Page 78 - Drumul_socialismului_1980_06

DRUMUL SOCIALISMULUI IN
Pag. 2

Mobilizare maximă pentru îndeplinirea
vr.m
exemplară a sarcinilor din planul unso ,...,..MŞM 111.00 Telcşoo.
Film s<
11.00
Compai
wing
16.00 Telex
de dezvoltare economico-sodală 16.05 Teleşco
Clubul
16.25
17.10 Almana'
17,35 Armonii
U, :':to 18.05 Revista
(Urmare din pag. 1) sacrificări de necesitate a surilor ce trebuie luate în TV.
animalelor. scopul îndeplinirii în cele ÎLWtSrWt ■ 18.25 Din tăi
lieră o reprezintă reduce­ Un accent de seamă a mai bune condiţii a pla­ 18,50 1001 de
Telejurn
19.00
rea pierderilor prin morta­ fost pus pe creşterea greu­ nului pe anul în curs şi 19,30 Dosarul
lităţi şi a sacrificărilor de tăţii medii de sacrificare a pe întregul cincinal, pre­ ' - - . folosibili
necesitate, care şi în ju­ animalelor, pe. această oale cum şi pentru ,pregătirea WBËmÈÈËmm 19,45 Ancheti
lele... L
deţul nostru se situează la putîndu-se obţine însem­ realizării sarcinilor pc a- Hi 20.10 Teatru
un nivel ridicat la bovine, nate sporuri la producţia nul 1981. în vederea spo­ IgŞlIl si unea
trebuie
ovine, porcine şi păsări. de carne. Odată cu urmă­ ririi producţiei bunurilor swmm MP Pul I lili I 11 MMUMI Bartolt
IWii
în acest scop se impun rirea îndeaproape a sporu­ de -larg consum, articole­ 22.10 mieră Telejurr
măsuri hotărîte din par­ rilor în complexele de tip lor de uz casnic şi gospo­
tea cadrelor tehnice vete­ industrial, se cere să fie dăresc, articolelor mărunte tin frumos colţ din cartierul Livezeni — Petroşani. Foto: VIRGIL ONOIU
rinare, a conducerilor de reduse consumurile speci­ şi artizanatului realizate
unităţi şi a tuturor facto­ fice de furaje,, asigurînd de cooperaţia de . consum, Mecanizarea cîştigă teren MM
rilor răspunzători de soarta înlăturarea risipei şi echi­ se impune să fie mobili­
r
zootehniei privind îmbună­ librarea raţiilor sub raport zate şi valorificate supe­ BUCURE.Ş ;
dloprogramu
tăţirea condiţiilor de în­ nutritiv. si la minele mici Radiojurnal
grijire şi hrănire a ani­ Secretarul general al rior materiile prime şi ma­ » presei ; 8,10
malelor precum şi acor­ partidului a insistat din terialele din resurse lo­ (Urmare din pag, 1) Losi la complex. Din cele gata a condiţiilor de zăcă­ diilor; 9,00 I
darea asistenţei sanitar-ve- nou asupra problemelor a- cale. Cooperaţia meşteşu­ două brigăzi care execută mânt. 9.05 Ras pune
lor ; >10,00 K
gărească este confruntată
terinare. Astfel de proble­ sigurârii bazei . furajere, cu sarcina de a realiza un „Mina noastră va intra încă lucrările, de pregătiri, vom Inginerul Alfred llum- 10.05 vii tem
me trebuie să-şi găsească accentuând necesitatea creş­ din acest an în rândul mi­ face una singură, pentru mel, şeful serviciului teh­ 10,25 Atlas :
Mioriţa. Re
rezolvare în special la terii randamentelor pe volum mai mare de pro­ nelor mecanizate. Mai pre­ introducerea şi folosirea nic de la l.M. Dîlja, este grafie şi fo)
C.A.P. Roscani, Sibişel, toate suprafeţele destinate duse fizice nominalizate, cis, în trimestrul IV vom utilajului. în curînd, vom de părere că „problema letin de ştir
M
Geoagiu, Aurel Vlaicu, producerii nutreţurilor. In- de a economisi materiale­ introduce un complex me­ începe şi cursurile de pre­ Creşterii productivităţii teca „U : T
11,20 Avan
Teiu, Dineu Mare, Rîu de sămînţarea şi reînsămînţa- le metalurgice, reducerii canizat de înaltă tehnici­ gătire, pentru ca la mo­ muncii la această mină se dio-tv. ; 12
Mori, l.S.C.I.P. Orăştie, consumurilor de energie, tate. De. fapt, mina dispu­ mentul respectiv oamenii poate rezolva deocamdată ştiri ; 12,05
rea pajiştilor naturale, ex­ folclorului n
„Avicola" Mintia şi în alte tinderea .culturilor duble, valorificării superioare a ne şi în prezent de meca­ să aibă cunoştinţele nece­ şi fără complexe, dar nu sajnbluri c
unităţi unde s-a înregistrat furajere, precum şi culti­ materialului lemnos, de a nizare, dar nu de com­ sare. Sperăm ca în acest în condiţiile obişnuite, ci reşli ; 13,00
un procent ridicat de pier­ varea celor mai valoroase extinde gama produselor plexe. Adică avem două ar fel să obţinem rezultate prin schimbarea metodei 15,00 Clubul
Radiojurnal
deri prin mortalităţi şi plante de nutreţ reprezin­ necesare fondului pieţei baitaje cu susţinere' indivi­ bune încă de la început“. de exploatare. Se fac stu­ na.te econon
cit şi exportului. înfăptui­ duală cu stâlpi hidraulici şi Mina Bărbăteni, încă din dii pentru aplicarea irieid- ii.şti ai tea-
tă, în acest sens, direcţii tăiere cu 'combina. Com­ din ţară ; 1
prioritare de acţiune. în' rea cerinţelor privind di­ plexele îtisâ reprezintă un fagamm™ di-cului ; 1*
versificarea serviciilor, a-
ştiri ; 17,05
perioada actuală se im­
(Urmare din pag. 1) pas înainte pe calea meca­ femeilor ; r
pune să fie intensificate pticarea hotărîtâ a princi­ nizării şi implicit pe calea LA _ planului teme ale ni
»dotării
Ltiwmin
tehnice
acţi unite de Strângere şi piilor autogospodăririi, sporirii producţiei de căr­ HHf..................... NIVELUL ¡ |t ¡ calificări rele serii ;
duminică dimineaţă văile depozitare fără pierderi a autoconducerii muncitoreşti bune, pas pe care-1 vom s na e folcloric ; 2C
şi Munţii din împreju­ tuturor resurselor de nu­ şi autogestiunii, reducerii face în acest an,. Abatajul peisaj indus
răii ; 20,30 H
rimi au răsunat îndelung. cheltuielilor materiale şi prima lună a anului, obţi­ dei de exploatare în con­ tulul român
U n complex exerciţiu treţuri, existînd restanţe de forţă db muncă, creş­ în care va fi introdus com­ ne constant rezultate deo­ diţiile subminăiâi, însă şi tin dc ştiri
plexul se află deja în pre­
tactico-aplicativ, organi­ atît la recoltarea, cit şi la terii producţiei nete şi a- gătire. Respectiv, am exe­ sebite în extracţia cărbu­ aceasta va trebui mai întîd sonore ; 22,
oră ; 23,00—
zat fi condus de Statul însilozareâ furajeloi*. vuţiei Iraţionale trebuie să cutat pina acum 50 m de nelui. Sîint de apreciat pre­ experimentată. îmtr-un vii­ muzical noc
major judeţean al gărzi­ Rolul hotărîtor în reali­ galerie. După încă 100 m ocupările pentru crearea tor apropiat va da rezulta­
-
lor patriotice, la care au zarea sarcinilor aferente constituie o preocupare de se conturează rezerva de tuturor condiţiilor introdu­ te şi aici“.
jost antrenate subunităţi­ sectorului zootehnie re­ căpetenie pentru toţi lu­ strat. Pe baza acesteia am cerii şi folosirii mecaniză­ ~k
le de gărzi patriotice din vine cadrelor de specialişti crătorii difi coopera­ rii în condiţii eficiente. în prima parte a acţiu­
comunele Buceş, Blăjeni, şi lucrătorilor din zooteh­ ţia de cohsuin. cooperaţia şi solicitat un anume tip Cealaltă mină, despre nii noastre de presă am
DEVA:
de la l.M. Barza şi de­ nie, care trebuie să se meşteşugăreasca, coopera­ de complex, care credem care aminteam — l.M, Dîl­ prezentat experienţa cîşti- sc întoarce
taşamente de tineri şi preocupe cu răspundere, ţia agricolă de producţie că ar corespunde cel mai ja — se află într-o altă si­ gată de unităţile miniere, tra înălţin
pionieri, s-a desfăşurat pasiune şi multă tragere şi fiecare consiliu popular bine condiţiilor noastre de tuaţie. Aici a funcţionat în de colectivele care aplică păianjen s
aici timp de două ore. de inimă de creşterea ani­ din judeţul nostru, exis­ zăcământ din stratul XVIII. urmă cu trei ani un com­ cu bune rezultate metode­ dina d ^
RA: D’
Aplicaţia a reliefat ni­ malelor. tînd largi posibilităţi de a Pentru început nu am pre­ plex mecanizat, dar nu a le moderne de exploatare (Flac
velul înalt de pregătire al Abordînd problemele re­ asigura îndeplinirea în cele văzut Cameră de montare. dat rezultatele scontate, a cărbunelui în Valea Jiu­ (Sider
Aceasta va fi executata
feritoare la dezvoltarea mai bune condiţii a sar­ când vom’ mecaniza stratul datorită lungimii insufici­ lui. Sperăm ca ceea ce Se Papei
de to-
micii producţii şi a servi­ cinilor ce le revin din XV, în an.ul viitor. Până a- ente atît a cîmpului cât şi consideră că este bun la Napol
a frontului de abataj, deci
ciilor către populaţie în planul naţional unic de tunei vom avea mai multe nu se justifica mecaniza­ o întreprindere, să fie pre­ de v
Zizann
luat şi generalizat şi la al­
strînsă concordanţă cu utilaje de mică mecaniza­ la di
dezvoltare ecohomico-sd- rea complexă. De aseme­ tele. în săiptămîna viitoare brie))
■ posibilităţile şi cerinţele re, abSOlu-t necesare. în a- nea, funcţionarea comple­ vom prezenta şi experienţa roşie v
economiei naţionale, se­ cială, în vederea dezvoltării semenea condiţii. xului sub tavan artificial, constructorilor de maşini, peraţiu
formaţiunilor noastre de cretarul general al parti­ înfloririi tuturor localită­ Ne-âm orientat şi asupra era necorespuhzătoa.re, iar adică a celor care realizea­ publica)
dă mint
luptă, evidenţiind subuni­ dului, a insistat asupra mă­ ţilor hunedorene. brigăzii pe Care o vom fo- secţiile se îrigropau frec­ ză aceste utilaje complexe, ral) ;
tăţile locale de gărzi pa­ vent în vatră. Din aceste preocupările lor pentru a resc) :
triotice de sub comanda motive a fost scos din sub­ da minerilor utilaje cu un tatoru
NEA
lui Ion Micu şi Nicolae teran, ceea ce demonstrea­ grad cit mai ridicat de tă —
Âncuţa şi subunitatea de La întreţinerea culturilor —■ ză, odată în plus, Că ase­ tehnicitate, mai uşoare, PETF
pionieri condusă de ing. menea Utilaje nu trebuie mai ieftine şi care să .¿Si­ „Buh
ANII
Andrei Iman. activitate intensă, zi de si! introduse decît după stu­ gure o tot mai mare secu­ lui
„Am fost aici dintot- dierea atentă şi îndelun­ ritate a muncii. riile
deaunafneam de plugari BKA .s
spate (Sic
şi de oieri/prin veacuri RAŞTIE : I
înfruntînd furtuna! noi în toate cele trei coope­ Ioan, şeful -secţiei, toţi co­ muncă. Organizaţia de probleme
n-am venit de nicăieri“ rative agricole de produc­ munişti — spunea tovară­ partid din care face parte, ¥mente solemne, de vibrantă tria) ; Fu:
(Flacăra) ;
— un amplu spectacol e- ţie din comuna Hărău, în­ şul Tiitus Mariinoiu, prima­ conducerea întreprinderii O casă su
vocare a întregii vibrant treţinerea culturilor ocupă rul eomunOi — sînt exem­ au Obligaţia de a lua mă­ angajare comunistă binte (Cai r
acţiunea „Zarand ’80“. A un loc priori/tar. Munca a plu de hărnicie şi dăruire surile cuvenite în această ră) ; HA
soare
(Pc
început sîmbătă în amurg, fost astfel organizată şi în nruncă. Ei nu precupe­ situaţie. merge în aii
deschis de tulnice, cu forţele astfel repartizate ţesc ii ici un efort pentru La Banpotoc s-a înche­ (Urmare din pag. 1) Deva, iar în cinstea impor­ vară) ; B
montajul literar-muzical pentru ca im paralel să se ca lucrările de întreţinere iat a doua praşilă meca­ tantului eveniment din CALAN :
(Casa dc c
,Noi moţii, nepoţii Ian- poată lucra şi la strângerea să fie făcute la timp şi îh nică şi prima praşilă tha- ca şi viaţa noastră, a mi­ viaţa lor de comunişti au RIA : Cac
culiii al cadrelor didac- şi depozitarea furajelor. O bune condiţiund, aşa cum nuală la culturile de sfeclă nerilor. Introducerea me­ hotărît să execute, peste negri). (Mi
tice din După Piatră. Şi bună organizare a muncii o cere partidul. Dintre coo­ şi cartofi (61 hal, iar la canizării în subteran, fo­ sarcinile.planului,-20 ml de Mării;. mili£
de vară) ;
tot artiştii din aşezarea şi folosire judicioasă a for­ peratori se evidenţiază co­ p .romb, prima praşilă me- losirea unor metode de ex­ galerie. la vinâtoari
gazdă au adus în scenă ţelor se constată la C.A.P. muniştii Damaschin Păscu- coiică şi manuală şi Se fa­ ploatare cu randament spo­ Artificierul Traían Pă-
grupul vocal, cele trei ge­ Hărău. Aici şi duminică, o leţ, Aurelia Albu, Valeria ce a două. între cei mai truţ, maiştrii loan C'ordoş.
neraţii de căluşeri, şi iot formaţie de 11 oameni lu­ Zoica, Ionică şi Petru Ma- herniei cooperatori se află rit ne asigură nu numai Boldijar Zoltan, loan Do- ii Ol
alîtea generaţii cu dan­ cra la cositul finului, iar lea şi alţii, care au termi­ 1 aria Voica, Emilia Bor­ productivităţi mari, ci şi bra, Gali toan, Stan Do-
suri moţeşti, montajele li- alţii se aflau la prăşit. în nat primii praşila pe toate tea, Lucreţia Dulea, Euge­ condiţii de muncă din cele brin, Petru Petreanu, ingi­
Rezultatele
terar-muzicale ale elevi­ această unitate, deşi cultu­ suprafeţele repartizate. Sînt nia Cîzu, Sofia Lazăr, Mâ- mai bune. Cit despre mi­ nerii Dumitru Roşea şi ţionale din
lor din sal şi din Buceş. rile prăşitoare au fost er- şi unii rămaşi în urmă, ca rioara Cîzu şi alţii, iar în­ ne, întotdeauna am căutat Extr. I : i
Spectacolul a continuat bicidate, s-a impus cerinţa Elisabeta Ciocan, Iacob tre codaşi Emilian Colcer, să-mi onorez prin fapte ca­ Horia Sîrbu, toţi cei care 81, 61, 12, 4
a I
Extr.
duminică pe scena din să Se intervină şi cu sapa Ţăndâu, Mariâ Giura, Ana Remus Samu, Sebastian litatea de comunist. Eveni­ au luat cuvântul, au ţinut 6, 84, 45, 1!
decorul natural al satului, pentru distrugerea buruie­ Negrea, iar Aurel Sturza, Borza, Petru Zoiica, Olivia mentul la care particip azi să sublinieze profunda sa­
pe care au evoluat forma­ nilor. La culturile de sfeclă Sofron Dîmpu şi Maria Comea şi Maria Trufaş. La este unul dintre cele mai tisfacţie faţă de încrede­ 7 “kxtr. a ii:
ţiile artistice ale cămine­ şi cartofi — 60 ha — s-au Lugojan, fiind chiar mem­ Bîrsău s-au făcut două importante din viaţa noas­ rea acordată, adeziunea lor 7, 89.
Extr. a 1
lor culturale din zona făcut două praşile mecani­ bri de partid. praşile la cartofi (20 ha) şi tră, a comuniştilor; Şi de deplină la politica parti­ 58, 39, 86.
Brad: Blăjeni, Mihăileni, ce pe 54 ha şi una ma­ — Aşa cum nod am ter­ prima praşilă mecanică la aceea, ne-am angajat ca dului şi statului nostru, Extr. a I
Crişcior, Baia de Criş, nuală pe 4.5 ha. Porumbul minat prăşitul — ne .spu­ porumb (70 ha), precum şi împreună cu brigada pe faţă de activitatea labori­ 43, 62, , 88.
Extr. a V
Luncoiul de Jos, — dar — 70 ha — s-a prăşit me­ nea tovarăşul Damaschin cea manuală pe o bună care o conduc, să dăm oasă şi neobosită a tovară­ Fond toi
şi din zona pudurenilor canic integral şl manual Păsc,uleţ, membru al bi­ parte. Sînt exemplu de hăr­ peste plan, în acest an, şului Nicolae Ceauşescu, 1 127 607 lei.
de unde au venit cu un pe 50 ha. Sînt în curs de roului comitetului comunal nicie ionel Gabor, Horten- 5 000 tone de minereu. secretarul general al parti­
reuşit moment folcloric finalizare praşiMe manua­ de partid, puteau să ter­ zia Moţoc, Sofia Benţa, Ve- Cu rezultate deosebite în dului, preşedintele Repu­
.jOlacă la tors" artiştii a- le pe ultimele suprafeţe şi mine şi toţi ceilalţi. Nu­ tuţa Sulighiţan, Lenuţa muncă s-a prezentat Ia a- blicii Socialiste România. VRE
niatori din Răduleşti (Do- s-a trecut la efectuarea mai că unii nu prea se în­ Moţoc, M>inodora Cînija, iar dunarea generală de îhmî- Totodată, în numele comu­
bra). Jocuri şi hore s-au praştiei a doăa la porumb. ghesuie la prăşit, dar ca între codaşi se află Var- nare a noilor carnete roşii niştilor, a tuturor oameni­ Timpul
încins în cele două zile De asemenea, culturile de retribuţie ar dori să pri­ vara Martohoşi, Andrei de partid şi Anton Ghiro- lor muncii din unitatea ziua de 24
piuă seara tîrziu la lumi­ legume — ardei şi varză mească cit mai mult. în lordache, ion Trufaş şi al­ sa, şeful unei brigăzi de ti­ respectivă, ei s-.au anga­ va fi în g
nile focurilor de tabără, — au fost prăşite manual ultima aduhare de partid ţii. La Bonpotoc trebuie să neret. De peste un an, de jat, în acest moment de cu cerul va
cădea avers
înscriind acţiunea ,,7.a- şi se lucrează la plantarea au fost toţi criticaţi şi li se acţioneze pentru înlătu­ cînd a luat fiinţă şi pînă seamă din viaţa lor, să ac­ soţite de di
rUnd ’80“ în manifestări­ .verzei de vară. în acelaşi s-a .cerut să-şi îndeplineas­ rarea pilcurilor de rapiţă „la zi“, brigada tineretului ţioneze în aşa fel incit ce. Vântul
le evocatoare ce premerg timp o parte din forţe sânt că în bune condiţii sarci­ din lanurile de cartofi, iar de la mina Deva şi-a de­ prin rezultatele obţinute să rat din ve
apropiata aniversare a folosite la recoltarea şi ân- nile. Adică, să vină la lu­ la Bîrsău pentru prăşitul păşit lună de lună planul îndreptăţească încrederea minimă va
tre 14 şi 1!
2050 de ani de la consti­ silozarea furajelor. Pîmă cra atunci când trebuie şi porumbului cu sapa, mai la înaintări. Toţi membrii acordată, să devină vajnici maximă înt
tuirea primului. stat dac acum s-a strîns recolta de hu cînd vrea fiecare, să ales pe acele suprafeţe acestei formaţii sînt comu­ oşteni ai partidului • în bă­ de.
Timpul p
centralizat şi independent ' pe 12 ha şi s-a făcut 1 200 respecte disciplina muncii.. unde cultura este mai îm- nişti (patru dintre ei au tălia pentru realizarea ma­ zilele de !
şi în etapa de masă a tone de siloz. Mecanizato­ O notă aparte face Viorica buruienafă. întreţinerea fost primiţi în partid în a- rilor obiective puse în f.aţa Vremea va
noii ediţii a Festivalului rii Pani il CepălăU, Pavel Jibetean, care lucrează la culturilor este o sarcină, o ce&t an). Prezenţi ţa adu­ poporului de Congresul al stabilă cu
naţional „Cîntarea Româ­ 'Popa, Iosif Tir, Sebastian abatorul de păsări de la obligaţie a tuturor coope­ nare, ei s-au angajat să Xil-lea, pentru edificarea Vor cădea
ploaie însc
niei". Pădurean, Loghin Aftana- Şoirnuş, membră în C.A.P. ratorilor şi toţi trebuie să devină una dintre cele unei Românii prospere şi cări electri
sie, loan Costică şi Achim către refuză să participe la se achite de ea. mai bune brigăzi ale minei înfloritoare.