Page 73 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 73
ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESGU
ieri s-au încheiat consfătuirile de lucru pe
probleme aie zootehniei, misii producţii
şl serviciilor către populaţie
T o v a r ă ş u l Nicolae bleme agrare, conducători de răspundere din diferite
Ceauşescu, secretar gene ai organelor agricole cen sectoare ale economiei na
ral al Partidului Comunist trale, activişti de partid şi ţionale.
Român, preşedintele Repu ai organizaţiilor de masă şi La sosirea la sala radio-
blicii Socialiste România, a obşteşti. televiziunii, unde a avuit
participat, sîmbăită dimi C o nsfătul rea, organ! za lă Loc şedinţa de închidere a
neaţa, la şedinţa de închi din iniţiativa tovarăşului consfătuirii, mii de oameni
dere a Consfătuirii de lu Nicolae Ceauşescu, se în ai muncii au făcut o entu
cru cu cadre din zooteh scrie în mod organic pe li ziastă şi caldă primire tova
nie. nia stilului de muncă a.l răşului Nicolae Ceauşescu,
Consfătuirea, desfăşurată secretarului general . al conducătorul iubit şi sti
în cursul zilei de vineri, în partidului, stil în care o mat al poporului nostru.
plen şi pe secţiuni, a re trăsătură definitorie o con La intrarea în sală, par
unit aproape 1 000 de spe stituie amplul şi permanen ticipanţii l-au întâmpinat
cialişti din zootehnie, ca tul dialog cu oamenii mun pe secretarul general al
dre din cercetare şi din în- cii, consultarea periodică şi partidului cu aceeaşi căl
vâtămînlul superior. sistematică a activului de dură, cu aplauze, urale şl
Au participat, de aseme partid şi de stat, a cadre ovaţii, expresie a stimei şi
nea. secretarii comitetelor lor de conducere, a specia
Anul XXXII, nr. 7037 DUMINICĂ, 22 IUNIE 1980 4 pagini — 30 bani judeţene de partid cu pro- liştilor şi celorlalţi factori (Continuare in pag. a 4-a)
1965-1980 - ANI DE PROFUNDE
Producţia fizică - indicator în destule minţi care
* TRANSFORMĂRI ÎNNOITOARE aştern pe hîrtie concepte,
teze şi orientări despre
ce trebuie să mobilizeze mai lumea dc azi şi de mîine,
nu încape o idee simplă,
Crişcior - insom adevărată şi trainică, a-
numc cu cei care se nu
mesc comunişti ar fi în
o emblemă bimilenară stare de trăire emoţiona
lă. Privesc noţiunile fior
;198Q~a»'decisiv pesitru realizarea şi comunist înlr-o stare
sarcinilor întregului cincinal pentru cei mulţi metalul muzeu, în subteran au pă antagonică, in aceste minţi
comuniştii sînt oameni de
truns utilaje şi agregate
galben era izvor de sără
cie Şi împilare. Abia în moderne, de mare produc un aluat deosebit — şi pe
întreprinderea de prelu La Deva, realizările sla anii socialismului această tivitate. în paralel, s-a ex un anumit plan, sînt. c a-
crarea lemnului Deva a în be se datoresc neaprovizio- Trăgîndu-şi seva prin ră ocupaţie străveche a fost tins continuu unitatea ce drvărat —, totalmente
cheiat primele cinci luni nării, la nivelul planului, dăcini înfipte în solul pa complet reconsiderată. în se îndeletniceşte cu produ captaţi de sobrietate, dc
de activitate din acest a,n cu materii prime şi mate triei cu mai bine de două exploatările miniere de pe cerea şi repararea utilaju
cu planul producţiei fizice riale, cum ar fi confecţii mii de ani în urmă — cum raza comunei noastre, ca lui minier — U.U.M.R., ce
îndeplinit în proporţie de textile, tapiţerie etc., ca atestă numeroase mărturii în toate minele ţării, mun tăţenii comunei noastre do- Trăire comunistă
79,9 la sută. Nereali za rea urmare a insuficientei pre ale extracţiei de minereuri ca şi-a schimbat complet vedindu-se nu numai mi
destul de mare înregistra ocupări a compartimentu în această zonă — comu caracterul în sensul că a neri pricepuţi, ci şi vred
tă se datoreş te nein trăirii lui de resort al întreprin na Crişcior, astăzi localita devenit mai uşoară. mai nici constructori de agre
în funcţiune la termen şi derii. în acelaşi timp, sec te aparţinătoare oraşului productivă prin mecaniza gate folosite în subteraai. ginduri mari ale prezen
la întreaga capacitate a ţia nu dispune de spaţiu Brad, şi-a împletit strâns re. Din acest punct de ve Şi — o spun cu mîndrie — tului şi viitorului: că în
Fabricii de mobilă din Pe de producţie corespunzător existenţa bimilenară cu dere, ultimul deceniu şi ju în ambele ramuri oamenii sufletele lor nn-şi mai
tri la, dar şi unor cauze ce şl de capacităţi suficiente munca dîrză, tenace speci mătate de cînd în frun din Crişcior, ca şi colegii poale găsi loc vibraţia
se regăsesc în activitatea de depozitare a ^materiilor fică căutătorilor de comori, tea partidului se află co lor de muncă din localită caldă, pur şi simplu ome
întreprinderii. I.P.L. Deva prime şi a produselor fini purtând această ocupaţie munistul înflăcărat .şi clar ţile din jur. se dovedesc nească. dccit doar aşa, în
produce mobilă, binale, te, ceea ce îi grevează acti-. prin vreme, ca pe o em văzător, vizionarul îndrăz pasionaţi, devotaţi trup şi particular, în viata de fa
ambalaje şi accesorii meta vitatea. O cauză ar fi şi blemă de mare preţ, ca pe neţ, omul de aleasă ome milie. să zicem.
Aşa să [ie, oare ? Su
lice. La sortimentul bi diversitatea foarte mare a o moştenire scumpă. Aurul nie, t -o v a r ă ş u 1 Nicolae HERTA FAUR biectul este captivant în si
primarul comunei
nale a realizat cantităţile produselor ce se fabrică — scos cu sudoare din a- Ceauşescu, — constituie o Crişcior ne, şi s-ar părea — după
fizice planificate, ba chiar aici — începînd de la cu dîncuri, cu unelte rudi perioadă deosebit de ferti aceste judecăţi — că ac
le-a depăşit, la ambalaje iere şi pînă la camera mentare — era sursă de lă. Astăzi, târnăcopul şi ceptă discuţie. O aseme
şi accesorii metalice — de combinată „Luiiza“. Din a- îmbogăţire pentru puţini, scocul au devenit piese de (Continuare in pap. a 2-a) nea discuţie însă e refu
asemenea. Singurul sorti cest punct de vedere, sec zată dc comunişti, nu
ment unde nu a atins ni ţia din Brad este mult a- (lin incapacitatea abordă
velul cantitativ este mobi vantajată, ea realizând doar rii ei. ci pentru că n-o
la, cel mai de seamă pro un singur sortiment de consideră deschisă. dim
dus al întreprinderii. în mobilă. Iată de ce consi potrivă — plină, reală şi
perioada luată în analiză derăm că n-ar fi lipsit de perfectibilă, intr-o vibra
doar subunitatea din Brad interes să se gândească la ţie veşnic nestinsă. Ei o
şi-a îndeplinit şi depăşit o mai bună repartizare a concep nu ca ipostază
sarcina la capitolul mobilă. produselor între cele două contemplativă, ci ca un
La celelalte secţii realiză- secţii, în acest fel putîn- mers firesc şi dinamic.
r le se situează sub plan. du-se ajunge la o deplină CORNEL ARMEANU
Subunitatea din Deva ra punere în valoare a expe
portează înfăptuirea doar rienţei bogate a colectivu (Continuare in
a 84 la sută din plan, cea lui secţiei din Brad. pag. a 2-a)
din Haţeg 99,6 la sută. Tre La subunitatea din Ha
buie spus că secţiile din ţeg, cauzele nerealizării ni
Deva şi Haţeg au o pon velurilor planificate sînt îin
dere însemnată în produc esenţă, două : lipsa de co-
ţia de mobilă şi deci ne- TRAIAN BONDOR
realizările lor sînt esenţia
le în evaluai’ea situaţiei pe a CONCURS DE OIUEN- !
ansamblu. (Continuare in pag. a 2-a) tari: turistica, ziici« *
trecute s-a desfăşurat in t
Valea Runctilui, din Muu- 1
(ii Poiana Ituscăi, prima o- •>
Umanism diţie a concursului dc o- »
neniare turistică denumit j
simbolic ..Floarea dc colţ“. s
La concurs au pârtiei- ii
Iul de protecţie necesar, cu pai 12 echipaje formate din !j
riscul de a fi el însuşi tineri reprezentind uzinele ,
prins în cîmpul electric, combinatului. Dupa par- a
S-a întîmplat într-una curgerea unul traseu pito- jj
din primele zile de vacan dar cu o dorinţă puternică ţese, <lar (rare le-a pus la ,
ţii. Curios din fire, Mari de a face totul pentru a încercare toate cunoştinţe- i
le de turişti montani, pc jj
ne! I... un copil dc 14 ard, salva copilul, s-a urcat pe primele trei locuri s-au si- ,
din Deva. a vrui să vadă stilp, dcsprinzhid corpul triat in ordine echipa ¡ele >
de aproape cum arată un de-acum inert şi coborîn- ..Energetic 1“, „Laminor 1
benzi“ şi „Energetic II“. "
cuib dc pasăre. Dar, cum du-l jos în braţe.
ri EXPOZIŢIE DE PICTU- 8
cel vizat de el era clădit Numai datorită interven R A. In foaierul Casei de I
sus, pe un stilp de înaltă ţiei curajoase şi prompte a cultură a sindicatelor din *
tensiune, curajosul nostru acestui brav ostaş. Mari Petroşani a fost deschisă o 8
n-a pregetat să se caţere nei L. este astăzi în viată. expoziţie personală de pici- II
tură a medicului Doru Ro- »
pe stilp. A ajuns in apro El se află sub îngrijirea a- man de la spitalul din Io- #
pierea firelor, a fost prins tenlă a medicilor, dar este calitate. Pictorul amator 9
în tâmpul electric, la în în afara oricărui pericol. este absolvent al Liceului
dc artă plastică din Tg. ]
ceput imobilizat, apoi res Soldatul Ion Tur cin n-a Mureş, şi expune 2il de Iu- *
pins. in cădere, s-a agăjat pregetat, nici o clipă să sa crări.
de stilp la cî(iva metri de ră în ajutor citul a fost ne n CONCURS PROFESIO- |
pămînt. Hainele ii luaseră voie, n-a precupeţii nimic nal. Ieri, la secţia dc sus- s
ţineri hidraulice din Vul- ft
foc. pentru salvarea vieţii unui can a început faza judeţe»- 9
La strigătele copiilor cc-l copil. Notăm, totodată, şi nâ a concursurilor profe- >
însofeau pe Mărind în c- gestul frumos al cititorului sionale „Olimpiada strunga- Ij
roica sa tentativă, s-au a- nostru Logliin Crişan. care, rilor şi frezorilor“ şi „o- |J
limpiada sudorilor“. Par- „
dunat numeroşi cetăţeni. Au martor fiind la cele înthn- ticipă câştigătorii fazelor o- n
încercat cu nişte prăjini plale, a crezul de cuviinţă răşeneşli şi municipale. 9
să-l desprindă pe cel agă să ne informeze, venind Concursurile se desfăşoară *
pe două categorii de vârstă g
ţat, care, între timp, îşi personal la redacţie pentru — pînă la 30 dc. ani şi pes- R
pierduse cunoştinţa. Încer aceasta, despre fapta plină te 30 de ani.
cări zadarnice. Atunci a a- de umanitate, de eroism pu ION CIOCLKI
părut salvatorul, în per tem spune a unui semen al
soana soldatului Ion Tur, său.
cin, care lucra undeva prin
apropiere. Fără echipamen- DOINA COJOCARU
