Page 76 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 76
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7037 ® DUMINICĂ, 22 IUNIE 1980
Pag. 4
încheierea lucrărilor celei de a ll!-a conferinţe
a miniştrilor invăţămintului din ţările europene
(Urmare din pag. 1) urmărită cu atenţie şi deo Niculescu, Gheorghe Pa Desehizînd şedinţa, tova SOFIA 21 (Agerpres). — îndeplinit funcţia de vice
sebit interes, fiind subli nă, Ion Păţan, Lconte răşul Marin Vasile, secre La 21 iunie s-au încheiat preşedinte ai reuniunii.
tar al C.C. al P.C.R., pre
niată în repetate rânduri Răutu, Ion Ioniţă, Ana şedintele Consiliului Uniu la Sofia lucrările celei de-a Conferinţa a adoptat
cu vii şi îndelungi aplauze. Mureşan, Elena Nae, Ri- IlI-a. conferinţe a miniştri prin consens o serie de re
recunoştinţei pe care lu Participanţii la consfă chard Winter, Ilie Rădu- nii Naţionale a Coopera lor învăţământului din ţă comandări în legătură cu
crătorii din domeniul zoo tuire, reprezentând pe toţi lescu, precum şi reprezen tivelor Agricole de Pro rile europene, organizată dezvoltarea învăţământului
tehniei le poartă conducă cei ce lucrează în sectorul tanţi ai unor organe cen ducţie, a exprimat, în nu de UNESCO în colaborare în ţările europene în anii
torului partidului şi statu producţiei animaliere, şi-au trale şi locale de partid şi mele tuturor participanţi cu Comisia economică a ’80, democratizarea educa»-
lui nostru, pentru grija manifestat aprobarea una de stat, specialişti şi lucră lor la consfătuire, bucuria O.N.U. pentru Europa. ţiei, adaptarea învăţămân
deosebită şi permanentă pe nimă faţă de orientările şi tori din domeniile coope şi satisfacţia deosebită pen La conferinţă a partici tului la cerinţele dezvoltă
care o acordă acestui deo indicaţiile date de secre raţiei. tru prezenţa secretarului pat şi o delegaţie a ţării rii economice şi sociale, in
sebit de important sector La lucrările consfătuirii general al partidului, pre noastre, condusă de Aneta tegrarea sa cu cercetarea
al agriculturii, al întregii tarul general al partidu au participat peste 1 500 de şedintele Republicii, la lu Spornic, ministrul educaţiei ştiinţifică şi cu producţia
economii naţionale, de ca lui, hotărârea fermă de a cadre de conducere ale crările consfătuirii şi a a- şi învăţământului, care a şi în alte probleme.
re depinde asigurarea bu acţiona cu perseverenţă, cooperaţiei de consum, co dresat tovarăşului Nicolae
nei aprovizionări a popu cu toată puterea de muncă operaţiei meşteşugăreşti, Ceauşescu rugămintea să
laţiei cu produse alimen şi priceperea lor pentru în cooperaţiei agricole de pro ia cuvântul. H Preşedintele Franţei,
tare de primă necesitate, a făptuirea neabătută a a- ducţie, prim-vicepreşedinţi In aplauzele şi uralele Valery Ciscard d'Estaing,
industriei cu importante cestor sarcini. şi vicepreşedinţi ai consi participanţilor la consfă va avea duminică la Ve
materii prime, a creării u- liilor populare, directori ai tuire, a luat cuvîntul tova neţia o întrevedere cu pre
nor valoroase resurse pen întreprinderilor judeţene răşul Nicolae Ceauşescu. şedintele S.U.A., Jimmy Car
tru export. Sîmbătă Ia prânz, tova de resort, reprezentanţi ai Cuvîntarea secretarului ■ La Belgrad au avut loc ter, a anunţat, la Paris,
împreună cu tovarăşul răşul Nicolae Ceauşescu, direcţiilor agricole jude general al partidului, pre convorbiri intre loslp Vrho- purtătorul de cuvînt al
Nicolae Ceauşescu, în pre secretar general al Parti ţene, ai asociaţiilor econo şedintele Republicii, a fost veţ, secretar federal pentru preşedinţiei republicii.
zidiul consfătuirii au luat dului Comunist Român, mice intercooperatdste, ai urmărită cu deosebit inte afacerile externe ai Iugo B Preşedintele R.F. Ger
loc tovarăşii Ilie Verdeţ, preşedintele Republicii So unor ministere,, altor orga res şi a fost marcată cu slaviei, şi Joe Cassar, vi- mania, Karl Carstens, l-a
losif Banc, Emil Bobu, Ni ne centrale, organizaţii de ceprim-ministru al Maltei. primit pe Huang Hua, mi
colae Constantin, .Constan cialiste România, a parti -masă şi obşteşti. vid şi îndelungi aplauze Cei doi interlocutori au con nistrul afacerilor externe al
de cei prezenţi.
tin Duscâlescu, Paul Nicu- cipat, la Sala Palatului ferit asupra pregătirilor pri R.P. Chineze, Cu acest pri
tescu, Dumitru Popescu, Republicii, la şedinţa de Organizată din iniţiati Cuvîntarea se va da pu vind organizarea viitoarei lej, relevă agenţia China
Nicolae Giosan, Ilie Rădu- încheiere a lucrărilor 'Con va tovarăşului Nicolae blicităţii. reuniuni de la Madrid a Nouă, preşedintele a apre
consfătuirea
Ceauşescu,
Lescu, Marin Vasile, pre sfătuirilor de lucru ale. coo Participanţii la consfă Conferinţei general europe ciat că relaţiile • R.F.G. cu
cum şi secretari cu proble peraţiei de consum, coope constituie o nouă expresie tuire şi-au manifestat în ne pentru securitate şi coo R.P. Chineză sînt bune şi a
me agrare ai comitetelor raţiei meşteşugăreşti, coo a- preocupării conducerii unanimitate, în numele co perare. exprimat dorinţa intensifi
judeţene de partid, direc peraţiei agricole de produc partidului, a secretarului lectivelor pe care le re Au fost discutate, totoda cării lor.
tori şi specialişti din do ţie şi consiliilor populare său general în direcţia per prezintă, totala adeziune tă, probleme ale relaţiilor Ministrul chinez a fost,
meniul zootehniei. pe probleme de mică pro fecţionării mecanismului şi aprobare faţă de orien bilaterale şl alte probleme de asemenea, primit de
Exprimînd bucuria deo ducţie şi servicii' către democratic al societăţii tările şi sarcinile cuprin internaţionale actuale. cancelarul federal, Helmut
sebită a celor prezenţi pen populaţie. noastre, al consultării per se în cuvîntarea secreta B La Ulan Bator au fost Schmidt, cu care a discu
tru participarea secretaru manente cu cadrele din rului general al parti date publicităţii Chemările tat probleme ale situaţiei
lui general al partidului la împreună cu tovarăşul diferite sectoare ale vieţii dului, tovarăşul Nicolâe C.C. al P.P.R.M. cu prilejul internaţionale actuale.
lucrările consfătuirii, tova Nicolae Ceauşescu, în pre noastre economice şi socia Ceauşescu. Ei au exprimat celei de-a 59-a aniversări a B In centrul comercial
răşul Angelo Miculescu, zidiul şedinţei de închide le, cu făuritorii bunurilor hotărârea unanimă de a revoluţiei populare din din capitala Salvadorului
viceprim-ministru al gu re a consfătuirii au luat materiale din ţara noastră, munci cu pasiune pentru Mongolia. Comitetul Cen s-a produs o ciocnire între
vernului, ministrul agricul loc t o v a r ă ş a Elena în vederea îmbunătăţirii îndeplinirea sarcinilor şi tral al P.P.R.M. a adresat detaşamente înarmate şi u-
turii şi industriei alimen Ceauşescu, tovarăşii Ilie activităţii şi în acest do indicaţiilor trasate de se comuniştilor şi oamenilor nităţi ale poliţiei. Nu a
tare, a adresat tovarăşu Verdeţ, losif Banc, Emil meniu de deosebită impor cretarul general al parti muncii din R.P. Mongolă, fost comunicat numărul
lui Nicolae Ceauşescu ru Bobu, Cornel Burtică, Vir- tanţă pentru înfăptuirea dului, preşedintele Repu între altele, apelul de-a victimelor. Schimburi de
gămintea de a lua cuvântul. gil Cazacu, Lina Ciobanu, programelor de dezvoltare blicii, pentru a-şi aduce desfăşura şi mai larg în focuri între forţele guver
întâmpinat cu aplauze şi Nicolae Constantin, Con economică a patriei, ela o contribuţie tot mai în trecerea socialistă în vede namentale şi cele ale re
uralc, a luat cuvînlul to stantin Dăscălesc®, Ion borate de Congresul al semnată Ia realizarea pla rea îndeplinirii şi depăşirii zistenţei salvadoriene s-au
varăşul Nicolae Ceauşescu. Dincă, Janos Fazekas, Lu XH-lea al partidului, de nului pe 1980, la ridicarea 'sarcinilor de plan pe 1980 produs, de asemenea, la
Cuvîntarea secretarului dovic Fazekas, Cornelia ridicare a calităţii vieţii nivelului întregii activităţi — ultimul an al celui de-al Quezaltepeque, la nord de
general al partidului a fost Filipaş, Petre Lupu, Paul întregului nostru popor. în viitorul cincinal. şaselea cincinal. San Salvador.
AVICULTURA minerului. 10. Specialist în
creşterea raţională a păsă
Orizontal : 1. Se ocupă rilor de curte (pi.). Un regulament de stingere a
de păsări 2. Puţin vână MIHAI NICOLAE
tă la penaj. — începe avi Lupeni
cultura ! 3. In plus — Ipos incendiilor, întocmit la Deva în anul 1766
taze 4. Puternic. 5. Unde se MAT ÎN DOUA
află globul. 6. Autoturism
românesc — La picioarele MUTĂRI a Comitatului Hunedoara de bită. De asemenea, se străzile oraşului, iar in ca
unor porumbei. 7. Punct Controlul poziţiei. Alb : Una dintre cele mai mari zul aflării cuiva pe stradă
cardinal — Vas cu toartă. Rb5, Da7, Tf2. nenorociri care se abateau să întocmească puncte (re prevedea ca minerii să nu fără feştiloi erau obligaţi
umble seara cu luminarea
8, Tăiată mărunt — La ra Negru : Rd3, p.c3, e5. asupra populaţiei, în seco guli) pentru prevenirea şi aprinsă, ci numai cu feşti- să-l ducă la judele cel
sol ! 9. A cîrmi — Metal Rezolvarea careului din lul al XV11l-lea, erau in stingerea incendiilor. Ur loi (lămpaş). Militarii care mare pentru a fi pedepsit
preţios. 10. Vas — Divini numărul 7025 : cendiile, ale căror flăcări mare acestui ordin Tabida fumează ziua pe străzi şi cu cele 24 lovituri dc bî~
tăţi păgîne. 1. Filatelist 2. Lungimi, mistuiau casele şi bunurile Continua a Comitatului a noaptea în cîrciumi, să fie tă. Străinii suspecţi erau de
agonisite.
Vertical : 1. întreprinderi Ti 3. Ot, Eva, Tem 4, întocmit în anul 1766 ace
care se ocupă cu creşterea Reuni, Timb 5. A, Rt, Tî- Documentele consemnează le reguli, grupîndu-le în raportaţi comandamentului. asemenea duşi in fata ofi
păsărilor — In ovoid ! 2. năr. 6. Unicate, A, 7. Ştia-, între 1754—1765 mai mul patru ac[iuni. „ Femeile care se ocupă cu cialităţilor comitatului, pen
Se foloseşte la prepararea Ra, At 8, Pit, Aq, Tra 9 te incendii consecutive. A- coacerea pîinii, precum şi tru a se cerceta motivele
sosurilor pentru fripturi — Al, Aracet 10, Nedantelat. ceasta stare de lucruri în prima *acţiune“ se ţiganii fierari sînt opriţi prezenţei lor în oraş.
umplea de îngrijorare în
Fel. 3. Cloşcă năzdrăvană. Rezolvarea problemei din săşi Curtea imperială, care prevede ■ ca oficianţii şi de la aceste activităţi ziua Referitor la acţiuni
4. Articol adjectival — A- numărul 7025 : se temea că populaţia astfel juraţii oraşului să trea sau noaptea, pe timp sece le propriu-zise dc stin
lifie — Situaţie. 5. In că şi să cerceteze în urbe tos sau cu vînt puternic. gere a incendiilor se a-
cutie! — A depozita. 6. 1. Dg8—gl Rb2:a2 păgubită îşi va îndeplini căldările de fiert ţuică, cup în scopul stingerii incen minteşle în „acţiunea“ a
tot mai greu obligaţiile.
Tabel — Adepţi ai adevă 2. Dgl—cl Ra2—b3 toarele de copt pîine, băbu- diilor se prevedeau urmă patra ca toii cei ce au
rului. 7. Bunic (reg.). — 3. Del—bl-|-mat Pe aceste considerente rele şi coşurile. Acolo unde toarele : fiecare al treilea vite trebuie să participe cu
Prenume feminin. 8. Agă 1. Dg8—gl Rb2—c2 Guberniul 'Transilvaniei a vetrele de foc ar putea gospodar din oraş să for carele la dusul butoaielor
ţa — Abis I 9. Neobişnuiţi 2. Dgl—el Rc2—b2 ordonat Tabalei Continue provoca aprinderi, ele să meze un stăvilar la un pî- cu apă. Ceilal(i trebuiau să
— Programul de muncă al 3. Del—bl+mat fie stricate, iar în locul lor Tiiaş cu apă curgătoare şi intervină cu ciubere, vase
W7Z 777T gospodarii să ridice altele să se îngrijească ca acesta tragerea clopotului în dun
şi alte mijloace. Dacă la
să aibă apă din belşug în
m¿1 Wt
IITBI «II 1 mai bune. orice timp, iar pe străzile gă unii nu vin în ajutor
în a doua „acţiune" se
IM V/M ! dispune ca, în fiecare ca în apropierea cărora nu ascunzvndu-se, vor fi pe
depsiţi cu gloaba de pînă
trece un asemenea pîrîiaş.
*////
Wa
să cuptoarele şi hornurile
să se ţină vase pline cu apă
la 12 florini.
să fie curăţate săptămînal
Acest regulament a fost
Wa m,1 uf de funingine. Cei ce nu vor în fa/a casei. La fiecare aprobai de către Guberniul
locuinţă să se găsească
respecta ordinul să fie pe
scări de diferite mărimi.
Transilvaniei cu excepţia
Éte* I I 'iw’r depsiţi cu gloabă de 3 trebuie să se tragă clopotul dispoziţiei referitoare la în
Scara, în jurul orei 20,
florini.
)
chiderea cîrciuniilor la ora
Funcţionarii, juraţii şi
cel mare, care să dea de
20, acestea închizîndu-se la
vătăşeii oraşului să fie cu
veste că nimeni nu are
berniul a apreciat că drep
i i i mare băgare de seamă. în voie să umble pe străzi fă ora 22. în acest mod Gu
caz că văd persoane care
ră fcşliloi (lămpaş), iar la
tul la cîrciumăril aduce
dangătul clopotului să în
I m WiTvt/ m fumează din lulea pe străzi ceteze chefurile în cîrciumi, venituri considerabile celor
şi în curţi, să le ducă la
dc^uă domenii ale Devei şi
nu poale fi ştirbit...
şi fiecare să se retragă la
judele oraşului. Cei vino
i i vaţi de asemenea acte să. locuinţa sa. Opt străji tre Prof. ION FRĂTILĂ
buiau să facă dc gardă pe
fie pedepsiţi cu 24 lovituri
-A
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberîu Istrato (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Abonamentele sc fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din »O
2700 Deva: str. Dr. Petru Groza nr. 55. Telefoane: 11275, 11585, 12157, 20708 întreprinderi şi instituţii. O
TIPARUL: Tipografia Deva. str. 23 August nr. 257. Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an).
