Page 74 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 74
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
CRISCÎ0R - ÎNSEMNE NOI r
s £f| g'fcLE
(Urinare din pag. i) bogăţit baza materială cu fiind laureate ale diferite Consemnări A
un complex de servire şi lor faze ale prestigioasei
un super-magazin, cu mul manifestări. La viaţa spiri DUMINICA
suflet îndatoririlor ce le re te alte unităţi comerciale tuală a localităţii îşi aduc
vin. Faptul că locuitorii sa şi de prestări de servicii, o substanţială contribuţie Ca în fiecare an la vre rioritate. Ei, absolvenţii, gur-singurel în fata întîlu- 9,00Ansambî
telor Crişcior, Valea Arsu astăzi pe raza comunei activitatea clubului munci mea cireşelor, vitrinele ora n-au însă ochi şi suflet de- lui, marelui Examen. Si cu 9,20Film se;
clin Ţar
lui, Zdrapţi, Barza mun funcţionând 42 de magazi toresc al I.M. Barza, Gru şelor se află sub ocupaţia cît pentru propria izbîndă. ocazia aceasta, viata arc Omul şi
cesc în cele două unităţi ne şi ateliere meşteşugă pul şcolar cu profil minier absolvenţilor. 'Tablourile lor Străbat oraşul cu ecusoane grijă să-i înveţe al doilea nală
de seamă ale economiei reşti. Au fost construite un din localitate, ca şi alte au instituit de-a lungul şi lungi panglici fluturătoa 10,00 Viaţa 5;
1J,30 Tot înai
huncdorene — dealtfel aici dispensar uman şi unul ve instituţii de pe raza Loca bulevardelor veritabile com re la butonieră. Dăruiesc lucru important: că, de 12.05 Bucurii!*
lucrează marea majoritate petiţii ale imaginaţiei şi flori „clirigilor“, cîntîndu-le cele mai midie ori, convin 12,30 Dc sfcraj
13.00 Telex
a populaţiei apte de mun terinar, trei poduri mari lităţii. înlr-o latinească aproxima gerea fără pricepere nu fa 13.05ALBUM
că — îşi pune o puternică din beton, s-a modernizat Desigur, în viaţa unei lo culorii, concursuri sui ge- tivă, dar cu multă convin ce două parale. Şi uite aşa, 14.00 Woody,
amprentă asupra comunei reţeaua electrică şi telefo calităţi ale cărei începuturi ncris de devize-far, menite gere, „Gaudeamus...“. Cu o- pmă s-o înveţe şi pe asia, buclucaş
nică, s-au înălţat două
noastre. şcoli noi, căminul cultural se pierd în negura înde să le lumineze drumul vie cazia aceasta, viata are gri ies de acolo unii cu scul, 14,20 Plat forai
14,35 Ciutec, i
Ca să argumentez ideea din Zdra.pţi. părtată a vremii, cincispre ţii. De lingă profesorii lor, alţii pe scul. Iar la loarn-. nă
cu privire la viaţa locali zece ani nu reprezintă de- ne privesc surîzutori şi fru jă să-i înveţe întîiul lucru nă, parcă pe nesimţite, se 15,45 Lux cin 1)
oameni U
tăţii şi a oamenilor ei, am Schimbări profunde s-au cit o clipă. Dar această moşi, cu o expresie cuce- important: că uneori con surprind în plină Viaţă, cu 16,15 Şah
să recurg la citeva date produs — cum spuneam — clipă, cum am încercat să riioare, dc triumf in ochi: vingerea şade mai în fa(ă convingerea şi priceperea, 16,30 Telespor
concrete. în perioada dc şi în viaţa oamenilor, în prezint succint în aceste sîntem absolvenţi; par a dccît priceperea. Se reunesc cu răspunderea şi omenia 17,55 Film sei
Episodul
referinţă au fost moderni modul lor de gândire. Iată, rmduri, este deosebit de spune ei, cu un fermecător apoi în agape benigne cu 18,40 Micul et
zate drumurile ce leagă co din nou, citeva date sem fertilă, de bogată în în sentiment al unicităţii is pepsi şi cuprinşi de euforie pe care noi ne-am price mici
muna noastră de oraşul nificative : în 1965, in co făptuiri socialiste, se ca prăvii lor, ignorîndu-şi cu le cîntă „profitor“ texte put să le transmitem, pe 19,00Tel e jura
Brad şi de localitatea mună funcţionau două te racterizează prin numeroa naive şi sentimentale din care ci s-au priceput să le 19,15 Călătorii
mea
Bucureşci. Transportul în levizoare ; astăzi se înalţă se transformări înnoitoare candoare sutele de mii de folclorul şcolar, l’e urmă, dobîndească. 19,35 Antena
comun a pătruns în toate antene tv. pe 1'265 de ca ce ridică Crişciorul la rang precursori juvenili care au brusc, se trezesc în fa(a ba De ieri, absolvenţii noş Românii
1
satele. Au fost moderniza se, funcţionează peste 1 240 de localitate modernă, ce realizat an de an aceeaşi calaureatului. Din această tri — la urma urmelor, co 20,45 Film a
veşnicie
te multe alte drumuri de aparate de radio. Cămine păşeşte ferm pe drumul performantă. Cei mai mici clipă toată frenezia zilelor piii noştri — se află in ba Premier
interes local. Numeroase le culturale au o activita îi privesc cu admiraţie şi trecute — cu eşarfe şi flori, calaureat. Păşiţi încet şi fi- 22,25 Tel ej uri
clădiri din localitate sânt te bogată, în ediţia a doua parcurs de toate localită invidie, cei ce au trecut cu poze şi vivat academia ne(i-le pumnii...
racordate la încălzirea cen a Festivalului naţional ţile judeţului şi ale patriei, prin asta le zîmbesc cu în — cade în uitare, iar fie LUNI,
trală, la instalaţia de apă „Cintarea României“ nu spre tot mai înalte cote de găduinţă şi discretă supe care dintre ei rămâne sin- RADU CIOBAMU 16,00 Emisiun
potabilă. Comerţul şi-a îm meroase formaţii artistice civilizaţie şi progres. maghLai
18,50 1001 de
19,00 Tele juri
19,25La ordi
cono mi <
{Urmare din pag. 1) Marx spunea că o stafie um altele, se află înscrise în fi Minerul de Onoare al Văii 19.40Cadran
blă prin Europa, intuind lo lele Carnetului pe care l-am Jiului aduce alîla bine şi îm 20,03 Do cumc
Marte *
cul în care ca se va aşeza predat, în schimbul căruia am plinire în condiţia minerilor, 2i,09 Roman
.V-o să polemizăm, dar primit, unul nou, ca un sem incit va rămîne nemuritor in lin grup de scriitori în judeţul nottr t ard ui
vom aduce in citeva rînduri pentru prima oară. nal al continuităţii noastre şi sufletele lor. „Răzvri
ca pe un ascuţiş, cum este Răi rinul nostru comunist al trăiniciei pe mai departe. Din acest începui de re După cum am mai a- Davidoglu, Anghel Dum- (Iul 2
ideea însuşi, un fapt care se are dreptate; i-o dă istoria 21,50 Muzică
petrece de citeva zile în via veche şi nouă. Noul nostru Carnet se des voluţie am desprins doar o nunţat, în aceste zile se brăveanu, Nicu Filip, ncască
ţie
seînteie, una singură, dar de
ta comuniştilor : preschimba Cele 15 file ale Carnetu chide cu Congresul al XII- o înaltă temperatură comu află în judeţul nostru uai Constantin Florea, Nico 22,05 Tele jur
rea carnetului dc partid, li lui au înscrise în ele cu li lea al partidului, filă de Av nistă şi umană. Tînărul sub- grup de scriitori care lae Dan Fruntelată, Va-
nii s-ar putea întreba : ce tere adinei o întreagă istoric ii ă nouă pentru alte împliniri, participă la manifestările leriu G or unesc u, Arnold
inginer Marius Măroscu, din
trăire emotivă îti poate stârni nouă, dc o rară măreţie şi mai bogate, mai frumoase. sectorul IV al minei l.upcni politico-educative din ca Hauser, Traian lancu, Ni KAC
¡aptul că predai un carnet frumuseţe, istorie socialistă, Am avut şi pe Carnetul a cerut să fie primit în rîn- drul „Lumii- educaţiei po colae Ioana, Corneliu
roşu, de membru al purti- durile partidului tocmai în litice şi culturii socialiste Leu, Miko Ervin, Con
BUCUREŞ
ditlui şi primeşti altul, ates vremea cînd aici se introdu pentru tineret“. Din grup, stantin Nislpeaniu, D.R. di ojurnal ;
tând aderen[a la partidul co care este condus de Geor- Popescu, Titus Popovici, presei; 7,45
munist ? ceau primele complexe me ge Macovescu, preşedinte teo-ruticră;
Cei care nit slut membri îitmc comrnrî canizate. Minerii nu le cu le Uniunii Scriitorilor din cărora li s-au alăturat gramul .sate
hunedorenii Radu Cioba-
ai Partidului Comunist Ro noşteau, nu mai lucraseră cu România, fac parte scrii zin durabili
toate peniri
ele, deci trebuiau ajutaţi să
mân n-au dc unde şti că a- torii Oniţa BădMâ, Vasi- nu, Nastasia Maniu, Ne- d io jurnal ;
ccl carnet, predat în schim realizeze impactul fără prea le Băran, Vlaicu Bârna, cuta.i Chirica, Valeriu şoarâ ; 13,3»
bul altuia nou, avea 15 pa mari zbuciumuri. Lîngă pu Aurel Covaci, Nicolae Bârgău, Eugen Evu şi 14.00 Portrc
Georg«
C
gini, fiecare de cile 12 luni marcată de patru congrese şi predat, avem şi pe cel nou tinele file autobiografice, Mă- Crişan, Ion Cucu, Mihaiil loan Evu. Top-6 — n
şi că fiecărei luni îi corcs- trei conferinţe naţionale ale chipul şi spiritul primului răscu a mai adăugat mia: 15.00 Club!
puiule o minusculă puric ma partidului — Congresul al bărbat al partidului, tovară cea de şef dc abataj, răspun 18,30 Crava
terială ceruta de un princi IX-lca, al X-lcu, al Xl-lca şul Nicolae Ceauşescu, comu dere pe care şi-a asumat-o de tricolor,
cată Zi iei
piu fundamental şi că nu di şi al Xll-lea, conferinţele nistul care a inaugurat o e- din dorinţa de a ajuta mi Varietăţi i
mensiunea fizică a acestei naţionale din 1907, 1972 şi pocă nouă în edificarea nerii şi de a se verifica pe Noutăţi —
părţi arc însemnătatea, cit mai 1977. Aceste momente sini României moderne, omul oa sine însuşi. Căci orice s-ar tutindeni;
pentru toţi
ales cea care nu se poale tot atîtca trepte în urr„c l menilor şi al omeniei, al spune, noul, exprimat aici nai; 20,30 '
U
?..h înrmo complexelor me
comcnsura, dimensiunea legă- lor; 22, J»
mîntului pe viată. <t legămân de tiv ; 22,30 1
dora Luoa*
tului in ghid şi faptă, a de gel eseu $i
votamentului. şi abnegaţiei CU ; 23,00
totale. • Districtul C.E.D., din Complexul C.F.R. şi-a îndepli 23,05 Ring
Buletin de
Am predat — spunea un nit planul in mod exemplar, lună de lună. Aceasta prin Non stop
furnalist, vechi membru al întreţinerea instalaţiilor S.C.B. în bună stare de funcţio
partidului — un Carnet roşu nare, în depline condiţii de siguranţă a circulaţiei şi fără
de partid şi am primii altul, abateri de la normele departamentale de protecţia mun LCJî
ca un semn al înnoirii mele, cii. Dintre cei evidenţiaţi, notăm ca deosebit aportul to
şi ca un semn al mersului. varăşilor llie Burza, Aurel Gabor, Ionel Stana, Gheorg' V
<
Aş vrea să spun cu aceasta Avram, Miron Ursa, Vasile Axinte, Viorel Puie şi Ana Mihu. DEVA :
o mulţime de lucruri, de o • La mina Deva s-a desfăşurat vineri faza de masă tria) ;
(.Arta) ;
bine şi dc împliniri, ditr şi o- o concursului „Trofeul minerului". Cei 485 mineri partici (Grădina •
de greu şi de poticniri. Pen panţi — pe schimburi — au aplaudat cu entuziasm răs NEDOARA
Arabia
tru că drumul comunist, al rit punsurile competente ale colegilor lor, în final evidenţiin- care ne (
revoluţiei şi construcţiei nu că du-se minerii Florian Oancea, Constantin Apreotesei, Petru gistul) ; a
este un drum asfaltat. Cre ia Lungu, loan Lucaci, Adam Tamaş. cu tine
(Construct
deţi, ori nu, aşa este. Socia ai • Scriitorul Radu Ciobanu s-a întîlnit joi, la clubul ŞAN1 :
lismul însuşi este un drum •i- tineretului, cu peste 100 de tineri din oraş, in cadrul unei frontieră
pe care n-au umblat mul(i, o- reuşite „Seri de autografe". Cu acest prilej, cunoscutul dolarii şi
icm bric) ;
clecit cu gîndid, iar alţii nu •u scriitor le-a vorbit celor prezenţi despre romanele sa-le şi — seriile
mai intr-o doară. De aceea, a dat autografe pe volumul recent apărut, „Vămile nopţii". LUPENI:
• In organizarea Comitetului municipal al U.T.C., Vodă 3
— • — « — * — seriile
marţi va avea loc simpozionul „Congresul al Xl-lea al Uraganul
Nu peste multă vreme Cr U.T.C, — eveniment deosebit in viaţa şi munca tineretului v arome —
citoresc) ;
va începe secerişul. Strân ic hunedorean", în cadrul căruia tinerii deveni se vor intîlni dentul. cc
gerea şi depozitarea recol le din nou cu ciţivci participanţi la Forumul tinerei generaţii, tofii (Lite
magic (M
tei trebuie să se facă anul desfăşurat nu demult. NEA : S6:
acesta intr-un timp record. â't • Ansamblul folcloric „Silvana" al casei de cultură, lăreţ (Mir
Aceasta impune luarea de s. laureat al ambelor ediţii ale Festivalului naţional „Cînta- I se spui
(Muncitori
măsuri pentru o temeinică >e rea României", participant la mai multe festivaluri inter SA ; IV
pregătire a recoltării, eli ii naţionale de folclor, prezintă marţi, de la orele 17 şi 20, (Muncitori
berarea operativă a tere I- în faţa publicului devean, înaintea plecării intr-un turneu E timpul
nului de paie, executarea prin judeţ, spectacolul „Mîndru cînt hunedorean". Se vor pul să iub
BRAD :
arăturilor, pregătirea pa fii produce şl cunoscuţii solişti Viorica Flintaşu, iosif Ciocloda ardelenii
m:__i_„ c„ux,.
ni Kn rl i ntptevi zi un i I.
tului germinativ şl insă- 2a şl Nicolae Sabău, colaboratori ai Radiotelevizlunil. GURABAF
ti eră a mc
mînţarea culturilor du in DOINA COJOCARU RĂŞTIE:
ble. Tovarăşul Nicolae >r- mod (Pati
Ceauşescu, secretarul ge n- rie (Flacî
BAI: Cine
neral al partidului, în cu Î5- Producţia fizică de (mituri
vin tarea la Consfătuirea îel sul din R<
(Popular)
de lucru de la C.C. al ci de ianuar
P.C.R. din 29—30 mai a.c.. ta (Urmare din pag. 1) In cuvântarea rostită ta ranţa (C-
rei'erindu-se la necesitatea ?se recenta Şedinţă plenară Front în
pregătirii temeinice a re- ovt lărgită a Consiliului Naţio — seriile
aprovizionarea
şi
menzi
c>''5 rii păi oaselor, arăta ra defectuoasă cu materiale nal al Oamenilor Muncii, to SIMBRIA
(Mureşul)
C-. ..Trebuie să fim pre- ta varăşul Nicolae Ceauşescu, carnavalul
găthi să strîngem recolta şi pentru confecţionarea de secretarul general al parti GHELARI
tapiţerie. Dealtfel, activi
reşte A tis
pi orice condiţii ! Nimeni ga tatea secţiei s-a restrîns dului, atrăgea foarte serios resc).
sâ mi vină cu justificări, la atenţia asupra îndeplinirii
0-.,r, jreee nu vom accepta *eg mult, tapiţeriile de tip cla producţiei fizice, obiectiv
nici *i justificare legată de a- sic nemaifiind aşa de mult de însemnătate deosebită
condiţiile climatice. în ori solicitate. La aceste aspec al unei dezvoltări economi IVR
ce condiţii, lucrind zi şi i- te se adaugă şi unele nere ce dinamice, eficiente. Este
noapte, cu toate forţele, în Je guli legate de modul cum o indicaţie de mare preţ
fiecare judeţ, recolta tre nă este expediată mobila spre ce trebuie să stea perma
buie strînsă în minimum or. desfacere. S-a întîmplat u- nent şi în atenţia organu
de timp, în 3-4 zile Ia orz. ca neori ca bibliotecile să fie lui colectiv de conducere
în 8—10 zile, în maximum jri- expediate fie fără sticlăria î n t
-
12 zile, la grîu“. Acestea f?i aferentă. fi« f" " cele ă ,/uâ pfii'suiiai muncitor de aici,
s i n i sarcini care cer să fie comume, iu prese ue uaao- sub pază. fee grai ice judicios elabor ?*♦.*? : . . l ceea ce a condus ta ea o cale directă, efectivă
îndeplinite cu toată răs tat paie, 10 autocamioane asemenea, acţiunile de ’«a- să fie ' * • -.1 >cniai. refuzuri din partea beneft* a perfecţionării activităţii
punderea. nen lj:u transportul produ- răii re şi dezinfectare a spa- N. BADIU eterilor* productive.