strinsă legătură cu, Ghiţă Iordate, Dorina
cultură) : Luna aceasta marchează o etapă deosebită in ac Popa şi alţi comunişti s-au
irl exnrcss cu sarcinile ce revin referit la cerinţele care se
\ : D-ale unităţilor centralei tivitatea politico-ideologică ă organelor şi organiza
IUrU»Vr»I , ţiilor de partid. Este vorba de finalizarea învăţă- pun acum privind recupe
mintului politico-ideologic. Redăm pe scurt unele as rarea, recondiţionarea şi
La cursul organizat în pecte care oglindesc preocuparea organizaţiilor de refolosirea pieselor de <* „Modui de rezolvare a propunerilor şi pioo.emeîor
cadrul organizaţiei de partid pentru însuşirea ideilor fundamentale cuprinse schimb ; reducerea consu ridicate de oamenii muncii în cadrul adunărilor de grupă
partid a serviciului pro murilor de materiale, e- sindicală" a fost tema schimbului de experienţă ce a avut
ducţie de la C. M. Deva in Raportul prezentat Congresului al XH-lea al parti nergie şi combustibil ; loc joi la preparaţia Lupeni. Au participat organizatorii
(■«serii ulin ; s-au dezbătut, cu priilejul dului de către tovarăşul Nicoiae Ceauşescu şi în ce creşterea productivităţii ■ grupelor sindicale, reprezentanţi ai colectivelor de muncă
convorbirilor finale sarci lelalte documente' adoptate de înaltul forum al comu muncii fizice, îmbunătăţi din atelierele de transport şi şefii de secţii de ia cele trei
, 8, 51, 13, nile ce revin oamenilor niştilor. rea calităţii reparaţiilor, preparaţii Lupani, Coroeşti şi Petrila.
muncii din întreprinderile înţelegerea şi aplicarea • „Autori — copiii“. La concursul cu acest generic,
65, 10, 1«,
, 14. miniere în lumina docu complexe ale noului meca Cu competenţă principiilor noului meca iniţiat de revista literară „Cronica" din iaşi, printre Iau-,
16, 18. mentelor Congresului al nism economico-financiar, nism economic, al auto- reaţi se numără şi două eleve din Valea Jiului: Udina
ciştiguri : XH-lea al partidului, a ş i răspundere conducerii, a constituit axa Petruş, clasa a IV-a B — premiul II pentru proză, şi Alina
cuvântărilor tovarăşului aceasta deoarece se con în cadrul dezbaterilor centrală a dezbaterilor. O- Wagner, clasa a Vii-a — menţiune pentru poezie. Ambele
Nicoiae Ceauşescu la' con stată că. nu sînt încă pe finale care au avut loc la rienlînd dezbaterile în a- învaţă la Şcoala generală nr. 4 Petroşani. Cinste lor şi
sfătuirile de liicr.u din sep deplin înţelese principiile cursul învăţămintului po ' ceasta direcţie, propagan profesorilor care le-au pregătit !
tembrie 1979, februarie şi de bază ale acestui meca litico-ideologic de ia orga distul cursului, Remus Po • Cascadorie. O trupă de cascadori — colaboratori
mai 1980, precum şi a in nism, sensul real al auto- nizaţia de bază nr. 1 cis pa, a pus în atenţia cursan ai cinematografiei române — a susţinut mai multe demon
dicaţiilor date ia Plenara conducerii şi autogestiunii. terne de la I.M.M.R. Sime- ţilor sarcinile ce revin co straţii pe stadioanele din Lupeni, Petroşani şi Vulcan. Pen
-1»H pentru lărgită a Consiliului Na S-a scos totodată în evi ria, accentul principal s-a lectivului secţiei cisterne, tru miile de spectatori au evoluat cunoscuţii cascadori
:j Vremea ţional al Oamenilor Mun pus pe studierea, însuşirea contribuţia tot mai mare Puiu Ciucă, Titi Ghiţescu şi Paul Filipescu, pe maşinile
frumoasă cii. Dezbaterile purtate de denţă că există rezerve şi aplicarea în viaţă a docu proprietate personală precum şi curajosul Aurel Popescu.
. azotat ae pentru depăşirea produc pe, care trebuie să şi-o a-
averse de către cursanţii Raica Io- mentelor adoptate de Con ducă ; acesta la realizarea Primii trei au colaborat în peste 20 de filme iar ultimul,
ie descăr- van, Ioan Simion, Sch trieri ţiei nete planificate, ren gresul al XH-lea al parti producţiei fizice şi pro fostatletla clubul „Steaua", în peste 80 de filme, el fiind şi
Vtntul va dublura de bază a lui Sergiu Nicolaescu intr-o serie de
xierat din Werner, Viorel Moraru, tabilizarea fiecărei unităţi dului, în strinsă legătură ducţiei nete, ia ridicar-ea
temperatu- Gagy Bel la. Aurelia Văcă- din cadrul centralei, crea cu sarcinile şi răspunderi nivelului general al renta filme ale acestuia.
i; cuprinsă reţu, cit şi concluziile fă rea fondurilor suplimenta le ce revin colectivului bilităţii şi sporirea benefi • Mîine, cu ocazia sărbătoririi „Zilei pionierului“ şi
ie, iar cea secţiei din cuvîntările se încheierii anului şcolar va avea loc un ceremonial pionie
-ii 28 grade. cute în final de către pro re, care să asigure condi ciilor întreprinderii. Dez
pagandista Ana Cojocâru ţii materiale de participa cretarului general al parti baterile au demonstrat că resc, Cu acest prilej la Casa pionierilor şi şoimilor pa
triei din Petroşani o fost deschisă o expoziţie de creaţie
au relevat' faptul că în a- re a tuturor oamenilor dului, tovarăşul Nicoiae oamenii au înţeles şi cu
o 22 şi Î3 Ceauşescu, la consfătuirile nosc sarcinile ce le revin tehnică. Printre lucrări remarcăm o „machetă funcţională
In general nul care a trecut şi în a~ muncii din unităţile cen de lucru de la C.C. al în lumina orientărilor şi a unei centrale, termice pe bază de lignit", realizată ele
rut vnria- cest an unităţile aparţină tralei la beneficii, precum P.C.R. şi la recenta Ple-r indicaţiilor din cuvîntă pionierii îndrumaţi de inginerii Victor Leohu şi Nicoiae
sla averse toare C.M. Deva s-au în şi faptul că sînt posibili nară lărgită a Consiliului rile tovarăşului Nicoiae Biro — şi un „Calculotor-sumator in cod bina! de un
de descár
scris cu rezultate economi tăţi pentru realizarea unui Naţional al Oamenilor Ceauşescu, angajîndu-se să rang" — realizat de elevii îndrumaţi de profesorul Ioan
ce bune, cu realizări în volum sporit de economii Muncii. acţioneze ferm pentru rea ivănuş.
semnate la productivitate, la materii prime, materia Abordînd problemele lizarea exemplară a preve Premieră. Luni, la cinematograful „7 Noiembrie" din
ne în ge- creşterii eficienţei econo derilor planului pe acest Petroşani, are loc premiera de gală a filmului ..Mijlocaş
cu cerut producţia globală, benefi le, energie şi combustibil.
r cemniila cii etc. S-a subliniat însă S-au făcut, în acelaşi timp, mice, a rentabilităţii, tova an, pregătirea temeinică şi la deschidere", producţiei a Casei de fîlrne unu. Printre in
însoţite de răşii Laurean Vasiu, Ioan trecerea la înfăptuirea o- vitaţi, regizorul Dinu Tânase şi Dana Siclovan, interpreta
te. (Me- necesitatea de a se acorda propuneri în vederea îm-. Tămăşloni, Mi hai Rotar u, biectivelor cincinalului vii unuig din. rolurile principale, fiică a Văii Jiului, actual
iciu : L.U- o mai inare atenţie , cu bunălăţîrii calităţii activi Nicoiae Găman, Gheorghe tor. mente matematiciană la Centrul de nalcul din Constanta.
noaşterii modului tn care tăţii de propagandă pe Colcer II, losif Borlea; V. PĂTAN, C. iOVĂNESCU
sint abordate problemele .timpul verii. Nistor Irimca, Ioan Popes- N. BADIU