Page 77 - Drumul_socialismului_1980_06
P. 77
^/MlÁ fltí ' * ■ EXPERIENŢA ACUMULATĂ LA LUPENI ÎN
PROLETAR! D!N TOATE ŢÂRiLE, UNiŢÎ-VÂ ! MECANIZAREA LUCRĂRILOR MINIERE { “ Un viu şi adine senl.-
i mont (d istoriei, cu vibra-
SĂ FIE ÎMBRĂŢIŞATĂ DE TOT MAI MULTE J Iii participative, [ace ca
ţ într-un anume loc din A-
MINE DIN VALEA JIULUI ^ puseul — la După Pia-
| tra-Ckeia — să se repe-
t ie, in liecare an, de opt
Mecanizarea ctştigâ ter i încoace, o acţiune de lari<
i ecou educativ: „Zarand~.
si la minele iniei ) Organizată de Consiliul
a liil Ziirand ’iii
I mm ¡.^ »pionului nwmmMwi\
»dotării tehnice
NIVELUL »înaltei calificări
comunal de educaţie po
După curo am văzut pe ci din eu toiul alte motive. litică fi cultură socialis
parcursul acţiunii noastre în urma unei anchete în tă Buccf fi Consiliu! ju
de presă, fot mai multe treprinse la cele două mi deţean al organizaţiei pio
mine din Valea Jiului se ne, am aflat că într-un vii- nierilor. ediţia Zarand.
preocupă intens de meca . tor apropiat şi aici gradul 'HO“ fi s-a duminică in sîm-
desfăşurat
nizarea lucrărilor miniere.
bătă
pre
ffflB 19«ni MM mm Ml Cele mai multe- dintre a- considerabil, mai ales la zenţa de a Simian fi Chifor, ţni-
de mecanizare va spoiri
sule
de
sute
ceslea dispun de un mare
vîrslnici.
tineri
Deschi
fi
Barbă ten i, unde lucrările
număr de complexe meca
să
de pregătire au început de
§! PUt MÜUSIL IULUUÍ 'OPUL/ IR JUDEŢE nizate, avind astfel posi- mult. Fiind vorba de o mi ţiunea comunei Buccş. ac a
mărul
biliitatea să sporească de la
„/.urând
’HO"
nă care introduce pentru
o etapă la alta producţia prima dată complexe me prilejuit, profesorului Vio-
de cărbune, îndeosebi pe canizate, ne-am interesat rcl Vulturar. directorul
seama creşterii productivi şi despre modul cum sînt Şcolii generale După Pia
Anul XXXII, nr. 703« MARŢI, 24 IUNIE 1980 4 pagini — 30 bani tăţii muncii. Totuşi, două create condiţiile poruOru in tră, o vibrantă evocare
dintre întreprinderile mi troducerea acestora, pregă istorică a locurilor fi a
niere din bazinul carboni tirea forţei de muncii, ne înaintaşilor moţi.
IN SPIRITUL ORIENTĂRILOR Şi INDICAŢIILOR PAIE DE fer aii Vădi Jiului nu apli cesară folosirii şi întreţi t.a deschiderea acţiunii,
că în prezent mecanizarea nerii lor.
SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL LUCIA LiCIU
complexă — I.M. Bârbă- Ing-. Oviiîîu Avramescu,
nîcolXe CEAUŞESCIJ, la consfătuirile de lucru cu cadre teni şi I.M. Dîlja —, dar director ai I.M. Bărbăteni : {Continuare în
nu pentru faptul că aceste CONSTANTIN lOVĂNESCU pag. a 2-a)
DIN ZOOTEHNIE, ALE COOPERAŢIEI DE CONSUM, COOPERAŢIEI colective n-ar fi convinse
de avantajele mecanizării. (Continuare in pag. o 2-a)
l^FişUGÂREŞTI, "cQOPERAŢIEI AGRICOLE DE PRODUCŢIE Şl
CONSILIILOR POPULARE PE PROBLEME DE PRODUCŢII;
* ' SI_ SERVICII CĂTRE POPULAŢIE
Mobiliare maximă pentru îndeplinirea
exemplară a sarcinilor di plănui uşile
ie dezvoltare econotmco-socialâ
Organizate din iniţla- pul asigurării unei cit mai cupare deosebită pentru a
tiiV.a secretarului gene bune aprovizionări a popu ridica simţitor indicele de
rai al partidului, tovarăşul laţiei eu produse agroali- natalitate printr-o. mai
NicoUie Ceaisşescu. • con mentare.' în acest context bună organizare a repro
sfătuirile de lucru cu .ca a fost subliniată necesita ducţiei şi combaterea ste
dre din zootehnie, ale co tea ca organele agricole, rilităţii la specia respec
operaţiei ele consum, co : cadrele de specialişti, lu tivă. O asemenea sarcină
opera(V‘V meşteşugăreşti. crătorii din sectorul zoo se pune. de asemenea, cu
cooperaţiei agricole de tehnic să acorde maximă acuitate la speciile de o-
producţie şi consiliilor popu atenţie sporirii efectivelor vinc şi porcine. O impor
lare pe” probleme de mică de animale şi a producţiei tantă cale de a spori efec
producţie: şi servicii __ către de lapte, came, ouă şi lină. tivele si producţia aniraa-
populaţie, s-au desfăşurat Ceriu ţele formula te privind
I.M, Orăştic. Formaţia <1 e lăcătuşi monturi de 1» s.Aî.
într-o atmosferă do pro creşterea efectivelor la toa strunguri ce se *flă pe linia de montaj. asamblează un lot de
Foto: VIKGH. ONOiU
fundă răspundere şi anga te speci ile de animale tre (Continuare în pag. a 2-a}
jare fermă de a asigura buie să-şi găsească mate
îndeplinirea exemplară a rializare în fiecare unitate
hotărîrilbr Congresului al agricolă de stat şi coopera La mmînarea noilor tanteie de partid Şedinţa iiroyiu?
XTI-lea al partidului, a o- tistă, precum şi în cadrul
biectivelor stabilite la şe gospodăriilor populaţiei din judeţean de partid
dinţa plenară lărgită a judeţul nostru, conslatîn- Momente solemne, de vibrantă
Consiliului Naţional al
Oamenilor- Muncii, precum du-se că există însemnate Ieri, ix avut loc ia Deva, recuperarea şi valorifica
şi a sarcinilor prevăzute rezerve do a valorifica su angajare comunistă şedinţa Biroului Comitetu rea resurselor materiale re-
în domeniile respective în perior potenţialul zooteh lui judeţean de partid. fotosibile, utilizarea şi cir
planul naţional unic de nic şl de a realiza în Totul, începkid de .la at viaţa comuniştilor, a între In cadrul şedinţei au culaţia ambalajelor ; acti
_iŞezvoltare economieo-so- bune condiţii programul mosfera solemnă din sala gului partid, în primul fost analizate: stadiul' a- vitatea Comitetului jude
cîăiie. judeţean de dezvoltare a de apel, piuă la emoţia rmd prin rezultate cit mai plicârii măsurilor şi sar- ţean ol U.T.C pentru întă
Indicaţiile şi orientările zootehniei. Deoarece intr-o îmbinata cu mirulrie, cu bune în muncă. Astfel, în c icni tor primite de la C.C. rirea vieţii interne de or
date de . tovarăşul Nicolae serie de cooperative agri bucuria .întipărită pe feţele luna mai ei au extras al P.C.R. privind pregăti ganizaţie, mobilizarea tine
Ceauşescu la consfătuirea cole cum sînt , cele din celor peste 100 de parti 1 000 de tone minereu rea şi desfăşurarea pre
eu cadre din zootehnie sc Huşi, Ilia. Cristur, Ohaba, cipanţi, deci, totul sugera ■ peste plan, care se adaugă schimbării documentelor de retului la îndeplinirea sar
constituie într-un amplu şi Teiu ...şi altele. în unele că adunarea generală a co celor peste 6 290 tone mi partid — eficienţa acţiunii cinilor economice şi a pro
concret program ele acţiune terme Í.A.S. şi la gospodă muniştilor din organizaţii nereu şi celor 30 tone me în întărirea vieţii interne priilor angajamente asu
privind dezvoltarea .şi mo riile populaţiei există res le schimbului II producţie tal extrase în plus de la mate pentru anul 1980.
dernizarea sectorului zoo tante în ceea ce priveşte şi transport -i n vesti ţii de începutul anului. de partid, a creşterii răs în problemele analizate
tehnic. creşterea ponderii realizarea efectivelor de la mina Deva nu este una -Stăm de vorbă înainte punderii membrilor dc au fost adoptate măsuri
acestui sector în produc- bovine planificate. este obişnuită. Şi intr-a de văr, de începerea adunării . cu partid în îndeplinirea sar-
■ţia agricolă globală în sco- necesar să existe o pre.o- adunarea avea înscrisă la minerul şef de schimb A- cimi'Ior ce le revin ; modul corespunzătoare.
ordinea de zi doar un sin lexe Ivdochimov, unul din cum se aplică în unităţile In continuare, au fost so
gur punct : înmînarea’ noi tre cei măi vechi lucrători economice prevederile De luţionate probleme aîe ac
Vocaţia tinereţii lor carnete de partid. de la această, mină. Are cretului 465/1979 privind tivităţii curente.
Era prima festivitate de
[a’CCENTEI inmînare ă noilor docu peste 2.1 de ani munciţi în
subteranul unităţii devene.
Şi
3Mmi* pune un permanent. ştiu ar şi mai mente de partid din acest în acelaşi timp. are iveşte
fi
răspuns:
eu,
şi ştiu toţi cei care îl văd. colectiv. Pătrunşi de res 21. de ani de cînd este ÎN ZIARUL DE AZI
Dacă nu aş fi simţit în plecând dimineaţa de aca ponsabilitate faţă de înăl membru ai Partidului Co
preajma sa acea sfială care să, că profesorul Ion Un ţă calitate de comunist, ho~ munist Român.
te încearcă întotdeauna în gur este prezent,, zilnic, în tâffîţi să aplice neabătut — In toţi aceşti ani am • La întreţinerea culturilor — activiiaie intensă, zi
apropierea mirilor dascăli, viaţa şcolii pe care a slu sarcinile ce .le revin di-n avut ocazia şă văd, să par de ii !
poale l-a.ş fi întrebat pc jit-o cu pasiune vreme dc documentele Congresului al ticip la marile schimbări • Sărbătorirea Zilei pionierilor şi a încheierii anului
profesorul pensionar Ion o viaţă de om: dă sfaturi XH-iea, minerii, toţi oa care s-au petrecut în mim- şcolar
Ungur, din Hunedoara, ca elevilor, care îl caută per menii muncii din acest co 9 SPORT. Un campionat bun pentru fotbalul hune-
re este seci ciul tinereţii manent, (inc consultaţii la lectiv fruntaş al munici MIRCEA LEPĂDATU dorean
sale. matematicii şi munceşte a- piului au ţinut să onoreze • Hunedoara. Actualităţi.
Puteam să-i pun întreba lăluri de foştii săi colegi importantul eveniment din (Continuare in pag. a 2-a)
rea atunci cinci, în librărie, de la liceul industrial nr. nr r vuo0tr * rf M*mr ir r «uur r w m
1, pentru pregătirea elevi r
răsfoia o carte note sosită. O ACŢIUNI PRIVIND E- Încălţămintea se. remarcă
lor pentru examenele care vorbiţ dc o nouă şcoală Sn
Simţeam însă că omul din satul Zdrapţi şi de o sală DUCAŢIÂ SANITARA. I.a ni prin comoditate şi eleganţă.
îi aşteaptă. velul fiecărui sector ni Aba-
faţa mea trecuse cu lotul de gimnastică la şcoala ge © CONCURSUL PROFE
Ilnţeg, d iii», cadrul în
între filele pc care Ic lu Ctndva, l-am auzii spu- nerală din centrul localităţii. torului Haţeg, SIONAL AL TIMPI, ARILOR.
rlerii de industrializa
nind cu omul rumene tînăr Cetăţenii comunei, la che treprinde
mina cu privirea. marea consiliului popular, re a cărnii, au fost organi Duminică, la secţia de mo
utila vreme cit se simte bilă a I.P.L. Deva a avut
Aş fi dorit să-i pun în » ECONOMII. La între participă la edificarea noilor zate posturi dc prlm-ajutor
prezent în timpul său. Ar prinderea mecanică clin o- obiective, ofcctuind prin dotate cu materialele nece loc faza judeţeană a con
trebarea deşi răspunsuri a- sare. Recent, s-a desfăşurat cursului naţional al timpla-
putea fi acesta răspunsul Ia răştic, nara lei cu bătălia muncă patriotică lucrările
veam destule. Unul ar fi pentru realizarea sarcinilor nccalificate. aici o reuşită dezbatere pe rilor. Au participat primii
întrebarea pc care nu i-am clasaţi în etapa pe oraşe.
că profesorul Ion Ungur de plan, se desfăşoară ample « STAŢII DE AUTOBUZ. tema „Activitatea de educa
pus-o şi pe care nici nu i-o acţiuni menite a reduce con In satele Chimindia şi Birsău, ţie sanitară — în sprijinul Dind dovadă de o bună pre
este o prezenţă,' citeşte „la gătire teoretică şi practică.
voi mai pune; ca şi cum tinuu consumul de combus din iniţiativa cetăţenilor şi procesului de producţie“.
zi“ ce apare nou în libră tibil. Prin strădania depusă cu sprijinul primăriei din Mireea Icnciu, din Brad
ar fi bănuit că între mul (eateg. sub 30 ani) şi Gheor-
rie, nu doar studiile de pe această linie, Sn perioada, Ilărău, au fost construite & PENTRU SEZONUL
tele întrebări ar exista şi trecută din acest an au fost staţii de autobuz acoperite. ESTIVAL. Meşteşugarii bră- ghe Boticiu. din Deva (eateg.
matematică, în care e spe peste 30 ani) au cucerit pri
aceasta şi i s-ar putea pu economisiţi 230 MWh energic Aceste obiective dc larg in deni de la Cooperativa „Mo
cialist, ci şi estetică, isto electrică şl 40 tone combus teres obştesc, la caro ur ţul“ au produs numeroase mele locuri.
ne, profesorul pensionar
ric, poezie şi multa filozo tibil convenţional. mează să se facă tencuieli* tipuri de încălţăminte de va
Ion Ungur răspunde mereu tc interioare şl exterioare, ră, pentru femei. Pină în
fie. Profesorul preţuieşte
la ea. cu frumuseţea vieţii • PARTICIPARE. Î!1 co au fost realizate prin contri prezent, peste 50 de sorti
cartea fiindcă umanistul din muna Crişcior se află Sa buţia în bani şi in muncă mente confecţionate de ei
sale de zi cu zi.
el caută răspunsuri la ma construcţie două obiective dc a locuitorilor din cele două pot fi intîînite în magazine ffl
rile probleme pe care şi le MiRCEA MOŢ larg intoros cetăţenesc. Este sale. le cooperaţiei meşteşugăreşti.
i a tewi j jmw A OtntK a jrfjsn t jnfmt » mm» k